Darkmark RPG Forum / Hogwarts / Hogsmeade / Urlet in Noapte

« Previous 1 2 3 Next »

/ Just a horror story

Isi indesa in graba cativa galbeni in buzunarul interior al pelerinei de drum si disparu cu o pocnitura usoara in razele soarelui de la apus. Simti din nou acea atractie irezistibila pentru Hogsmeade. Avea nevoie de miscarea ilogica pe strazi, in cautarea unui loc suficient de bun pentru a-si face gandurile sa taca. Nu cauta propriu-zis aventura, ajungand de obicei in situatii neplacute doar datorita faptului ca nu putea si nici nu vroia sa reziste tentatiei. Poate ca devenise deja un viciu sa tot bantuie fara rost pe unde o duc ochii de cand absolvise scoala, totusi era minunat sa savurezi linistea si libertatea care erau prezente in atmosfera tocmai in acel moment, in fata casei Urlet in noapte.
Inspira adanc aerul divin al independentei, ai propriei vointe, niciodata cu i-a placut sa fie tinuta in frau, fiind incapatinata insa in acelasi timp retinuta si rabdatoare. Capata fara dificultate increderea celor din jur, ca un elev model in care aproape toti profesorii contau pe ea. Cat de perfecta ar fi aratat in fata altora, avea si ea lacune, fiind vulnerabila la anumite lucruri sau mai bine zis evenimente, mereu ocupata cu cartile nu avusese timp pentru a vizita asa numitul conac bantuit.
Se simtea tentata sa-l viziteze si in interior, de ce nu? sa fi fost o incuiata se mai speria ea de fantome insa cunoscuse atat de multe in lumea vrajitorilor incat putine sanse sa o mai surprinda ceva. Tusi scurt atunci cand inhala fumul din incapere, rotindu-si ochii prin camera, dand cu piciorul intr-un cufar pentru a il aseza in pozitia optima pentru a se putea aseza pe el.

Ema inchise usa localului. Tura ei "La Trei Maturi" se terminase, iar acum nu isi dorea decat sa aiba parte de un moment de liniste.
Strada era destul de pustie pentru ora aceasta. Soimeanca trase de umeri si isi dadu parul saten din ochi. Porni spre domeniile Hogwarts-ului, pasind monoton pe drumul prafuit, ascultand sunetul delicat al rucsacului frecandu-se de materialul tricoului. Cum ii statea in obicei, arunca o privire scurta spre conacul bantuit. Mereu facea asta cand se ducea spre castel. Cand indraznise sa intre acolo, avusese parte de cateva probleme.
Isi scutura capul si isi inchise ochii, numai pentru a-i redeschide surprinsa. Cineva intra inauntru, nu se indoia de asta.
" - Stai!" striga Ema, desi banuia ca nu va fi auzita.
Urlet in Noapte putea fi un loc.... dificil. Citise cu cateva zile in urma despre hotii ce se adaposteau acolo. Desi credea ca e doar o poveste de ziar, o cuprinse nelinistea. Nu ezita. Se intoarse pe calcaie si porni spre aleea ingusta, marind pasul.
Asculta un moment in fata usii. Intra in conac si isi scoase bagheta.
" - Lumos" sopti tanara si pasi pe varfuri, incordandu-si fiecare simt.
Era acolo, asezata pe un cufar. O tanara ce parea mai mare decat Ema. Poate ca asta o facea pe Soimeanca sa aiba incredere... sau poate era doar ceva ce nu intelegea pe moment.
" - Buna" zise Ema si isi drese vocea. " Imi cer scuze, te-am vazut intrand si... Nu e un loc bun pentru o plimbare"
Sfarsi ridicand din umeri. Se indrepta spre ea si ii intinse mana prieteneste.
" - Eu sunt Ema Snow" zambi ea.

OOC: Sper ca nu te superi ca am continuat eu. Daca e, da-mi pm si sterg postul.

Auzi zcartaitul podelei insa nici un zgomot care ar fi insemnat pasii cuiva, probabil praful de jos dadea un oarecare element surpriza, sa faca intrarea cuiva un pic mai sinistra, chicoti, ce avea sa apara dupa colt? o fantoma? Se incrunta, fantomele nu faceau sunete in timp ce se deplasau, atunci ce era? Deveni intrigata, astepta cu sufletul la gura cand, isi facu aparitia o domnisoara cu parul lung si brunet, cel putin asa arata in lumina slaba a ultimilor raze de soare care inca se strecura de afara prin crapaturile peretilor si a cea de la bagheta fetei. Ii zabmi dracesc, un zambet care spunea clar ca e locul potrivit pentru a-ti iesi cateva clipe din minti, sau mai bine zis pentru a te relaxa innebunind, era dificil de explicat ce-si dorea atunci.
Valerye...ii spuse ea, apoi dupa o scurta ezitare isi rosti numele in intregime, Valerye Mitchell Ii cerceta fiecare trasatura a fetei, inclusiv cea a corpului ei insa cu o oarecare retinere, nu-si dorea sa o creada psihopatca cu o orientatie gresita. Parea inofensiva, la prima vedere.
Credeam ca esti vreo ciudatenie, nu ca ai fi.
Nu intelegea de ce majoritatea locuitorilor din Hogsmeade evitau acel loc, nu era nici pe departe infricosator, nu simtise nici un fior mangaindu-i spatele, o senzatie care o astepta cu nerabdare. Se retrase un pic in partea dreapta chiar daca defapt locul era mai mult decat suficient pentru fata care parea destul de subtire ca sa incapa langa ea si cu o scurta miscare a mainei o indemna sa se aseze.

" - Incantata de cunostinta' zambi Ema, desi putin retinut.
Se aseza la indemnul fetei si ii multumi.
Isi lasa bagheta intr-o parte, in asa fel incat sa lumineze incaperea fara sa deranjeze la ochi. Isi inchise ochii si roti usor gatul, simtind cum pocneste firav. Probabil dormise intr-o pozitie proasta... din nou. Cand deschise ochii, cerceta chipul lui Valerye. Nu isi amintea s-o fi vazut prin Hogwarts, asta era clar, si nici macar prin Hogsmeade, atunci cand lucra.
" - Ce te aduce pe aici?" intreba Ema bland.
Avusese grija sa nu puna intrebarile pe un ton nepoliticos. Nu avea nici cea mai mica intentie sa jigneasca. Era intr-un fel curioasa. Intotdeauna cand cunoscuse persoane noi, aflase povesti interesante si descoperise prieteni devotati. Din amintirile altora, isi imaginase locuri pe unde nu umblase si lucruri de care nu auzise.
Afisa un zambet cald.

Isi dilata usor narile, aerul devenea mai rece odata cu lasarea noptii, inhalind neregulat ii inghetau plaminii, insa adora senzatia. Fata de langa ea parea foarte comunicabila, avea sa-i tina companie, desigur ar fi avut ea cateva intrebari sa-i puna avand in vedere ca o mai zarise la Trei maturi in timp ce-si lua o bautura sa se racoreasca, era normal sa nu o tina minte, deoarece foarte multi vrajitori vizitau acel local si era imposibil sa-i cunosti pe fiecare, majoritatea doar intrand in trecere.
O analiza din nou pe domnita, lasandu-si privirea sa alunece dinspre figura ei inspre varfurile degetelor de la picioare. Stilul vestimentar nu ii atrase atentia in nici un fel, din moment ce nu sesiza in nici un fel modul in care era imbracata; structura musculaturii nu era iesita din comun, gradul de incordare al corpului absolut normal. Isi concentra privirea cateva momente mai indelungate asupra pieptului ei, in partea stanga, ramanand cateva momente pe loc, sunetul baiatilor inimii ei rasuinandu-i cu ecou intre peretii cutiei craniene, inevitabil avand in vedere linistea din incapere.
Se parea totusi ca oamenii de pe acolo aveau ceva cu Urlet in Noapte, cate carti citise pana atunci nu doar la Hogwarts dar si suplimentar nu gasise nimic. Avea sa o intrebe, insa nu acum, trebuia mai intai sa-i raspunda, daca nu ar fi facut-o ar fi dat dovada de impolitete.
E relativ simplu, am avut nevoie de un loc linistit si dragut unde imi pot calma gandirea. Apropo de loc linistit, de ce multi evita conacul? nu pare prea infricosator.Isi duse mana in buzunarul pelerinei si isi scoase o tigara, avand totusi grija ca inainte de a o aprinde sa-i ceara permisiunea.
Ai vreo problema cu fumul?

Ema trebuia sa se gandeasca un minut pentru a-i da un raspuns. Gesticula larg cu mana, spunand ca nu o deranjeaza fumul de tigara. Soimeanca nu era o fumatoare, probabil datorita faptului ca mama ei era un doctor, dar nu avea nimic impotriva celor care erau.
Isi musca buza si se incrunta usor, alegandu-si cuvintele.
" - Nu cred ca exista unraspuns concret. Vreau sa zic, nu unul care sa motiveze intreaga spaima, cea care se intinde peste ani de zile. Daca ai intreba acum, probabil ca vei primi raspunsuri de genu' " datorita hotilor ce se scund pe aici". Personal, tind sa cred ca nu e niciun hot. Oricum... Daca ar fi sa-ti dau un raspuns pentru ani... Banuiesc ca se datoreaza faptului ca e bantuit. Ma surprinde, trebuie sa recunosc, caci lumea vrajitorilor nu se sperie de fantome."
Ridica din umeri. Povestile pe care le asculta in fiecare weekend, atunci cand servea la local, i se pareau uneori stupide. Creaturile Magiei Negre se ascund la Urlet in Noapte. Varcolacii asteapta sa te muste, bestiile iadului asteapta sa te inhate. Ema pufni delicat.
" - Personal, cred ca e vorba de un fel de traditie. Lumea nu intra aici acum cateva decenii si pur si simplu cred ca a ramas asa."

Nu excludea si prima versiune a fetei in legatura cu locul sinistru insa nu se putu abtine sa nu izbucneasca intr-un ras nebunesc si al naibii de puternic, deoarece ecoul lui rasuna poate si pana la casele din apropiere, un pic cam mult spus insa oricum, soarecii la sigur s-au speriat. Totusi mai mult ar fi crezut partea a doua din moment ce prima o verificase, cel putin nu intalnise nici o creatura demonica sau oameni psihopati obsedati de bani si de putere. Ii parea bine ca nu avea nimic impotriva tigarii, avea o experienta cam proasta in legatura cu preferintele oamenilor, doar trebuie sa recunosti ca toti sunt diferiti si respectiv gusturi diferite. O aprinse cu varful baghetei expirind regulat fumul gros in directia opusa de fata de langa ea.
Se apropie de una din ferestre, ramanand cateva clipe cu spatele la Ema. Isi miji usor ochii, simtind cum se innegresc instantaneu. Se intoarse brusc, uitandu-se smecher la o lada din spatele domnisoarei.
Pun pariu ca daca as deschide lada aceasta,si facu semn spre aceea la departare de vreo doi metri, as gasi doar ceva praf si niste vechituri neinsemnate.
Era curioasa, desi mereu incerca sa se retina pur si simplu nu rezista tentatiei, era perfect constienta ca cufarul putea fi blestemat, sau continea obiecte blestemate, adica magi neagra, insa in ultima vreme se atasase atat de mult de ea incat nu gasea un motiv suficient de bun pentru care sa nu arunce o privire inauntru.
Ce zici? vedem ce-i acolo? sau ti-e frica?

Ema rase delicat. Ii placea atitudinea Valeryei. Era lipsita de frica. Stia cum sa infrunte ce intalnea. Soimeanca incerca sa-si dea seama carei Case a apartinut. Varia intre Cercetasi si Viperini. Zambi strengareste si se ridica, lasand micuta problema incuiata undeva in mintea ei.
" - Hai sa vedem" dadu ea din cap, continuand sa zambeasca.
Isi ridica bagheta si o tinu atintita spre cufar. Era mai mult un reflex, o actiune la care nu se gandea. Pur si simplu o facea.
Sangele goni prin vene si artere, incarcat parca de puteri supranaturale. Adrenalina curgea, exact ca atunci cand se afla intr-o situatie de criza. oricat de ciudat era, Emei ii placea senzatia. O facea sa se simta mai puternica, mai increzatoare. Era departe acum fata timida din timpul orelor de curs. Era o alta Ema, una cu limite mai ridicate. Poate ca se formase aceasta latura datorita multelor experientelor aproape mortale prin care trecuse in ultimii trei ani.
Zambi si mai larg si se uita spre tanara fata de langa ea.
" - Vrei sa ai tu onoarea de a deschide cufarul? Sau te temi de el?" glumi ea cu ultima intrebare.

Chicoti scurt la gluma ei, pareau atat de similare, ii placea la nebunie cursul gandurilor ei, si modul in care si le exprima, oricum, nu putea sa se incredinteze atat de usor unei persoane, facuse greseala asta si in trecut si nu erau deloc agreabile consecintele. Hotari sa fie in garda pentru orice eventualitate, ca o masura in plus de protectie pe langa vrajile care avusese grija sa le puna la intrare inainte de a pune piciorul pe prag (ooc: scuze pentru repetitia cu "p").
Expira ultimul fum de tigara in sus relaxindu-si complet toti muschii pentru cateva clipe, in ultimul timp incepuse sa fumeze cam des, ceea cei displacea enorm, deoarece nu avea intentia sa devina dependenta de tigari ca de un drog, totusi isi permitea sa se abtina in unele cazuri. Isi scoase din nou cu grija bagheta din buzunar si o indrepta spre fata, devenind serioasa, ii simti bataile inimii intensificandu-se, iar sangele pulsandu-i din ce in ce mai repede. Zambi dracesc si rece.
Doar glumeam, apropo Emm, din ce casa ai facut parte? fara suparare insa nu suport viperinii, sunt niste lasi care se dau mari. Ii reveni din nou figura de entuziasm pe chipul palid si schimba directia baghetei spre lada. Placerea e de partea mea. Alohomora!
Lacata cufarului se sfarma in bucati cu o bufnitura puternica care rasuna in incapere. Mergea cu pasi domoli spre locul impactului dintre vraja si lemnul vechi si imputit. Isi miji ochii.
Priveste, e gol, ciudat, nu?

" - Ochi-de-Soim" raspunse Ema scurt, usor surprinsa de intrebare.
Zambi amuzata cand veni vorba de Viperini.
" - Acum ca stau sa te analizez" continua ea, inca zambind, " nici tu nu pari sa fi fost din breasla lor. Imi cer scuze, m-am gandit la asta acum cateva minute. De obicei, vin aici numai cei cu secrete sinistre."
Zambi scuzator si privi efectele vrajii. I se parea ca lemnul miroase ciudat.
Arunca o privire spre cufarul gol si ridica din sprancene, sceptica.
" - Sincer, chiar ma asteptam sa fie ceva inauntru. Macar o mortaciune sau ceva..." ofta ea.
Podeaua vibra. Soimeanca isi ridica privirea spre Valerye, asteptand sa treaca valul de vibratii.
" - Ai simtit asta?" intreba ea moale, usor dezorientata.
Nu parea sa fie un cutremur. Nu exista alta replica.