Darkmark RPG Forum / Hogwarts / Sala de Primire
« Previous 1 … 7 8 9 10 11
/ Katia E. Dietrich

**Effy K. Dietrich** · 11 Apr 2012, 23:28

{OUR SISTER}

Effy K. Dietrich

# Only I keep wishing I could think of a way to show them they don't own me. That I'm more than just a piece in their games. If I'm going to die here I wanna still be me. #

{A HEART THAT LOVES IS ALWAYS YOUNG}

Nume complet: Effy Katia Dietrich
Poreclă: Effy , Kat.
Vârstă: 17 ani
Data Nașterii: 30 noiembrie 1995
Orientare Sexuală: Heterosexual
Casă: Cercetași
Facțiune: Ordinul Pheonix
Tipul Sângelui: Încuiat
Baghetă: lemn de cireş, 30 cm , miez din păr de Veela.

{THINK NOT I AM WHAT I APPEAR}

Înălțime: 1,75 m
Greutate: have no idea
Forma Corpului: suplu
Culoarea Părului: şaten deschis (vopsit de multe ori blond)
Culoarea Ochilor: albaştrii
Semne Distinctive: o stea cu şase colţuri tatuată pe încheietura mâinii drepte
Play By: Erin Wagner

{IF WE LIVE TRULY, WE SHALL SEE TRULY}

Ceea ce îi place: vremea ploioasă, răcoroasă, plimbările lungi în natură/ pe plajă, liniştea , stilul vintage, istoria, muzica, să fie ascultată,luată în serios, să se distreze , să nu fie subapreciată
Ceea ce îi displace: ciocolata amăruie, prejudecăţile, îmgâmfarea, mândria, narcisismul, rasismul, persoanele care se cred superioare, zgomotul prea puternic, gerurile insuportabile iarna/căldura excesivă vara.
Abilități: vârcolac
Materia Favorită: Apărare contra Magiei Negre
Materia Detestată: Istoria Magiei
Puncte Forte: occlumantia, calmă, înţelegătoare, plină de viaţă, serioasă când este nevoie, agilă, atentă, tenace
Puncte Slabe: sensibilăvrăjile fără baghetă, enervant de calmă, suspicioasă.
Bong: uitarea, moartea surorii ei
Erised: secret
Patronus: lup
Personalitate: Effy are un caracter bipolar. Într-o secundă poate să râdă, să glumească, să sară şi să se comporte exact ca un copil, iar în clipa următoare poate să fie un vulcan gata să erupă lângă tine. Cu toate acestea reuşeşte în majoritatea timpului să-şi ţină în frâu impulsurile, de multe ori purtând la ea calmante. Tăcută şi enigmatică, preferă să păstreze distanţa faţă de persoanele care o incomodează sau de străini şi urmăreşte cu atenţie o persoană înainte de a intra în vorbă cu ea. De aceea poate fi considerată de cei mai mulţi o ciudată, o timidă , o sociopată. Însă nu este. Nu îi este teamă să intre în vorbă cu cineva, fie şi acea persoană abia întâlnită, şi , în mod clar, nu îi este teamă să-şi susţină părerea. Însă ştie când este bine să vorbească şi când să tacă. Merge după principul 'dacă mă respecţi , te respect' , şi chiar şi atunci când este jignită preferă să plătească respectivei persoane cu sarcasm şi ironie, şi nu jigneşte decât rar.

Dincolo de aparenţa duritate, Effy este o persoană sensibilă, o persoană slabă, uşor de rănit. Este absentă, cu capul în nori de multe ori, repetând în minte scenarii din trecut sau încercând să-şi rezolve problemele. Îi place să fie independentă, să nu depindă de nimeni, însă este conştientă atunci când are nevoie de ajutor. Încrederea i se câştigă greu, însă atunci când cineva îi dovedeşte că îi este cu adevărat prieten, îşi pune sufletul pe tavă în faţa lui. Este mereu acolo pentru acea persoană şi se aşteaptă ca şi el sau ea să facă acelaşi lucru. Este foarte afectată atunci când este rănită sau trădată, şi chiar şi atunci se blamează pe sine pentru naivitate şi pentru orice altceva ar fi putut greşi. Trece cu greu peste astfel de momente, mai ales pentru că deja a pierdut numeroase persoane la care ţinea.

După moartea surorii ei , s-a închis mai mult în ea decât mai mult decât de obicei. Se simte vinovată de faptul că aceasta a cedat, o presează gândul că ar trebui să fi fost alături de ea.

{BEEN THERE, DONE THAT }

Mama: Marie Turner
Tatăl: Henry Dietrich
Frați/Surori: Cassie Turner
Alte Persoane Importante: Rosalie Alden, Claire H. Carter, Isabella River, Ema Snow, Jennifer L Campbell, Ellena R. Howard, Ainsley Hastings
Locul Nașterii: Berlin,Germania
Animale de Companie: tigru bengalez alb - Lotte
Scurt Istoric: S-a născut într-o friguroasă zi de noiembrie, care printr-o coincidenţă era ultimă zi a acestei luni, în minunatul oraş german Berlin. Deşi teoretic iarna nu începuse, o dată cele dintâi bătăi de inimă ale feţiei începuseră să cadă şi primii fulgi de zăpadă. Încă de la început oamenii au simţit că fiica lor are ceva special, dar niciodată nu s-au gândit la "supranatural", pentru că de altfel ei nici nu credeau în acest lucru. Astfel Effy, aşa cum fusese numită de cei doi , a avut o viaţă relativ normală. Cu toate că primise tot ceea ce îşi dorise şi nu ducea lipsă de inteligenţă, niciodată nu reuşise să se integreze. Lucrurile care fascinau pe toţi ceilalţi pentru ea nu aveau nici o valoare, abia considerându-le banale, în timp ce obiectele şi legendele ce pe alţii îi speriau , ei îi păreau interesante .
Încă de la o vârstă fragedă a observat că ceva nu era obişnuit la ea. Nu era vorba de înfăţişare, nici de personalitate. Uneori în jurul ei se întâmplau lucruri inexplicabile. De exemplu lucrurile dispăreau de pe rafturi şi apăreau în alte locuri, sau când era nervoasă tablourile de pe pereţi se prăbuşeau. Deşi părinţii săi încercau s-o convingă că nu erau decât simple coincidenţe , ea nu renunţa la ideea cu supranaturalul. Şi teoriile îi fură aprobate , când la vârsta de unsprezece ani primise o scrisoare de la celebra şcoală de magie, Hogwarts. Deşi părinţii săi ezitaseră să o trimită lângă cei ca ea, nu au putut rezista şansei de a-i da ocazia să se integreze în sfârşit.
La Hogwarts a reuşit să se redescopere pe ea însăşi şi s-a integrat cu succes. A trecut prin multe întâmplări ciudate în primi ani, culminând cu descoperirea faptului că este vârcolac. O vreme după aceasta a trăit un adevărat coşmar, închizându-se în sine şi ajungând chiar la depresii, apoi , sprijinită de prietenii săi a reuşit să se obişnuiască cu ideea şi să aceepte partea 'animalică' din ea.
La doar câţiva ani însă a primit o altă lovitură. În anul V tatăl ei a murit. Prins într-un incendiu, aparent un accident, a suferit arsuri grave pe toată suprafaţa corpului şi după mai multe săptămâni de infern a cedat. Lui Effy i s-a ascuns cea mai mare parte a detaliilor până în ultima clipă şi când a aflat, a renunţat la şcoală şi s-a întors în Germania. La un an după aceasta s-a întors la Hogwarts, însă a descoperit că majoritatea celor care-i fuseseră apropiaţi fie absolviseră, fie plecaseră. Aşa că s-a trezit din nou singură, nevoită să ia totul de la capăt.
După mai multe ezitări , şi-a părăsit casa şi ţara natală , mutându-se în Peştera lui Godric şi rupând legătura cu mama ei. Singurul membru al familiei cu care mai ţine legătura este sora ei mai mică, Cassie, de care este , de altfel foarte ataşată.

*edit later*

{THE PEN IS MIGHTIER THAN THE SWORD}

Nume: Cristina
Vârstă: 13 ani
Experiență RP: 2 ani jumătate
Exemplu RP:

Quote:Linişte. Numai asta era împrejurul ei , deşi nu era tocmai o oră târzie din noapte. Toată acea singurătate fără de glas o sufoca, obligând-o să asculte ecourile răstălmăcite ale tuturor celor cărora le greşise vreodată. Se simţea murdară, pătată , distrusă nedemnă chiar şi de durerea care îi apăsa încet şi dureros pieptul. Respiraţia îi era sacadată, ochii închişi strâns şi corpul întins pe pardoseala din cameră. Faţa se pierduse în buclele răvăşite în cel mai brutal mod, semănând mai mult cu un mort decât cu ceea ce se numea viu. Arăta patetic, nedemnă nici de mila celor mai haini.
Oftă zgomotos şi dureros , ridicându-se încet , cu mişcări mecanice şi se sprijini de perete. Îşi dădu încet părul castaniu de pe faţă, dezvelindu-şi ochii ca de safir , lipsiţi de vlagă, şi faţa palidă şi slabă. Îşi mută privirea instantaneu asupra ferestrei şi se încruntă uşor. Întuneric. Deocamdată era în siguranţă. Luă o pelerină simplă, neagră şi o aruncă pe trupui-i firav îmbrăcat doar cu o rochie neagră danteletă, ce nu ajungea mai jos de genunchi, după care părăsi camera, cu direcţia fixată perfect în mintea-i înceţoşată.

Privi de la distanţă adunătura de arbori înalţi, bătrâni şi întunecaţi, apoi norii cenuşii de pe cer, care parcă încercau să o protejeze de furtuna ce va avea să izbugnească din propria-i fiinţă. Un zâmbet vag, asemănător unei amintiri reprimate apăru fugitiv, în timp ce se apropia cu rapiditate de pădure. Un vânt puternic începuse să-i răsfireze buclele pe faţă, şi să-i zgârie corpul acoperit insuficient , dar continua să meargă înainte.
Frunzele trosneau încet sub puterea paşilor săi, poate mult prea apăsaţi, şi mâinile sale se răneau de fiecare dată când strângeau cu putere scoarţa aspră a copacilor. Oftă încet, închizându-şi ochii înlăcrimaţi şi se propti de un trunchi ceva mai gros , strângând câteva crenguţe în mâinile pline de zgârieturi. Trase aer în piept şi se lăsă să alunece pe pământul rece, aproape îngheţat , nepăsătoare cu privire la pericolele ce se aflau peste tot în jurul ei, la bestiile ce îi dădeau târcoale. Oricum curând şi ea va face parte din acel cerc vicios al supravieţuirii; şi ea va deveni o bestie.