Darkmark RPG Forum / Hogwarts / Sala de Primire

« Previous 1 … 3 4 5 6 7 … 11 Next »

/ Kennya Allen

Quote:Cineva o urmarea. Ochi de grafit scanau subtil din coltul viziunii cum doi oameni pretinzand a fi turisti se uitau spre un magazin aleatoriu si o femeie, ce parea sa fie din imprejurini, ce se oprea frecvent sa citeasca un ziar. Kennya stia ca, odata ce intrase pe teritoriul lor vor fi atenti la orice miscare suspecta. Cu toate acestea, nu exista nici un avantaj sa le atraga atentia in mod inutil, dorind sa ramana incognito pentru cat mai mult timp posibil. Ea continua sa mearga cu aceeasi pozitie relaxata, chiar daca ochii cautau atent orice fel de scapare viabila.

Observa un baiat roscat, ceva mai in varsta ca ea, uitandu-se la o harta, in timp ce admira un frumos colier din pietre pretioase ce era expus pe un raft al unui magazin. Dintre toti oamenii din jurul ei, el parea cel mai nesuspect, purtand un oribil tricou de culoare aurie si niste pantaloni scurti si largi ce nu impiedicau totusi sa arate musculatura de sub material. Parul lui neimblanzit de un delirant roscat, ii inramau fata putin bronzata si tatuajul foarte fin inobservabil de pe ceafa acestuia. Dupa analiza minutioasa facuta de fosta viperina, parea doar un turist obisnuit, ca toti Incuiatii ce se distrau in Italia. Desi mintea ei o avertiza fara oprire ca era un plan riscant, ea incetinii pasii pana cand privirile lor erau conectate si zambi.

“Dragoste...”
Din fericire avea suficienti bani incuiati in buzunar, iar faptul ca statea cu spatele spre oamenii care o urmareau ii dadeau libertatea de a face orice miscare subtila fara sa fie vazuta. Mana ei ii arata un tanc gros de bacnote de o suta de euro urmarind ochii roscatului care se faceau din ce in ce mai mari. Fara sa piarda nici o clipa, mana ei palida il atinse pe obraz si isi sigila buzele pe cele ale strainului, in timp ce aluneca in secret in buzunarul lui banii si aparatul acela ciudat de care facuse rost de la un cunoscut numit de Incuiati telefon mobil.

Roscatul parea complet confuz, aproape beat de intorsatura aceea ciudata de evenimente, dar Kennya continua sa-l intoarca usor in timp ce il mangaia pe brat pana cand degetele ei ajunsera la celalalt buzunar si ii lua telefonul cu miscari cat mai invizibile.
“Imi pare rau ca te-am facut sa astepti. Unde vrei sa mergem acum?” vorbi pe un ton mieros, atenta la orice semn ca turistul va face o scena si ar atrage atentia ca e o nebuna.
Cu toate acestea, roscatul isi pastra doar o spranceana ridicata pana cand raspunse. “Spre Catedrala Sfantul Mark, dar m-am cam pierdut pe aici. Strazile par ca un labirint nesfarsit.”
“E mai usor daca mergem cu barca. O sa platesc eu, stai linistit.” Il saruta pe obrazul stang si il grabi spre locul desemnat.

In timp ce asteptau ca barca sa vina, vrajitoarea observa ca oamenii continuau sa o urmareasca, nu pe deplin convinsi de actul ei planificat in graba. Cei doi stateau unul langa altul, in timp ce ochii ei cenusii urmarea peisajul cu un brat in jurul roscatului, iar cu celalalt tastand un mesaj scurt. Un telefon vibra, iar blondul il scoase dezorientat din buzunar observand ca acela nu era mobilul lui. Curiozitatea insa il facu sa deschida mesajul si sa citeasca continutul.
'Care este numele tau? Raspunde-mi prin mesaj.”
Baiatul isi ridica din nou o spranceana in timp ce tasta inapoi raspunsul.
'Michael. Ce naiba se intampla aici?'
Ea ii impinse umarul in timp ce vorbi, prefacandu-se indignata.
“Mike, nu te mai uita la telefonul mobil si acorda atentie peisajului. Aceasta arhitectura este magnifica.”
In timp ce roscatul se uita pe fereastra, degetele ei tastara o scuza rapida.
'Reporterii. Enervant. Te voi plati cu 5000 de euro mai mult daca iti petreci toata ziua cu mine.'
Michael facu ochii cat farfuriile in timp ce citea mesajul si ii spuse:
'Kay. Trebuie sa te intreb un singur lucru aici. 5000 de euro? Ma bag. Deecii, cum ar trebui sa ma adresez? Ciocolatica mea? Budincuta, pufosenia mea...???'

Kennya citi in liniste mesajul si observa privirea semnificativa pe care baiatul o arata, stiind ca acesta astepta sa-i zica care este numele ei. Il trase mai aproape de ea cu mana si ii raspunse.
“Acum ca ai terminat cu mobilul, uitate in jurul tau la peisaj, bine? Suntem aproape de destinatie si nu e ca si cum o sa mai apucam sa vedem asta atat de usor din nou. Ne-a luat destul de mult timp sa strangem bani pentru excursia asta, stii doar.”
Michael ridica din umeri si ii spuse incruntat.
“Hey, nu e vina mea ca sunt distras usor de cate ori cineva imi trimite un mesaj. O sa fac niste poze ca sa nu te mai poti plange cu privire la excursia pierduta.”
Kennya ridica si ea spranceana, uimita de recuperarea rapida a baiatului. Acesta se purta natural, ca si cum cei doi erau intr-adevar iubiti, facand poze cu un zambet relaxat pe chip. Cand aparatul de fotografiat o viza pe fosta viperina, Mike zise pe o voce entuziasmata.
“Acum spune branza!”
Ea acoperi repede obiectivul cu mana si expresia ei se transforma intr-o secunda intr-una amenintatoare, aproape maraind.
“Mikeee, stii cat de mult urasc sa fiu fotografiata. Fii dragut, okay?”
“Whatever... Esti atat de tafnoasa... hai sa coboram. Am vazut semnul care ne duce catre catedrala. Mai sunt cateva puncte turistice in apropiere de asemenea.” spuse el in timp ce se uita concentrat la harta deschisa din mainile lui.

Intre timp, Kennya se uita subtil in jurul ei sa vada daca era in continuare urmarita si din pacate, acestia inca stateau pe pozitiile lor aparent plini de dezinteres in jurul cuplului fals. Mike se uita incantat la copii care dadeau de mancare la porumbei in fata catedralei Sf. Mark, asa ca fata interveni din nou incercand sa para ca il cunoste de ani buni.
“Nu ai adus deloc paine de la hotel?”
Mike inhala adanc si se uita la ea. “Bineinteles ca nu. Crezi ca stiam ca o sa ajungem sa hranim din porumbei?”

In conditii normale, Kennya nici nu s-ar fi deranjat sa-l ajute pe roscat. De fapt, in orie situatie normala ea nu s-ar fii asociat cu cineva ca el. Pe langa ca era un Incuiat, Kennya se uita cu o expresie ingrozita la hainele acestuia si faptul ca atragea atentia prea mult. Insa logica si faptul ca inca vroia sa ramana in viata ieseau la suprafata, ea considera ca ar trebui sa-si joace rolul de “iubita” cat mai bine pentru un moment. Se indrepta catre copii si ceva ceru cateva bucatele de paine punand apoi cateva in mana lui Mike.
Acesta murmura incomod un multumesc si amandoi aruncara frimiturile pe pamant catre pasari, unele chiar zburand sa manance din palmele lor. Kennya se apropie de roscat si isi puse o mana pe soldul lui, ridicandu-se pe varfuri sa-l sarute pe obraz. Acesta se tensiona pentru cateva secunde inainte sa ii raspunda cu o impunsatura in coaste.

In acest punct, asasinii care o urmareau incepura sa paraseasca zona incet, unul cate unul. Ea nu putea sa-si lase garda jos inca, asa ca il urma pe Mike facand poze in timp ce explorau teritoriul, ochii ei de onix cautand orice fel de miscare suspecta. Mai petrecura cateva minute in imprejurimi si uitandu-se la standurile cu suveniruri, asteptand ca Mike sa negocieze cu unul dintre vanzatori asupra unei masti venetiene. Observand roscatul vorbind repede si fara sa se mai simta urmarita, se gandi ca era timpul sa scape de turist dupa ce ii dadea banii si apoi sa plece fiecare pe calea lui. O data ce termina de vorbit cu vanzatorul, ei se indreptara spre un bancomat din apropiere aflat pe o strada mica. Fata se ruga cerurilor sa nu se incurce cu cardul si sa atraga atentia asupra ei, blestemand cu pasiune lucrurile inventate de Incuiati.

“ESTE EA!!!”
Strigatul brusc ii atrase atentia si vazu niste fete familiare, acoliti din grupul de asasini pe care reusise sa-i ucida mai devreme. Strada era destul de aglomerata insa nici unul nu parea sa dea atentie acestui detaliu, deja luandu-si baghetele din buzunarele de la spate. Fata tataii frustrata la imbecilitatea unor vrajitori, insa cand scapai de o pacoste, trebuia sa dai automat peste alta. O lua spre stanga si incepu sa alerge; cu toate acestea, Mike o urmari perplex, intreband'o dezorientat:
“Stai! Unde te du-...” O vraja il intrerupse brusc si ochii lui se uitara ingroziti in spatele lor si apoi spre distrugerea pe care o facusera acei oameni, deshise gura sa protesteze “Ce nai...” pana cand fata il apuca de brat, crescand viteza.
“Continua sa fugi, nu te mai uita ca prostul!”

Andrenalina curgea prin venele ei si o ajuta pe fosta viperina sa fuga la viteza maxima, creierul ei incercand sa calculeze si sa gaseasca un plan pentru orice fel de scapare posibila. Din pacate nu avea nici un fel de cunostinta asupra strazilor din orasul asta, asa ca alegea orbeste pe unde sa fuga si rugandu-se sa nu ajunga intr-o fundatura. Se oprira cateva momente sa-si recupereze suflul, stiind ca dusmanii inca erau pe urmele lor.

Implicase deja un civil nevinovat in aceasta incaierare, asa cu o urma mica de regret, arunca o privire ingrijorata spre el, incercand sa se convinga ca avea cum sa se apere in caz de ceva.
“Whoaa, cred ca merit o explicatie...” Mike spuse cu stangacie in spate. Cateva vraji ce zburara pe la capul lor le atrasera atentia si Kennya isi scoase grabita bagheta din buzunar si incepu sa intoarca vrajile catre atacatorii lor ce aveau ochii incruntati si sumbrii in concentrare. Reusi sa ucida unul dintre asasini dupa ce o luara din nou la fuga pe un pod. Trecatorii tipau ingroziti, fugind in toate partile ca sa evite sa fie loviti de acele lumini ciudate ratacite ce pareau sa distruga orice obiect solid cu care intrau in coliziune. Cei doi se ascunsera dupa un colt in speranta ca pot evada vrajilor in timp ce Kennya lupta cu inversunare. Multumi cerurilor ca nu era o vrajitoare de doi bani si se uita la trupurile ce cadeau pe pamantul solid, stabilindu-se o tacere presanta in jur, salvati de sunetul peretilor ce se prabuseau in jurul lor. Kennya se intoarse pe calcaie spre Mike gandindu-se rapid sa-i faca o vraja pe stergere a memoriei cand il vazu cu sprancenele ridicate parand sa astepte o explicatie.

Superb. Cum avea sa-i explice aceasta intreaga situatie acestui Incuiat? Medita asupra faptului daca era indicat sa mareasca plata la 10000 de euro pentru a-i tine gura inchisa, in timp ce il atinse pe umar si ii spuse taios.
“Sa mergem!”
Cand isi ridica ochii de onix, vazu inca doi asasini ce se strecurasera brusc in spatele lor. Baghetele celor doi erau indreptate spre ea vizand inima acesteia, gata sa rosteasca incantatia. Instantaneu, doua vraji puternice trecura pe langa capul ei, fiecare lovind cate unul din asasini cu o precizie absolut infricosatoare. Cei doi cazura cu o bufnitura puternica la pamant, iar Kennya se intoarse uimita numai ca sa impietreasca la vederea roscatului detinand o bagheta, inca ridicata. Zambetul lui fara griji nu ii cazu de pe chip nici o secunda.
“Hei, cred ca nu te-ai asteptat la asta, nu-i asa? Kennya Allen.”

Uimirea se transforma incet in constientizare si redusa intr-un sfarsit pana la furie tacuta ce trecea prin perechea de ochi de grafit. Mike inca era cu bagheta in mana, atent la orice tentativa a fetei de evadare sau represalii. Kennya era in cea mai mare parte frustrata fata de ea insasi pentru o greseala ca asta si de asemenea pentru ca nu se astepta la o astfel de tradare. Isi canaliza furia printr-o expresie puternic otravitoare si il intreba cu jumatate de gura.
“Cine naiba esti?”

Mike clipii in nevinovatie falsa. “Eu? Pai, ar trebui sa stii deja, sunt Mike. Sunt doar un turist normal in timp ce se distreaza prin Europa...” Kennya isi ingusta si mai mult ochii ascultand continuarea. “Avand o vacanta bine meritata...” Acesta ofta si ii spui se pe un ton fara emotie: “Fac parte din Ordinul Phoenix.”
Mike isi mari zambetul din nou cand vazu aspectul de neincredere aboluta al fetei ce putea sa-l citeasca in ochii ei, desi restul chipului avea o expresie goala. Asa ca inspira adanc si continua.
“Dap, nu e asa ca este o coincidenta ciudata? Fie ca cineva acolo sus chiar te uraste sau pur si simplu ar trebui sa vedem acest lucru ca pe un joc al sortii! Ah...Si ti-as recomanda sa incerci sa nu iti iei bagheta din nou din buzunar. Ma gandeam sa te anunt...”
Roscatul isi inclina capul intr-o parte, aratand ca observase miscarile fetei de a-si scoate bagheta de la spate.
“Deci... Oricum, din moment ce soarta a conspirat deja permitandu-ne sa ne intalnim, ar trebui sa gandim pozitiv si sa incercam sa folosim acest lucru in avantajul nostru. Nu-i asa?”

Kennya se tensiona si se uita din ce in ce mai urat la el. “Poftim?!”
Roscatul lasa deoparte dispozitia vesela si vorbi pe un ton grav. “Stim cine esti, si care sunt intentiile tale. Daca tu ai impresia ca o persoana ce face parte din Devoratorii Mortii a trecut neobservata de catre noi, ne subestimezi. Dar stim... Stim despre Marcus si faptul ca vrea sa puna mana pe Minister si pe toata comunitatea vrajitoareasca. Si stim de asemenea ca tu urmaresti sa-l ucizi.”
“Siii, de ce nu ati intreprins nici un fel de actiune inca?” Intreba bruneta, foarte acut constienta de faptul ca bagheta lui inca era indreptata spre ea.
“Ei bine, deoarece vreau sa iti fac o propunere. Pur si simplu stim amandoi ca grupurile noastre momentan nu sunt in cele mai bune relatii, dar e la fel de clar ca amandoua sunt putin mai mult suparate pe el si au ca ideal sa scape de vrajitor. Daca reusim sa obtinem mai multe date de contact sau orice fel de informatii, am reusi sa ajungem mult mai usor sa-l prindem. Inainte sa faca vreo nenorocire. Si cred ca stii deja ca acolo unde sunt doi, puterea creste. Nu vreau sa irosesc aceasta ocazie. Daca lucram impreuna totul s-ar reduce la o misiune de zece ori mai usoara.”

Kennya isi cobori capul, suvitele intunecate ale parului ei ii umbrau usor ochii, ceea ce facea mai grea actiunea de a citit expresia pe care o avea. Mike ridica din umer intr-o incercare de a usura situatia.
“Haideee, nu esti fericita ca sunt destul de dragut incat sa accept sa fac teme in plus cand ar fii trebuit sa ma relaxez in momentul asta? O mana in plus sa te ajute nu o sa te raneasca, nu?”
“Nu am de gand sa cand in schemele si capcanele tale. Sunt sigura ca o sa ma inseli si o sa-ti chemi prietenii din ordin. In plus, nu am nici o garantie ca faci parte din Ordinul Phoenix. Poti sa astepti pana las garda jos ca apoi sa ma ucizi.”
Kennya spuse asta din ce in ce mai taios, iar Mike isi lasa mana in jos si se uita intr-un buzunar interior cautand dovada de care avea nevoie.
“Poftim? Ce naiba, ai niste probleme de incredere femeie! Vezi? E totul autentic. Pe langa asta daca as fii vrut cu adevarat sa te ucid, as face asta cu mult timp in urma ticaloaso! De fapt, as putea chiar acum sa te blestem, dar uite ca nu o fac. Fericita?”
Fosta viperina se uita urat la roscatul din fata ei, nemultumita de raspunsul primit.
“Ce mai este acum?” Baiatul isi incrunta sprancenele. “Despre mine ca as putea sa te omor? Ok. Marturisesc ca este de datoria mea sa te vanez si sa te ucid sau sa te arestez avand in vedere ca faci parte din grupul devoratorilor si esti o criminala periculoasa. Dar avand in vedere ca ai putea sa ma ajuti nu numai pe mine, ci pe toti vrajitorii existenti, momentan nu iti voi face nimic. S-a facut?”
Kennya inca sa uita indoielnica la el.
“Promisiune pe degetul mic?!”
“Nu. Nu sunt interesata sa devin pionul tau si mereu am reusit sa realizez totul de cont propriu. N-am nevoie de tine.”
Mike isi dadu ochii peste cap. “Nu ma folosesc de tine, ti-as spus asta deja! E un fel de... alianta. Una pe scurta durata desigur. De asemenea uitate in jurul tau la ce nebunie ai facut, o sa ai nevoie de un partener care sa te ajute sa iesi din situatia asta. Si hai mai repede. E timpul sa te decizi pentru ca sunt aproape sigur ca cineva a chemat deja Ministerul si si chestia aia coalitia pe care Incuiatii mereu o suna.”

Kennya isi intoarse tot corpul ca sa fie fata in fata cu el, tinandu-si pumnii stransi langa trup; ofensata pentru faptul ca roscatul i-a calcat orgoliul. Trebuia sa fie sigur un auror.
“Esti cumva surd? Lucrez pe cont propriu! Singura. Nu am nici un interes sa las pe oricine altcineva sa vina cu mine. De ce ar trebui sa accept ajutorul tau oricum?”

Timpul parea sa stea in loc in timp ce ochi de onix si verde pal se fixau intens, fara ca nici un cuvant sa fie rostit in tacerea subtire care ar putea sa fie intrerupta in orice moment, ducand spre o posibila catastrofa. Asta pana cand roscatul facu un sunet de incredere.
“De ce ar trebui sa-mi accepti ajutorul? Pe bune? Ma intrebi cu adevarat asta? Esti cumva oarba?” baiatul isi lua un aer important. “Sunt pur si simplu minunat!”
Kennya renunta la orice fel de tensiune cand auzi cuvintele baiatului si isi ridica o spranceana, luata prin surprindere de comportamentul imprevizibil pe care baiatul il adopta din nou.
“Competentele mele de actorie sunt grozave! Pot sa ma prefac ca sunt un tip care merge la universitate, un avocat sau un doctor. La naiba, as putea sa ma prefac ca sunt un viperin cu nasul pe sus ce pare ca are un bat infipt direct in...
Kennya se uita ca proasta cateva secunde, mormaind sa nu isi termine propozitia. “Pur si simplu nu-mi vine sa cred...”
“Ce? Nu ma crezi? Pana la urma te-am pacalit, nu-i asa?!” Spuse acesta in timp ce isi ridica capul trufas. Fata se uita urat inapoi la el cand auzi replica lipsita de tact a lui Mike.
“Si te-ai uitat putin la mine? Pur si simplu sunt cel mai fermecator baiat pe care iti vei arunca ochii pentru tot restul vietii! Si femeile si barbatii, in egala masura, pur si simplu isi clatesc ochii la vederea mea. Si vezi muschii astia? Nu sunt numai pentru spectacol, sa stii. Si stomacul meu? Pff, sase patratele. Cu siguranta nu o sa mai gasesti pe cineva mai bun ca mine care sa pretinda ca este “jumatatea” ta!”

Kennya se uita alene la modul in care roscatul gesticula in toate partile, abia tinandu-si bagheta corect fara sa raneasca pe nimeni. In orice secunda oportuna in care Mike avea garda lasata jos, Kennya putea cu usurinta sa-l dezarmeze pe acel cretin idiot. De fapt, ea chiar putea sa isi ia propria bagheta de la spatele blugilor si sa schimbe balanta. Dar insa fata se intreba cu adevarat in acest moment era... de ce nu a actionat atunci?
Acesta isi continua lauda, ignorant la o posibila moarte iminenta a lui. “Sunt un ganditor prea rapid si sunt intotdeauna in masura sa planific o evadare in orice fel de situatie. Personalitatea mea complet fermecatoare este unul din foarte multe motivele din care am reusit sa fur inima oricarei femei. Sunt vesel, carismatic, inteligent si extrem de sensibil.”
“Si plin de modestie....” murmura Kennya pe sub buze inapoi.

“Hey! Sarcasmul nu este apreciat!” adauga acesta ofensat. “Acum vorbind de vraji. Ai vazut cu ochii tai cat de bun sunt in manuirea unei baghete, nu? Asta este ceva de care nici macar nu te poti plange. Ok, deci ce crezi acum? E pur si simplu o afacere de nerefuzat, nu-i asa?”
Kennya se uita la baiat ca si cum ar fi fost un extraterestru nebun venit din spatiul cosmic.
“In ce casa ai fost sortat?” il intrerupse aceasta nepoliticos.
“Poftim??? Cercetasi desigur!” Kennya facu ochii mari si se indrepta spre cel mai apropiat perete ca sa se dea cu capul de el, cand simti o mana pe umarul ei si roscatul incepu sa vorbeasca din nou.

“Okay, cred ca faptul ca am o bagheta indreptata spre tine face dificila orice fel de negociere deschisa. Asa ca o sa facem asa...” Mike isi puse bagheta in buzunarul de la spate si isi incrucisa mainile la piept. “Vezi? Acum ai libertatea totala de a accepta sau a refuza propunerea mea.”
O parte sardonica a mintii fetei o facea sa contempleze la necesitatea unei astfel de actiuni cand era clar cat de usor era sa-l atace pe roscat inainte. De asemenea ajunse la concluzia ca probabil el era cea mai idioata persoana pe care a intalnito vreodata.... Cine naiba ar avea incredere intr-o criminala ce facea parte din devoratorii mortii si avea o popularitate nu tocmai pozitiva pe care o cunostea de aproximativ o ora, daca nu mai putin?!

Strigate bruste si lipsite de sens le atrasera iar atentia si vazura niste barbati necunoscuti aratand spre ei, urmati de niste barbati in uniforme care strigau dupa ei. Mike avea impresia ca este acea coalitie a Incuiatilor care acum aveau pistoalele indreptate spre ei. Kennya pufaii nemultumita si incepu sa alerge in directia opusa intr-o incercare de a scapa de ei. Se ascunse in spatele unei stradute retrase si inguste, vazand cum barbatii inarmati trecura mai departe in timp ce agitatia disparuse cu totul. Fata se relaxa si se pregati sa iasa din ascunzatoare cand observa un mop familiar de par rosu langa ea.
“De ce mai esti aici?” il intreba cu o urma de venin.
Mike clipi de doua ori si zambi cu usurinta. “Nu mi-ai raspuns exact negativ la intrebare...”
Fosta viperina isi dadu ochii peste cap si isi musca limba incercand sa-si pastreze calmul. O lua spre strada principala, cu baiatul inca pe urmele ei. Se gandea sa vina cu un fel de scuza pentru a scapa de acest cercetas stupid, pentru ca nimeni cu mintea rezonabila nu ar fi de acord cu aceasta nebunie.
Cu toate acestea, se parea ca zeii de deasupra jucau trucuri pe spinarea fetei, pentru ca in momentul cand aceasta se pregatea sa-l respinga pe baiatul lipitoare, simti ceva ciudat in ceafa, ca si cum niste perechi de ochi ii urmareau cu atentie. Primul grup de asasini probabil auzise de lupta ce a avut loc mai inainte si s-au intors sa confirme orice fel de zvon. Se intoarse cu fata spre Mike in timp ce isi incrunta fruntea, gata sa-i dea raspunsul care o frustra fara masura.
“Bine, daca esti hotarat sa fi cainele meu, ai face bine sa-ti arati abilitatile chiar acum.”

Inainte ca acesta sa-si deschida gura intr-un protest automat, se simti redus la tacere de un sarut aspru si brutal. In ciuda faptului ca mintea lui inca se recupera dupa acest asalt brusc, corpul lui nu se putea abtine sa nu raspunda inapoi, bratele lui miscandu-se singure de comun acord inconjurand talia fetei. Isi inclina fata usor intr-o parte pentru a aprofunda sarutul, buzele lui muscand si tachinand din cand in cand pe cele ale fetei, reusind pana la urma sa o sarute adanc sa provoace un suspin de placere, aproape ca un scancet din partea Kennyei.

Ochii lui se uitau intr-o parte si in alta, analizand imprejurimile, toti privitorii care se holbau la cei doi si urmaritorii lor. Isi detasa gura de cea a fetei si isi curata gatul, spunand pe o voce relativ tare:
“Pisicuta mea...” Kennya se uita brusc cu intentii criminale la el in raspuns, inca agatata de bratele acestuia. “Nu ar trebui sa mergem intr-un loc mai linistit ca sa continuam asta in privat?”
Fosta viperina se uita in multime la cei care inca ii spionau si din nefericire acestia pareau sa vina din ce in ce mai aproape de ei. Cu un semn scurt din cap, il lua de mana pe Mike si il tara spre aceasi straduta parasita unde se ascunse prima oara. Fara sa piarda nici o secunda, il lua pe baiat de maini si il impinse intr-un perete, trupurile lor fiind presate unul de altul in timp ce isi reluau sarutul. Kennya blestema cu pasiune in mintea ei faptul ca trebuia sa se ridice pe varfuri ca sa-l sarute. De ce naiba trebuia sa fie atat de inalt?

“Nu imi amintesc...” spuse roscatul printre gurile de aer. “Sa fi fost de acord sa fiu cainele tau ticaloasa mica.”
Kennya se uita urat la el gandindu-se la o modalitate sa se razbune pentru insultele lui asa ca ii raspunse cu actiunea de a-i bloca miscarile corpului cu genunchiul drept intre picioarele lui. Fostul cercetas se uita suspicios la pozitia amenintatoare in care era si simti dintii fetei muscand usor de lobul urechii bronzate, in timp ce ii sopti plina de sine.
“Nu vad de ce te plangi. Clar corpul tau pare sa nu il deranjeze acest lucru.”

Roscatul lua in serios atacul fetei si isi rasuci incheieturile, avand clar avantajul inaltimii si a puterii, si o impinse cu trei pasi inapoi. Lua avantaj de faptul ca fata incerca sa se echilibreze si ii tinu strans ambele incheieturi palide si intorcand situatia de partea lui. Era randul lui sa o impinga in perete si o musca de buze putin mai tare in razbunare cu un marait slab.
“Nu sunt animalul nimanui, cu atat mai putin al tau. Ne-am inteles?! Nemernica mica!”
Gurile lor se conectara din nou, incepand un joc placut care ii surpinse pe amandoi. Baiatul isi trecu seducator limba peste buzele ei si ii sopti usor daca sa rupa contactul ca mai avea multe de invatat.

Kennya isi deschise gura in ceea ce Mike se astepta sa fie alta replica, dar bruneta doar il saruta si mai aprins, in timp ce incerca sa isi scoata incheieturile din stransoarea lui si sa schimbe din nou pozitiile. Mandria ei parea din nou ca avea sa sufere cand acesta elimita orice posibilitate de succes, lasandu-si greutatea si mai mult pe corpul fetei, fara sa alse nici un fel de spatiu gol intre ei. Trupurile lor parand sa se contopeasca perfect in timp ce baiatul ii dadu drumul si isi aduse mainile pe fiecare parte a torsoului fetei, continuand sa o sarute.

Intensitatea reactiilor ei o sperie pe Kennya. Aceste atingeri nu se simteau straine; corpul ei reactionand direct ca si cum nu ar fi existat bariere personale intre ei. Buzele lor se miscau in sincronizare, fara sa lase lacune sau pauze intre fiecare respiratie. Mike cu toate acestea, avu realizarea rece ca totul era pana la urma un act si ar trebui sa se opreasca pana cand ar ajunge in acel punct de unde nu te mai puteai intoarce. Isi retrase inapoi capul, marind distanta dintre ei doi si spuse pe o voce putin ragusita.
“Au plecat. Oamenii care ne urmareau. Nu mai sunt...”

Ochii negrii inca erau neclari cu pofta pana cand revenira din nou la nuanta rece, cenusie pe care o purta de obicei. Isi indrepta spatele si bluza de pe ea, simtindu-se putin ravasita si il impinse pe membrul Ordinului Phoenix la o parte. Trecu pe langa el lovindu-se de umarul lui si acesta din urma o intreba.
“Deci, unde mergem acum?”
“Inapoi la hotelul meu. Asa putem sa mentinem un profil scazut.” ii raspunse aceasta in timp ce se uita in jurul ei sa caute directii inapoi spre un bulevard cunoscut.
“Okay, da-mi adresa si ne intalnim acolo. Trebuie sa-mi iau din bagaje si sa -”
“Ti se pare cumva ca sunt un fel de idioata naiva? Nu am de gand sa-ti dau o oportunitate usoara sa contactezi pe nimeni din ordin ca apoi sa veniti sa ma atacati. Cred ca ati fii destul de fericiti sa scoateti de la mine niste informatii valoroase. Vei merge impreuna cu mine ca sa te supraveghez atent mereu.”
Roscatul isi arunca mainile in aer si le trecu prin par pe jumatate frustrat, pe jumatate amuzat. Ce naiba, nu am- Chiar ti se pare ca- serios? Pe bune? Dumnezeule, esti cu adevarat stupida.” rase cu voce tare si o intreba cu o miscare a sprancenelor: “Pur si simplu nu poti sta departe de mine, nu-i asa? Sunt irezistibil chiar si pentru mareata Kennya Allen.”

Kennya incerca sa suprime nevoia obsesiva de a arunca un blestem de neiertat asupra roscatului.

Cei doi ajunsera tarziu in noapte la hotelul decorat cu generozitate cu candelabre frumoase ce luminau apartamentele cu o superba priveliste a raului venetian.
Kennya se uita la Mike care admira vederea de la fereastra, inca avand senzatia ca era destul de ciudat ca s-a aliat cu cineva pentru prima oara si mai presus de orice, chiar cu un membru al Ordinului Phoenix. Mai realiza de asemenea ca existau necesitatile naturale de a face o baie, oferind oportunitati ample pentru bond de a gasi o cale de scapare sau de a-si contacta camarazii din acelasi grup. Pana la urma o lasa balta si se ridica spunandu-i fostului cercetas ca se duce sa faca o baie. Kennya se aseza pe scaun si se gandi cu un zambet aproape inizibil la cele intamplate cu catea ore in urma.