|
16 Feb 2013, 21:28
|
|
Ian Richter
|
Posts: 141
RP Posts: 128
Joined: Sep 2012
Reputation:
29
Casa: Viperini
|
|
me&lexie
![[Image: tumblr_mfyv83QHOF1rsz77yo8_250_zpse97ba524.gif]](http://i1273.photobucket.com/albums/y404/paradise031/tumblr_mfyv83QHOF1rsz77yo8_250_zpse97ba524.gif)
- Ian îşi lăsă geanta în camera lui şi se trânti pe pat. Avea nevoie de o carte bună de citit. Aruncă o privire spre oglinda din colţul camerei. Avea părul ciufulit, cravata desfăcută şi mânecile cămăşi suflecate până de-asupra coatelor. Fusese o zi destul de obositoare, însă îi plăcea că de fiecare dată când ieşea de la vreo oră se întâlnea cu ea.
Oftă, se ridică şi se îndreptă spre raftul cu cărţi. Urmări cu degetul linia cotoarelor însă pe toate ori le citise, ori erau prea plictisitoare pentru a le începe acum. Avea nevoie de o vizită la bibliotecă.
Îşi dădu jos cravata de tot, apucă geanta, o goli de cărţi şi o luă afară din Pivniţe, spre Bibliotecă. Era în jur de şapte seara, aşa că încă mai erau elevi pe coridoare.
Ian intră încet în Bibliotecă şi începu să se piardă în mulţimea de prieteni muţi.
“It’s quite simple, really — the pointy end goes in the other guy.”
I tried real hard but I can't forget
Now in a heartbeat
I would do it all again
Ivy's clone
|
|
16 Feb 2013, 22:13
(This post was last modified: 16 Feb 2013, 22:13 by Lexie Stryder.)
|
|
Lexie Stryder
|
Posts: 3,887
RP Posts: 1225
Joined: Sep 2011
Reputation:
207
Casa: Viperini
Galeoni: 2780
Animal: Sarpe veninos - "Severus"
Slujba: Profesor "Potiuni"
|
|
- Lexie îşi sprijini coatele de masa de lemn, concentrându-se asupra cărţii sale cu un calm de care nu se credea în stare. Primise un avânt ciudat şi îşi aglomerase ultimele săptămâni extraordinar de mult. Se simţea mai bine aşa. Dacă se îngropa în muncă, nu mai avea timp să se gândească la alte chestii neplăcute la care nu îi plăcea să îi stea gândul.
Îşi alesese un roman de aventură, hotărâtă să se lase absorbită de întâmplările intrigante pentru câteva ore. Avea nevoie de ceva relaxare, însă relaxarea asta o aducea într-o stare de somnolenţă destul de puternică, lucru care o deranja în mod deosebit. Nu voia să doarmă. Nu avea timp să doarmă.
Îşi ridică privirea când cineva deschise uşa. Ca de obicei de altfel. Avea impulsul de a se uita mereu la oamenii care trec pe lângă ea pentru a-şi da seama dacă îi cunoaşte sau nu.
De data asta, spre surprinderea ei, chiar cunoştea persoana care intrase. Ian! Nu îl mai văzuse de mult timp. Se ridică stângace, dând dureros cu piciorul de colţul mesei, însă ignoră mica durere, îndreptându-se spre viperin.
'Hei,' spuse, ajungând lângă el.
“there are as many loves as there are hearts”
![[Image: bbV7qkY.gif]](http://i.imgur.com/bbV7qkY.gif)
* “All happy families resemble one another, but each unhappy family is unhappy in its own way. ”
* “Respect was invented to cover the empty place where love should be.”
* “He stepped down, trying not to look long at her, as if she were the sun, yet he saw her, like the sun,
even without looking.”
|
|
17 Feb 2013, 11:04
(This post was last modified: 17 Feb 2013, 11:06 by Ian Richter.)
|
|
Ian Richter
|
Posts: 141
RP Posts: 128
Joined: Sep 2012
Reputation:
29
Casa: Viperini
|
|
- Ian auzi un salut pe o voce cunoscută, aşa că ridică privirea din cartea pe care o ţinea deschisă pe braţe. Căută sursa vocii şi nu fu greu să o găsească pe bruneta Lexie, Şefă de Casă, prietenă bună şi singura care aflase printr-un accident de ciudatul trecut ce îl preceda pe Ian.
- Bună, spuse el, distras complet, aruncând cartea înapoi pe raft. Bibliotecara fu atrasă de zgomot şi îi aruncă o privire ameninţătoare, aşa că Ian reglă sonorul.
- Ce faci, Lex? Nu te-am mai văzut de o grămadă de timp! spuse el, aproape în şoaptă.
De fapt, credea că ultima dată când o văzuse pe Lexie era atunci când stătuseră în Pivniţa Viperinilor şi urmăriseră show-ul Ivy şi Evan suntem-nu-suntem-împreună.
“It’s quite simple, really — the pointy end goes in the other guy.”
I tried real hard but I can't forget
Now in a heartbeat
I would do it all again
Ivy's clone
|
|
17 Feb 2013, 11:29
|
|
Lexie Stryder
|
Posts: 3,887
RP Posts: 1225
Joined: Sep 2011
Reputation:
207
Casa: Viperini
Galeoni: 2780
Animal: Sarpe veninos - "Severus"
Slujba: Profesor "Potiuni"
|
|
- Lexie zâmbi. Îi fusese dor de Ian. Defapt, nici nu ştia ce tot vorbea dat fiind că la început era elevul său problemă şi că nu reuşea să îi dea o replică decentă aproape niciodată. Mai pe scurt, Ian fusese primul elev care îi dăduse bătăi de cap pentru că spusese mereu doar adevărul.
Viperina se sprijini de masa din spatele ei, ignorând bibliotecara. Ian arăta destul de bine, chiar dacă părul îi era ciufulit şi ochii uşor obosiţi. Bine, fizicul viperinului mereu reprezentase un atu în faţa oricărei persoane de sex opus, însă Lexie se bucura de faptul că părea în regulă.
'Destul de bine,' răspunse ea, sincer. Era relativ adevărat. 'Nu ştiu ce am făcut în ultimul timp, însă în mod evident, nu am fost prea activă.' Zâmbi, încercând să îşi dea seama dacă gluma ei avea sens sau nu, apoi schimbă reflectorul de pe ea pe el, uşor jenată. 'Dar tu?'
“there are as many loves as there are hearts”
![[Image: bbV7qkY.gif]](http://i.imgur.com/bbV7qkY.gif)
* “All happy families resemble one another, but each unhappy family is unhappy in its own way. ”
* “Respect was invented to cover the empty place where love should be.”
* “He stepped down, trying not to look long at her, as if she were the sun, yet he saw her, like the sun,
even without looking.”
|
|
21 Feb 2013, 23:34
|
|
Ian Richter
|
Posts: 141
RP Posts: 128
Joined: Sep 2012
Reputation:
29
Casa: Viperini
|
|
- Ian se prefăcu mirat. Lexie să nu facă nimic? Dar aşa ceva era imposibil! Lexie trebuia să fie ţinută ocupată pentru binele tuturor celor din jur. În caz contrar, ea mereu aducea probleme.
Aşteptase întrebarea evidentă. Dar tu? Suna ciudat. Prea... normal, pentru ceea ce ajunsese el să facă.
Şi totuşi, transformă răspunsul în tachinare.
- Eh, ştii tu, pe 'ici, pe 'colo, răspunse el. Salvez vieţi, mă lupt cu dragoni... Viaţa de zi cu zi.
Adoptă o faţă a-tot-cunoscătoare, ironic de plictisită, dându-şi teatral ochii peste cap, pentru a-i arăta fetei că glumeşte. Ian era sigur că Viperina îşi aminteşte cât de nelipsită de evenimente este viaţa lui pentru un simplu elev la Hogwarts. Şi avea dreptate să creadă că nu se schimbase mare lucru. Cu excepţia faptului că acum intra în şi mai multe probleme.
“It’s quite simple, really — the pointy end goes in the other guy.”
I tried real hard but I can't forget
Now in a heartbeat
I would do it all again
Ivy's clone
|
|
22 Feb 2013, 20:06
|
|
Lexie Stryder
|
Posts: 3,887
RP Posts: 1225
Joined: Sep 2011
Reputation:
207
Casa: Viperini
Galeoni: 2780
Animal: Sarpe veninos - "Severus"
Slujba: Profesor "Potiuni"
|
|
- Lexie râse scurt la auzul cuvintelor viperinului. Da, era tipic Ian. Şi nu neapărat felul de glumi, ci faptul că niciodată nu stătea pe loc. Mereu făcea ceva, mereu era în mijlocul unei activităţi ce o uimea pe Lexie ca fiind una 'bună'. Constructivă, care îl va ajuta. Chiar dacă el nu îşi dădea seama, avea o viaţă extrem de bine organizată. Şi Lexie avea impresia că era atât de bine organizată mai ales din cauză că el nu se străduia deloc să o facă în acel fel.
Descoperirea acealui mic secret, cum unii oameni reuşeau să îşi pună gândurile şi acţiunile în ordine, devenea pe zi ce trece o obsesie pentru minte obosită a viperinei. Rotiţele sale începeau să se uzeze şi faptul că Lexie gândea prea mult şi interpreta în profunzime fiecare gest o făcea să fie din ce în ce mai neatentă la lucrurile evidente. Trebuia să îşi dea seama că nu avea cum să le facă pe toate deodată. Trebuia să îşi facă curăţenie printre priorităţi şi să se concentreze doar asupra celor care chiar contau.
Lumina difuză a lumânărilor ce domina biblioteca părea brusc mai puternică când Lexie îşi reîndreptă atenţia asupra lor şi asupra locului în care se afla.
'Ei, ce carte cauţi?' întrebă Lexie, privindu-l cu o oarecare mândrie pe Ian. Era mândră de faptul că ştia biblioteca aceea suficient de bine încât să îl conducă la aproape orice carte din jur.
“there are as many loves as there are hearts”
![[Image: bbV7qkY.gif]](http://i.imgur.com/bbV7qkY.gif)
* “All happy families resemble one another, but each unhappy family is unhappy in its own way. ”
* “Respect was invented to cover the empty place where love should be.”
* “He stepped down, trying not to look long at her, as if she were the sun, yet he saw her, like the sun,
even without looking.”
|
|
23 Feb 2013, 19:54
|
|
Ian Richter
|
Posts: 141
RP Posts: 128
Joined: Sep 2012
Reputation:
29
Casa: Viperini
|
|
- Ian făcu o faţă gânditoare, distrat de expresia înfumurată a lui Lexie. Nici măcar nu căuta o carte anume, doar se plimba în jur, sperând să găsească una care să îi placă suficient de mult pentru a se afunda în ea pentru următoarele ore.
- Sincer, nici eu nu ştiu, ridică el din umeri. Am nevoie de ceva dramatic, probabil.
Râse. Sincer, nu se imagina citind o carte despre doi îndrăgostiţi despărţiţi de soartă, însă pentru toate era un început. Poate că avea nevoie doar de o pauză de plante şi poţiunii, o mică doză de supranatural.
“It’s quite simple, really — the pointy end goes in the other guy.”
I tried real hard but I can't forget
Now in a heartbeat
I would do it all again
Ivy's clone
|
|
24 Feb 2013, 21:37
|
|
Lexie Stryder
|
Posts: 3,887
RP Posts: 1225
Joined: Sep 2011
Reputation:
207
Casa: Viperini
Galeoni: 2780
Animal: Sarpe veninos - "Severus"
Slujba: Profesor "Potiuni"
|
|
- Lexie ridică din sprâncene, zâmbind. Dramatic deci? Nu se aşteptase la asta. Sincer, se pregătise mai mult să audă de aventură, călătorie sau cine ştie ce cărţi legate de cursurile la care lua parte Ian.
Îşi desprinse mâinile de masa de lemn, lăsându-le să cadă în poală. Nu ştia ce să mai spună şi o tăcere jenantă urmă între cei doi prieteni. Fără să încerce să se mai gândească la un subiect de conversaţie, Lexie se lăsă absorbită de unul dintre titlurile cărţilor de pe raft, evident încercând să îi evite privirea lui Ian.
Brusc, gândurile îi fură întrerupte de un scârţâit. Uşa bibliotecii se deschise, însă în spatele ei se vedea doar peretele opus coridorului şi pragul gol şi prăfuit. Lexie privi curioasă uşa care se legăna în balamale.
Părea ceva dubios acolo şi brusc, aerul, jenant însă sigur al încăperii, se transformă într-unul tensionat şi misterios care nu era deloc pe placul viperinei. Simţi cum o cuprinde un fior de frică, însă o ascunse cu succes de pe expresia ei, scoţându-şi bagheta. Schimbă o privire îngrjirată cu Ian, apoi făcu un pas spre uşa deschisă.
'E cineva acolo?' întrebă, încercând să îşi facă vocea să sune fermă şi hotărâtă.
“there are as many loves as there are hearts”
![[Image: bbV7qkY.gif]](http://i.imgur.com/bbV7qkY.gif)
* “All happy families resemble one another, but each unhappy family is unhappy in its own way. ”
* “Respect was invented to cover the empty place where love should be.”
* “He stepped down, trying not to look long at her, as if she were the sun, yet he saw her, like the sun,
even without looking.”
|
|
Users browsing this thread: 1 Guest(s)
|
|