Darkmark RPG Forum / Hogwarts / Imprejurimile Hogwarts-ului / Hambarul bufnitelor

1 2 3 Next »

/ Legendary Wings

Soarele trecut in ascunzis indica sosirea serii. Cerul era senin, asa ca Rose se gandi ca nu ar fi gresit sa o trimita pe Faith cu o scrisoare pentru ai ei.

Fata desfacu pergamentul si mai verifica inca o data pentru a se asigura ca scrisese totul corect. Stia cat de mult detestau parintii ei frazele incoerente sau gramatica "ametita". Imediat ce ajunse la concluzia ca totul era ok, impaturi scrisoarea la loc si o lega de piciorusul bufnitei care astepta nerabdatoare pe pervazul ferestrei.
"Du-o acasa!" sopti Rose.
Scoase din buzunarul robei un sacut cu graunte si ii oferi cateva fiintei infometate. Faith le servi cu pofta, dupa care se pozitiona pe tocul de exterior al ferestrei, aruncandu-i stapanei o privire de ramas bun. Isi desfacu aripile bogate si, elegant, isi lua - dupa obicei - zborul catre inaltimea cerului, dupa care stabili o directie precisa.

Astropufa o urmari pana ii fu imposibil sa o mai zareasca, dupa care arunca o privire prin hambarul adormit.
Pe neasteptate, usa invechita scoase un scartait enervant.

Evelyn era nervoasa.Era calcata pe bataturi.Pe coada.Era furioasa.Ma rog,se intelegea ca era neagra de suparare.Toata ziua fusese asa si curand lumea din jurul ei invatase ca atunci cand Cercetasa era suparata,trebuie lasata singura.Dar asta parea sa o irite si mai tare pe fata,pentru ca Evelyn nu avea nevoie de un alt tratament pentru fiecare schimbare din starea sa.Prefera ca lumea sa se comporte ca de obicei.

In acea dimineata primise o scrisoare de acasa.Se bucurase ca matusa sa isi amintise ca mai avea si ea o nepoata pana la urma.Insa bucuria sa scazuse imediat cand vazuse ca femeia ii spusese ca de Craciun nu va putea veni in Germania pentru ca sora ei era bolnava iar ea mergea sa o viziteze.Deci Evelyn era blocata la Hogwarts pe durata vacantei.Si sa nu fie inteleasa gresit,iubea castelul si nu o deranja sa ramana.Insa ar fi vrut sa petreaca ceva timp si cu matusa ei,fiind singura ruda in viata a fetei.

Asa ca acum se indrepta inspre hambarul bufnitelor,pentru a ii trimite raspunsul inapoi prin Apolline.Urca scarile in lumina de apus a serii si se opri putin in fata usii pentru a-si trage rasuflarea.Apoi o impinse la perete,strambandu-se putin din cauza scartaitului.Ochii ei calatorira prin jur si observa ca nu era singura.
- Nu stiam ca mai e cineva aici zise ea pe un ton putin prea dur.Apoi ofta usor.Scuze,scuze.Nu a fost un inceput prea bun.Evelyn se prezenta ea,aruncandu-i fetei un mic zambet.

Rose se mobiliza rapid si spuse, zambitoare:
"E in regula, si asa era cam pustiu pe aici"
Fata blonda nu parea in cele mai bune toane, asa ca astropufa se hotari sa nu o calce in niciun fel pe nervi.
"Eu sunt Rose"
Intinse mana, prieteneste.
"Imi pare bine", continua ea.

Picaturi de ploaie incepusera sa umezeasca pervazul. Boboaca era chiar ingrijorata pentru mesagera ei. Se gandi chiar sa ramana in turnul bufnitelor pana ce Faith se va intoarce. Dar ar fi avut destul de mult de asteptat si acela nu era printre cele mai placute locuri.

Tragand aer adanc in piept,Evelyn reusi sa se mai calmeze.Nu ii statea in fire sa isi verse nervi pe altcineva.De obicei se descurca cu problemele sale de una singura si incerca sa nu bage si pe altcineva in ele sau sa dea de inteles ca ar fi ceva inneregula cu ea.Pentru ca desi stia ca oamenii incercau sa ajute,putea fi chiar iritabil sa afle anumite chestii ce probabil nu erau nevoiti sa le stie.Chestii care cateodata erau si periculoase.

Pufni incet.Ce era periculos in faptul ca bunica ei nu era acasa de Craciun si Evelyn nu o putea vizita?Nimic.Dar de obicei prietenii ei faceau din tantar armasar daca refuza sa le spuna.Nu pune intrebari si nu voi fi nevoita sa-ti spun minciuni era ceea ce le zicea de fiecare data.
Isi dadu seama ca fata era de la Astropufi privindu-i uniforma.Si dupa cum parea,era probabil in primul sau in al doilea an.Grozava impresie am mai facut si eu! isi zise ea.

Incepu sa ploua iar Evelyn se stapani sa nu inceapa sa injure.Acum trebuia sa astepte pana cand se va opri sau pana cand se va mai domoli,pentru ca ploua puternic.Ei,daca tot avea sa stea ceva pe acolo,macar nu avea sa fie singura.Sau asa credea.
- De asemenea ii raspunse Cercetasa cu un zambet,dand mana cu ea. Esti la Astropufi,nu-i asa? o intreba ea,dand usor din cap inspre uniforma ei.

Rose privi tavanul si stinghiile incarcate cu zeci de bufnite. Se gandi ca nu e tocmai ok sa stai acolo. Mai ales daca nu vrei sa pleci cu o surpriza in cap.
Gasi un colt in care era o singura bufnita cenusie, care probabil ca dormea.
"Da, din fericire" ii raspunse ea fetei, gandindu-se la cat de descurajati au fost parintii ei atunci cand fratele sau mai mare fusese repartizat la viperini.
Tot neamul vrajitoresc din urma fusese elev aici. Se creease un fel de traditie in a fi repartizat la Astropufi. Dar ea nu facea diferente.

Toti elevii sunt diferiti, dar in niciun caz nu pot fi categorizati de mintea umana. Tocmai de-asta se foloseste jobenul.

Cazuse pe ganduri si aproape ca se lovise.
Revenind la realitate, incerca sa isi dea seama de casa Evelynei, analizandu-i roba.
"Hm.. Cercetasi?" isi dadu ea cu parerea.

Se dadu mai intr-o parte din cauza ploii si din cauza bufnitelor.Majoritatea pareau sa se trezeasca pe masura ce se innopta mai tare,pregatindu-se sa plece la vanatoare.Evelyn era fericita ca plecau,astfel nu trebuia sa stea cu frica ca se va trezi cu ceva in cap sau pe haine.Se aseza jos,dand la o parte putina mizerie din locul ales si se rezema de perete,privind cum ploua afara.Se intreba oare cat Dumnezeu va trebui sa mai astepte pana cand se va opri.

Zambi usor cand auzi ca Rose era la Astropufi si cat de mandra parea sa fie de asta.Isi aduse aminte cum jobenul se gandise sa o puna si pe ea in acea casa datorita loialitatii si dorintei de munca,insa considerase ca s-ar fi descurcat mai bine la Cercetasi.Se bucurase ca picase acolo pentru ca aflase mai tarziu ca si tatal sau,ca si bunicul lui fusesera tot in aceiasi casa.

Se uita in sus dupa Apolline si o vazu,stand cocotata pe o stinghie din apropierea sa.Fluiera odata,scurt.Bufnita isi deschise ochii de ciocolata si cand isi zari stapana isi deschise aripile si se indrepta spre ea,asezandu-se pe genunchiul sau.Evelyn o mangaie absenta pe cap in timp ce isi indrepta atentia inspre Astropufa.
- Da,Cercetasi ii spuse ea cu un zambet.Cum ti se pare la Hogwarts? o intreba ea apoi,continuand sa-si mangaie bufnita pe cap.

"Este.. minunat. Am asteptat multa vreme sa pot face vraji", spuse Rose, gandindu-se la cat de bine se va simti atunci cand va ajunge acasa si va pregati singura masa, insa se lovi de o alta problema: nu putea folosi magia in timpul vacantelor. Dupa clipe de dezamagire, gasi solutia: in timpul anului, ar putea face o plimbare la bucatarie si sa vada cum functioneaza lucrurile.
Apoi se gandi la cat de bine se va simti la prima lectie de zbor. Ai ei nu o lasasera niciodata sa foloseasca o matura.
Isi aduse aminte de micuta Faith. "Oare este bine acum?" se tot intreba astropufa, simtindu-se putin vinovata de faptul ca o trimisese cu acea scrisoare. Dar trebuia sa le scrie parintilor ei. Le promisese ca avea sa le scrie saptamanal, insa ea nu prea se tinuse de acest lucru.
Rose isi aminti brusc de faptul ca nu este singura. Se simtea prost ca nu mai spusese nimic de cateva minute.
"Cunosti bine castelul, nu-i asa?" o intreba boboaca pe cercetasa vizibil mai mare, incercand sa afle cat mai multe informatii despre cladirea mareata care avea sa o gazduiasca timp de sapte ani, cu exceptia vacantelor.

Chicoti cand auzi cat de simplu descrisese Rose placerea de a fi la Hogwarts.Simplu,dar la obiect.Si Evelyn murea de nerabdare sa vina la Hogwarts cand era mica.Ascultase povestile spuse de tatal sau despre acel loc si se hotarase ca era un loc minunat.Nu putea sa astepte pana avea sa faca unsprezece ani si sa primeasca scrisoarea.Si-ar fi dorit ca tatal sau sa o fi vazut atunci,insa nu tot ce iti doresti se indeplineste.

Se gandi putin la intrebarea fetei.Era vreun loc care nu il stia de la Hogwarts?Nu putea sa isi dea seama.
- Pai,cam da zise ea incercand sa nu se dea mare. Sunt multe locuri din castel care stau sa fie descoperite iar eu,sa fiu sincera,nu eram tipul care sa nu exploreze.Si pe deasupra,mereu te intalnesti cu cineva,indiferent de unde te duci.Asa ca,in final,ajunge sa fie distractiv ii zise Cercetasa,incercand sa nu intre in prea multe detalii si sa ii strice Astropufei bucuria de a descoperi necunoscutul.

Isi aduse aminte de o intamplase ce o facu sa se strambe.Poate nu ar trebui sa lase informatia asta doar pentru ea.
- Dar ar cam trebui sa te avertizez,sa lasi Padurea Interzisa si Salcia Batausa pentru mai incolo o sfatui ea,ridicand usor din umeri.

Rose zambi.
"Si eu ma gandeam la fel."
Facu o pauza, in care reflecta asupra tuturor incaperilor pe care le vizitase pana acum. Isi aminti de Camera Portretelor, locul perfect pentru o dupa-amiaza plictisitoare. Vroia sa se converseze cu toate acele persoane pictate, prinse pe veci in rame de lemn. Cu siguranta, ele stiau totul despre trecutul Hogwartsului, dar si lucrurile intamplate recent.
I-ar fi placut sa cunoasca mai bine fantomele. Sa le stie povestile dramatice de viata si poate chiar sa le fie de folos.
Vinovatia pe care o simtea acum pentru plecarea inaripatei care raspundea la numele "Faith" nu ii dadea pace. Daca statu sa se gandeasca mai bine, isi dadu seama ca nu scrisese multe scrisori la viata ei de pana atunci si ca nu stia prea multe despre aceste fiinte.
"Crezi ca este periculos pentru o bufnita sa zboare prin ploaie?" intreba astropufa, brusc.

Cazu pe ganduri,amintindu-si de toate cate facuse la Hogwarts.O groaza de lucruri ii venira in minte,printre care prima ei vizita la Salcia Batausa cu Rosalie sau cand mersese prima oara in Padurea Interzisa cu Dess si Bell.Aceea fusese clar o noapte de neuitat,de la tigarile transfigurate ale lui Dess,pana la groapa in care cazuse si aproape isi rupsese piciorul.Isi aminti si alte peripetii prin care trecuse si brusc ii parea rau ca acum erau doar amintiri.

Astropufa o scoase din ganduri cu inca o intrebare.Evelyn se incrunta,dar nu de parca ar fi suparat-o intrebarea,ci pentru ca se gandea.Isi aduse aminte cum Apolline zburase indiferent de conditii si era bine.Dar totusi,nu o lasa inima sa o trimita in acel moment cu scrisoarea,chiar daca stia ca va fi bine.Ceea ce era prostesc,evident.

- Hmmm .. facu ea,ganditoare. Nu cred.Apolline a zburat in conditii si mai rele.Chiar si pe viscole.As putea sa o trimit chiar acum sa duca asta - gesticula inspre scrisoare - dar voi mai astepta putin.Nu iti face griji,bufnita ta va fi bine ii zise ea,arucandu-i un zambet incurajator.Stia prea bine cum e sa fi ingrijorata pentru bufnita ta,in fond asa era si Evelyn de fiecare data cand Apolline pleca cu o scrisoare.Si reusea mereu sa se intoarca acasa.