Darkmark RPG Forum / Hogwarts / Imprejurimile Hogwarts-ului / Hambarul bufnitelor

1 2 3 Next »

/ Letter for Mr. Darknes

Fusese suficienta o singura clipa si ziua deja mergea cu fundul in sus. Avea de trimis o scrisoare urgenta si din adins nu gasea o bufnica cit de pacatoasa nu era ea. Toate sunt ocupate, fireste a venit prinmavara, incep sa joace hormonii si amorezii au luat toate bufnitele pentru expedia scrisorele siropoase cu inimioare desenate pe cimp, iar oamenii cu picioarele pe pemint nu puteau incheia tranzactii de care le depindeau viata. Daca nu trimetea acea scrisoare pina la sfirsitul zilei, si e de mentionat ca deja era ora 20, le spunea adio banilor sa-i pentru jumate de an inainte. Era cea mai mare afacere pe care o incheiase in toate viata lui.

La inceput i se paruse ciudat ca si vrajitorii se ocupau cu chestiile astea Incuiate, dar pe urma de obisnuise, oricum erau maximum trei vrajitori si trebuia acum sa-i trmita scrisoare celui mai important dintre ei. Habar nu avea cum se numea, dar toti ii ziceau Mr. Darknes. El fusese prima persoana in care acel domn avusese cit de cit putina incredere si nu vroia sa piarda un locusor caldut linga un asemenea om cu autoritate.

Ultima idee salvatoare era scoala, buna lui scoala, unde mereu puetai gasi cite o bufnita gata de munca. Urca rapid trepetele hambarului si pusese mina pe cea mai buna prietena a lui. Eves, mereu ii ducea corespondenta in anii de scoala si observa ca pasarea nu-l iutase. Ii daduse putin zahar, s-ar fi parut ciudat, dar bufnita aia minca si zahar. Ii legase scrisoare de piciorus si ii dause drumul sa zboare dupa ce ii spusese dresa si o saruta pe cioc. Rasufla usurat ca pututse sa trimita scrisoarea cu un prieten de nadejde. Prinvea pe geam observind cum micuta pasarea se evaporase practic in zare.

• Si-ar fi dat si viata numai cat sa o vada pe Doamna Norris jupuita, disecata , arsa de vie , ingropata , inecata , transata ..numai in viata nu . Ei bine , cu siguranta Isa ar fi ramas masca daca ar fi stiut de ce gandea Agnes in acel moment . Desigur , ea parea o persoana destul de delicata , cel putin asa ii spusese fratele ei , insa tot el spusese ca ea putea o mica bestie uneori. Sau tot timpul?.
  
  Reveni cu mintea acolo . El ii spusese de mai multe ori ca este putin mai mult cu capul in nori. Verifica ora , dupa care trase maneca paltonului ei rosu peste ceas. Respiratia ei se ingreunase , fiindca aerul rece plin de fum nu-i era pe plac.Prefera frigul , insa nu si fumul. Oricum , Vindecatorii ii spusesera sa se tina departe de fum , insa ea avea de gand sa inalce , ca de obicei cuvantul lor, si sa se si apuce de fumat pe deasupra. Nu ca ar fi vrut sa fie smechera ca toti ceilalti din Hogwarts care o faceau , insa ceva o indemna totusi spre ..dezastru? Plamanii ei cereau cu insetare aer curat , iar ea ce? Ce facea?
  
  Privi inca o data bucatica de pergament , putin roasa pe margini , pe care o tinea in mana si care ii incalzea degetele.Trebuia trimis imediat , fiindca amansase prea mult. Nu mai aea rabdare.Tenisii inflorati aratu oribil impreuna cu paltonul , insa nu o vedea nimeni . Era ceva straniu , ca uitase ? Pana la urma era acasa , ori cel putin asa o numeau altii , insa ea stia care era casa ei adevarat , si avea sa accepte propunerea lui fara vreun regret dupa aceea. Scarile acelea fusesera create cu tot cu fisurile acelea , sau cineva isi varsase nervii pe ele, calcand al naibii de tare ? Deschise timid usa , sperand ca scartaitul acela nenorocit sa lipseasca si ea sa fie cu sufletul impacat.

Cit de mult nu s-ar fi straduit cineva oricum usa aceea era sortita scirtiitului, numai el stia de cite ori o vrajise sa nu mai faca chestia asta si tot nu mergea, recursese si la metode Incuiate, dar fara succes. Intr-un timp se stricase incueitoarea si cind batea vintul scritiitul acela insuportabil se auzea la kilometri departare. Se bucura ca avea dormitorul in subsol si ii compatimea poate pe cei care-si faceau veacul prin turnuri ca si stafiile sau ca nebunii sinucigasi. Nu se uiatse cind patrunse cineva in incapre, nu avea nici cel mai mic interes, nu-i pasa nici daca persoana in cauza avea sa-l ia la intrebari. Nu avea sa raspunda, sau avea sa raspunda scurt si rece, ori invers. Habar nu avea ce va face si nici nu vroia sa se gindesca la asta in acel moment. Era fericit, incheiase ceva care i-a adus o farima de speranta pentru un viitor cit de cit decent.

Strinse in mina o bucata de pergemnet ce-i drept era curata, dar nu mai avea ca face cu ea, doar sa-i scrie un mict biletel uneia dintre cunoscutele sale. Era greu de ales pe cine sa faca fericita, avea doar o bucata de pergement si atitea varinate. Renuntase repede la ideea pe care nici nu o luase in serios. Nu era el tipul in care jucau horminii si care isi etala sentimentele la fiecare pas. Facu stinga-imprejur si ochii lui captasera o imagine stranie, o vaga amintire a unui clown. Bine era foarte amuzanta imbracamintea ei, colorata, dar nu putea spune ca arata oribil, doar putin dezastruos.

• Se apropie de bufnita neagra pe care o vazuse de mai multe ori aducand scrisori dimineata. Ii placea forma fizica a micutei , fiindca nu multe bufnite aratu asa , iar bufnita ei in al doilea rand , fusese crescuta de parintii ei , deci nu o asculta deloc. O mangaie pentru inceput , si o privi calduros. Vino aici! Isi spuse ea in minte. Lega pergamentul de piciorusul pasarii si apoi o lua in maini si se indrepta spre fereastra. Aceasta zbura , lasand cateva zgarieturi pe mainile fetei. Ghearele acelea i-ar fi putut sfasia carnea , insa bufnita era ceva mai tanara si probabil de aceea nu creasera ceva grav.
  
  Se intoarse si isi indoi putin corpul pe o parte , incercand sa distinga ceva in intuneric. O alta persoana , cu siguranta. Ea credea ca este singura care iese seara numai pentru ..ceva destul de important care nu putea astepta.Daca era un intunecat , era bine , fiindca si ea era. Observa o hartie pe jos. Mare parte din ea fiind acoperita cu paie . Odata ce o ridica , isi observa si tenisii inflorati . Si i-ar fi vrajit dar ii placeau asa , insa aratu stupid. Isi dadu o suvita de par dupa ureche. Par rosu , palton rosu si tenisi inflorati. Nu ca se temea de deochi , insa nu era clarvazatoare. "Ma scuzati domnule! Asta este a dumneavoastra?"

Fusese cel putin neasteptat cind fata vorbi. Avea o bucata de pergament in mina. Se pare ca o luase de undeva de jos. Zimbetul lui se largise si mai tare. Chiar era colorata si arata dezastruos, dar avea o fata placuta, destul de gingasa dupa parerea sa. Facuse citva pasi spre ea, nu vroia sa vorbeasca ca si o umbra din intuneric. Ultimile raze de soare mai patrundeau prin geamul imens. Se uita direct in ochii ei si raspunsese fara ca sa se uite in foita. Nu cred ca-i al meu. Nu-l interesa ce scria pe bucata aceea de foiaie, poate era scris ceva de genul Te iubesc puiu!!!! Se strimba putin cind ii rasunasera acele cuvinte in minte.

Pina la urma arunca o privire spre bucata de hirtie si nu vazuse nimic neobisnuit. Poate ca nu era nimic scris pe ea, poate ce era doar ceva desenat, doar ca pe cealalta parte.

• Pasi putin in retragere si apoi se incrunta fiind confuza. Habar nu avea ce gandea tipul , insa ea era mult prea bine dispusa , si nu vroia sa-si strice ziua .
  
  " Uuum, bine atunci , cred ca-l voi arunca.Oricum urasc biletele amoroase."Si desi nici macar nu se uita pe el , era sigura ca era ceva legat de dragoste de la distanta . De altfel , de ce era acolo biletelul? Se apropie de fereastra si-i dadu drumul . Briza aceea calduta , de inceput de toamna incepea sa se risipeasca . Obrajii ei albi devenisera ceva mai rosii. Nu ca s-ar fi emotionat din ceva , ci doar ..din cauza aerului. Probabil. Sau cel putin asta pretindea ea . Niciodata nu-i placuse ca roseste atat de puternic, si incerca oarecum sa ascunda asta dandu-si parul peste fata sau alteori acoperindu-si fata cu mainile.
  
  Se intoarse subtil spre baiat . Intr-adevar , nu-l mai vazuse pe acolo. Probabil era nou-venit sau simai bine , adult. Isi sprijini coatele de marginea ferestrei , iar talpa piciorului drept si-o sprijini de parete. Isi arcui curioasa o spranceana si astepta ca acesta sa deschida gura. Fiindca cu siguranta avea ceva de spus. Si daca nu avea el , ei bine avea ea.

Urmari fiecare miscare a ei fara prea multa atentie, cel putin fata nu-ia atras atentia decit prin imbracamintea ei destul de tipatoare si draguta. Nici nu era sigur daca putea s aintretina o discutie normala cu ea. Ii placuse cum vintul luase biletul, poate ca ajungea la destinatar cindva. Zimbetul aparut in momentul in care vorbise ea nu disparuse nici dupa ce domnita se sprijini de perete si incepuse sa se uite la el de parca astepta ceva. Kaboom nu avea sa fie, nu era atit da nebun in acea zi.

Mereu singura? De obicei fetelor le plac chestiile de genul unei hirtiute cu inimioare prin parti si cuvinte dulci de te ustura pe git si preferabil ca hirtia sa fie roz. O privi destul de cald, nu avea nimic cu ea, doar o simpla intilnire si dezbateri cu privire la dragostea ce ii sufoca pe oamenii normali. Singura metoda de a scapa de febra aceea generala era sate izolezi de toti si de toate sau sa intri si tu in ea devenind un indragostit fara discernamint si nu avea de gind sa ia nici una din acele masuri pentru a proteja realiatetea ce zacea in unii oameni neatinsa si neclintita.

• Isi pleca putin barbia , si il privi inchizand jucausa un ochi. Era amuzanta ? Stia asta . Pare-se ca baiatul o cucerise. Insa intr-un sens anume. De obicei ea era Craiasa Zapezii. Statea mereu in penumbra . Uneori verifica coridoarele , fiindca nu vroia sa se intalneasca cu cineva care avea sa o tina de vorba , cel putin nu despre lucruri cum ar "Ce tema avem la..?". Alteori raspundea urat . Insa de data aceasta parea ca era chiar in toane bune. Isi ridica privirea , inclinandu-si capul intr-o parte.
  
  "Intotdeauna.Raspunse ea calduros. Desi ar fi trebuit sa fie ceva mai trista din moment ce spusese asta. Normal , persoanele singure recurgeau la sinucidere , insa ea nu avea s afaca asta niciodata . Doamne fereste!. Avea atatia prieteni in jurul ei , insa problema era ca ea nu-si facea timp pentru ei. Mereu cu nasul in carti ori cu bagheta indreptata spre copii obraznici si BUF!. Disparea. "Prefer stafidele sau inghetata de vanilie decat prostiile astea." spuse ea privind usor scarbita podeaua ca apoi sa isi concetreze atentia asupra baiatului. "Insa tu? Nu pot spune nimic inainte sa te cunosc mai bine."

Un zimbet larg aparuse pe chipul lui. Era amuzant sa intilnesti o persoana care sa vrea sa te cunoasca fara a sti daca te vei mai intilni cu ea vreo data. Asa era si el intr-o oarecare masura, vroia sa cunoasca diferite tipaje de oameni, doar ca facea asta prin intermediul observatiei. Metoda ei tot ii suridea, adica ea mergea la contact direct cu persoana si raminea oarecum deschisa, nu se inchidea asteptind de la altul sa-i spuna totul despre el, sa-i dea informatia ca pe tava in schimbul a nimic.

Nu prea imi plac stafidelde si prefer inghetata de ciocolata sau caramel, depinde de dispozitie. Si urasc izul asta dulce de hormoni activi pe care il emama fiecare al doi-lea care ma inconjoara. Se pare ca ii spusese destul de multe despre el, numai numele nu, dar asta nu mai conta atita timp cit gasise o papusa gata sa-l traga de limba. Pentru comoditate poti sa-mi spui Arty. Acum macar respectase o norma de eticheta, se prezentase.

• Deci asa era. Putin diferit pe la colturi, insa fara a crea vreo problema, destul de galant. Ii placea ca tinea cont de bunele maniere. Pe ea insa o cunosteau toti,iar daca nu respecta ceva.. fratele ei era pus intr-o lumina proasta.
  "Agnes Lovel."
  
  Nu putea ghici starea baiatului. Parea atat de indiferent si ascuns, inchis fata de ceilalti, deschizandu-si inima in fata unei singure persoane. Numele acestuia parea a fi doar o porecla, fiindca Arty nu-i suna a nume. La fel cum nici pe ea nu o chema Agi, dupa cum ii spuneau cunoscutii.
  Isi baga mainile in buzunar si incepu sa se plimbe pe acolo, ocolindu-l. Era la fel de inalt ca si ea, si probabil era Devorator. Putea vedea licarirea aceea plina de rautate din ochii lui. Ii placea asta. Desi la inceput crezuse ca o luase pe calea gresita, dupa ce luase lectii de la Kurt, isi daduse seama de ce este cu adevart in stare. Ii demonstrase lui si vroia sa demonstreze tuturor.
  "Ai venit aici cu.. un scop!"

ooc: putina actiune? :3