Darkmark RPG Forum / Hogwarts / Imprejurimile Hogwarts-ului / Lacul
1 2 3 4 5 … 9 Next »
/ Lickety Lickety Split

**Guillaume J. Devereux** · 16 May 2012, 15:04

Lickety Lickety Split
Private

Guillaume deschise usa camerei sale, iesind de acolo, gandindu-se in acelasi timp la cat de mult isi dorea sa zboare. Nu prea mai avusese timp in ultimul timp, iar echipa de Vajthat aveau meci tocmai peste cateva luni, asa antrenamentele inca mai asteptau. In orice caz, stia ca nu mai dura chiar mult pana atunci. Si totusi, sangele sau era nerabdator sa simta adrenalina, iar corpul sau sa tremure sub fiorul fericirii si extazului. In acel moment, totusi, se simtea cam obosit, probabil din cauza temelor lungi si grele.
Intra in camera de zi a Viperinilor, purtand cu mandrie insemnele verzi si argintii, si se aseza pe un fotoliu liber de langa geamul pe care intrau raze palide, verzui, si privi contemplativ lacul. Nu realiza cum langa el, o tanara citea in liniste dintr-o carte groasa.

**Freyja Maegan Guðríðr** · 16 May 2012, 15:05

Ramase cateva minute in camera sa, hotarandu-se pe ultima suta de metri ce carte sa aleaga. ’Pasarea Paradisului’ sau ’Pragul infim dintre iubire si ura’, si decise pana la urma sa isi faca tema la Farmece. Cartile Incuiate nu erau prea incantatoare. Iesi repede din camera,dorind sa ajunga in incaperea in care viperinii isi petreceau majoritatea timpului liber, pentru a ocupa un scaun liber. Gasi un fotoliu langa fereastra, cu privirea la lacul din curtea castelului, si se aseza, adancindu-se in lectura despre farmecele de protectie.

Tresari usor cand cineva se aseza langa ea, si se uita pe deasupra cartii la persoana care indraznise sa se apropie de Sange-Mal, dar reveni la lectura cand acesta intoarse capul. Nu vroia si alte belele, asa ca mai bine il ignora.

**Guillaume J. Devereux** · 16 May 2012, 15:05

Era foarte clar ca se plictisea la culme. Se decise sa poarte o conversatie cu viperina de langa el, al carui chip nu il vazuse pana atunci din cauza cartii mari si grele in care aceasta se ascunsese. Fiind mult mai inalt decat ea, ii fu usor sa priveasca deasupra cartii si o observa pe Josephine, colega cu un an mai mica, mereu chinuita datorita sangelui sau. Desi familia sa ii impusese sa nu vorbeasca si sa nu lege nici un fel de relatie cu acesti Murdari, Guillaume nu isi amintea sa ii fi ascultat vreodata. In orice caz, nu avea de gand sa o bage in seama doar pentru a face in ciuda parintilor sai, ci pentur ca fata parea interesanta.

”Buna, Josephine. Nu stiu daca ma cunosti, eu sunt Guillaume”, ii spuse el, aproape soptit, razand mintal de cuvintele sale stupide. De cand era el asa de ‚umil’?La naiba cu toate politetile, nimeni nu merita sa isi calce mandria.

**Freyja Maegan Guðríðr** · 16 May 2012, 15:05

Ridica din nou capul din cartea sa, de data asta mai hotarat, si ii arunca o privire neutra, indiferenta si rece. Nu avea sa se mai lase inca o data calcata in picioare de acesti Viperini rai, malefici si idioti. Daca Salazar nu ar fi fost Viperin, si aceasta casa nu ar fi avut acele calitati atat de nobile, i-ar fi urat pe toti, de la cel mai mic la cel mai mare. Erau toti niste imbecili, si se parea ca ea era singura exceptie dintre ei, cea cu capul pe umeri.

”Te cunosc, cum as putea sa n-o fac?”i se adresa ea pe un ton rece si impropiu, si se adanci inapoi in cartea ei.
”Doar esti capitanul echipei de Vajthat”, continua, fara sa se uite la el.

**Guillaume J. Devereux** · 16 May 2012, 15:06

Guillaume simti furia clocotindu-i in vine. De ce nu se uita la el? De ce nu il baga in seama? Dupa ce ca el se purtase frumos cu ea, si i se adresase asa bland si inocent, ea continua sa se poarte ca o nemernica mica, un Sange-Mal demn de batjocorit?
”Domnisoara mofturoasa, sa stii ca eu am sange pur. Daca unul dintre noi ar trebui sa se poarte de parca i-a pus cineva ceva urat mirositor sub nas, eu sunt acela” ii raspunse el indignat, rezemandu-se de spatarul fotoliului.

Se asternu tacerea, fiecare fierband in sucul propriu de necaz sau indignare.
”Si, in plus, eu ti-am vorbit frumos. Daca te-ai purta mai bine cu lumea, poate nu ar mai fi toti asa rai si nesimtiti cu tine. Nu e vina noastra, sa stii, ci a parintilor nostri, care ne-au dat aceasta educatie”

Nu ii placeau Sange-Malii, ii ura de fapt. Considera ca aceste fiinte nu ar fi trebuit niciodata sa patrunda in lumea vrajitoreasca. Probabil ca singura exceptie era aceasta fata, caci o respecta nu pentru ce era ea, ci pentru casa in care reusise sa intre.
”Ai reusit sa intri la Viperini. Te respect pentru asta”

Nu isi daduse seama cand spusese aceste cuvinte, si acum le regreta. Trebuia sa inceteze sa se mai poarte asa frumos cu aceasta copila nesuferita.

**Freyja Maegan Guðríðr** · 16 May 2012, 15:06

Auzindu-i cuvintele, realiza ca aveadreptate. Nu era el, si nimeni de vina pentur comportamentul care i se arata, ci toti parintii lor, si parintii parintilor, pentru mintea ingusta pe care o avea. Aproape ca scapa din maini cartea cand ii auzi cuvintele, caci nu-s putea crede urechilor. Era primul viperin care se purta nu frumos, ci mirific cu ea. Niciodata nu i se adresase nici macar un ‚buna’, daramite un ‚te respect’.

”Bine, acum poti sa razi de mine cat vrei, am auzit prea multe. Daca vii cu ceva nou, iti dau un premiu” raspunse ea fara sa se gandeasca, cu o urma de indoiala in suflet.

Sigur era un nou siretlic prin care sa fie batjocorita si sa se rada de ea. Astepta in orice moment ‚bomba’, si zgomotul veseliei rautacioase.

**Guillaume J. Devereux** · 16 May 2012, 15:06

Guillaume ii arunca o privire stupefiata. Oare cat mai avea de gand fata asta sa-l macine asa? El incerca sa se poarte frumos cu ea, si ea ce facea? Oare chiar atat de groaznica ii fusese viata la Hogwarts?

”Jo, nu cred ca intelegi, dar eu...nu vreau sa rad de tine. Esti probabil una dintre putinele persoane de care am vrut vreodata sa nu rad. Nu e de ajuns ca spun astea? Vrei sa-ti desenez?”

Incepea sa se enerveze, si oricata fascinatie i-ar fi creat fata asta, nu avea de gand sa-si mai calce mult orgoliul pentru ea. Vroia sau nu sa-l creada, problema ei, el nu era nici o marioneta, sau papusa.

**Freyja Maegan Guðríðr** · 16 May 2012, 15:07

Auzindu-i cuvintele, incepu sa rada. Nu stia de ce il gasea atat de amuzant, insa era clar ca vorbea serios. Ultima farama de indoiala i se pulveriza din suflet, si ii zambi entuziasmata. Poate ca pana la urma avea sa-si faca un prieten si la Viperin. Poate nu era totusi atat de singura ca pana acum.

”Bine, te cred. Doar ca...ar trebui sa-ti dai seama prin cate am trecut. Niciodata nu mi s-a aratat vreo urma de bunatate printre voi. Voi, cel cu sange pur sau semi-pur. Sunt singura Sange-Mal din ultimii 10 ani, iti inchipui cat de greu e sa ma acomodez printre Viperini”

Nu stia de ce ii spunea toate alea, insa simtea ca putea avea incredere in el. Desi el era atat de popular si de ravnit printre fete, se parea ca pentru ea reusea sa faca chiar mai multe.

**Guillaume J. Devereux** · 16 May 2012, 15:07

Guillaume ii intoarse zambetul, fara sa isi dea prea mult seama. Atinti iar lacul cu privirea sa de smarald, si realiza in acel moment ca aveau ochii de aceeasi culoare. Uitandu-se din nou la ea, observa in treacat ca este frumoasa, insa nu simtea de loc iubirea sau pasiune pentru ea. Doar o ciudata afectiune fraterna. Aruncand din nou ochii pe lac, ii veni o idee nebuneasca, dar in acelasi timp interesanta.
”Jo, vrei sa...inotam? In lac”, ii spuse el fetei, impartasindu-i ideea care ii venise pe moment.

Era cald, chiar foarte cald, si acum toti elevii erau inauntru, incercand sa-si termine temele. Doar cativa mai stateau pe afara, cei care nu aveau nimic de facut, sau cei care vroiau sa invete in soarele bland.

**Freyja Maegan Guðríðr** · 16 May 2012, 15:07

Ideea lui era foarte, dar foarte periculoasa, si in acelasi timp, trasnita. Cum oare ii venise? Nu stia ce ar fi zis ceilalti daca i-ar fi vazut acolo, insa nu ii pasa prea mult, nu era chiar tipul de elev care sa respecte toate regulile.

”Haide”, se trezi ea cu cuvintele iesindu-i de pe buze, si un zambet complice ii aparu.

Se ridica, aranjandu-si rochia alba, subtire, de sub roba, si se uita in jur, temandu-se de ceilalti colegi, insa se parea ca nimeni nu era atent la ei. Il prinse pe noul sau prieten de mana si il trase afara din pivnita, continuand sa-i zambeasca.

Darkmark RPG Forum / Hogwarts / Imprejurimile Hogwarts-ului / Lacul 1 2 3 4 5 … 9 Next » //  / Lickety Lickety Split

Darkmark RPG Forum / Hogwarts / Imprejurimile Hogwarts-ului / Lacul
1 2 3 4 5 … 9 Next »
/ Lickety Lickety Split