Darkmark RPG Forum / Hogwarts / Imprejurimile Hogwarts-ului / Padurea Interzisa

« Previous 1 2 3 4 5 6 … 8 Next »

/ The song of the nature

Intuneric , liniste , doar zgomotul pasilor si rasuflarea unei persoane se auzea . Printre crengile copacilor , se vedeau vag razele lunii . In departare se auzea incet , cursul unui rau . Faptura se indreptase intr-acolo . In fata , se zari un lac , in care luna plina se reflecta intransa . Copacii ,il acopereau cu crengile lor , cu frunze mari si subtiri , parca cerand mila, plangand , tristi . Cateva pasari se oprira , deasupra lacului , parca analizandu-l , pe urma zburau cat puteau de repede .

Faptura se apropiase de lac , cu pasi marunti . Isi daduse roba jos , aruncand-o intr-o parte . Privise in jos . Apa ii reintoarse privirea . O persoana cu parul negru , lung , ii acoperea un ochi , celalalt fiind de un mov aprins , ciudat si straniu . Purta o camasa verzuie cu manecile trase pana la cot si cu manusi lungi , negre , cu stema Viperinilor pe ele . Pantalonii , stramti , straluceau in nuante rosiatice - violete .

Se privise uimita . Avea chipul palid . Ca si cum i se intamplase ceva ciudat . Ce n-ar putea fi ciudat la mine ? Oare de ce sunt aici ? Ce caut eu in universul acesta ? Care imi este scopul ? Miile de intrebari nu-i dadeau pace . Se asezase in stil turcesc , in semn de meditatie . Admira cerul , intotdeauna acelasi , dar intotdeauna atat de diferit , de parca ar fi din alta lume . O linie violeta traversa cerul de o parte si alta Ce o fi insemnand aceasta linie ?

Deodata , un sunet ciudat , de pian , se auzea foarte incet . Era o melodie calma , ceea ce o dusese pe fata in cele mai adanci amintiri . Brusc , se auzi un zgomot de frunze calcate . Cineva se afla prin apropiere . Eliza asteptase cu urechile incordate .

S-a oprit cand a auzit miscare undeva in fata.
" - Artemait?"
Intrebarea Emei se auzi prea tare in intuneric. Bagheta lumina deasupra capului, iar bufnita ei nu se vedea nicaieri. Stia cat ii placea sa vaneze creaturi mici prin Padure, dar avea nevoie de ea acum.
A strans mai tare pergamentul infasurat.
" - Unde esti, Art... Artemait!"
Mai facu cativa pasi, parca cuprinsa de un curaj supra-omenesc. Si se opri iar cand vazu o silueta. Isi miji ochii, incercand sa bata pana la distanta aceea.

Acel sunet o facuse pe Eliza sa se intoarca inspaimantata . Nimeni nu trebuia sa stie ca ea se afla in padure . Era interzis , ceea ce insemna ca ea incalca o regula .
In fata ei zari o umbra printre copaci . Era o fata , dupa voce .Ezita o clipa , spoi ii spuse soptit :
Cine esti ? Ce cauti aici ?
In departare , in vazduh , se reintorceau pasarile . Erau mai multe acum . In jur de vreo 20 . Aterizara pe apa stralucitoare , facand un trosc ! incet , pentru fata , dar puternic pentru ele . Se uitara la cele doua fete , parca asteptand ca ele sa se dueleze , sa sa faca cu totul altceva . Ochii lor erau sticlosi , fiind nerabdatori .

" - Sunt Ema Snow..." raspunse ea pe un glas rece, precum aerul din acel moment. " Imi caut bufnita"
Realiza ca vorbise dur. Nu ii era caracteristic. Isi dadu parul din ochi si zambi ispasitor.
" - Imi cer scuze. Sunt doar un pic ingrijorata."
Ema a bagat pergamentul intr-un buzunar interior al robei, privind apoi spre pasarile aflate pe lac.
" - Suflete pure, prevestitoare" spuse mai mult pentru ea.
Isi muta privirea iar spre eleva, analizand-o. Era mai mica decat ea, isi putea da seama cu usurinta. Stia ca vroia sa o intrebe ceva, dar cuvintele i-au fost spulberate de un zgomot precum un harait.

,,Ema Snow , Ema Snow .. o cunosc de undeva ? '' se intrebase fata in sine .
Ma bucur sa te cunosc . Eu sunt Eliza Cyreno , anul II la Viperini . Nu iti gasesti bufnita ? o intreba ea .
Brusc , pasarile se ridicara , mergand in piciorusele lor , pe apa .
Oare cum de pot face asta ? Sincera sa fiu , mie imi este imposibi... dar se oprise brusc , deoarece un fel de animal blanos negru , se postase in spatele fetei .
Da-te de acolo ! Fugi ! ii strigase fetei . Vin-o aic... mai spusese ea , dar animalul vroia neaparat sa sara pe dansa . Nestiind ce sa faca , vru sa faca o vraja, dar pasarile i-o luasera inaintea ei . Se aruncara asupra animalului flamand .
Nu ! Stai .. e un Animagus !

Schimbarea o deruta. Linistea si monotonia inceputului de conversatie au fost inlocuite de agitatie si frica. Ema isi ridica privirea spre pasari, apoi spre masa de blana neagra.
Un fior de mult uitat i se strecura pe sub piele, facand-o sa tremure, iar un singur cuvant ii obseda mintea, un singur nume: 'Blaine'.
Se dadu inapoi un pas, desi nu trebuia sa fie uimita de o transformare. Ema era la randu-i un animag, nu trebuia sa-i fie frica de asa ceva. Se impiedica in retragere si se prabusi gramada intre frunze si crengute. Stia cum i se dilatau pupilele de surprindere, iar buzele i se despartira pentru a elibera un icnet ce nu sosi.

Eliza era inspaimantata . Era absolut sigura ca acea dihanie plina de blana era un Animagus . O atentionase pe Ema sa se dea la o parte , dar aceasta se daduse la o parte , cazand . Fara sa mai stea pe ganduri , Eliza se apropiese de ea . Pentru o clipa , crezuse ca fata murise de soc .
Ema ! strigase ea .
Dihania plecase , fugind in departare , scotand un urlet de teroare . Fata nu-l bagase deloc in seama , era prea concentrata la ce avea acea fata , indiferent daca ii era necunoscuta .

Ema clipi des. Ce prostie! Chiar fusese capabila sa creada ca acea creatura semana cu un lup negru. Chir fusese capabila sa creada ca era un fost coleg drag, de care nu mai stia nimic.
Privi in sus spre Viperina si se ridica, scuturanu-si roba.
" - Cred ca am exagerat" zise mai mult pentru ea.
Ema isi inchise ochii si isi scutura capul, inspirand adanc.
" - Imi cer scuze. M-am pierdut cu firea, desi nu ar fi trebuit."
Ii zambi scuzator Elizei. Nu ii convenea prea mult incidentul. Ema era de obicei cea care gandea logic in momente de criza. Dar acum fusese diferit.

occ : il inchid :-s

bic : Eliza se uitase la ea , inca mirata de ce se putuse intampla . In fune , ce-o fost a fost ..
Hai sa mergem la scoala ! i propuse Emei , luand-o de brat si tarand-o pana la scoala , indiferenta la ce vroia sa spuna .
Acel peisaj , se stersese din mintea fetelor , disparand o data pentru totdeauna , chiar daca Eliza il cautase , nu il mai gasise defel .
Cel mai important lucru este ca s-a imprietenit cu o noua persoana , si nu a mai gasit acea dihanie .

Edit By Raizen

Puncte
Ochi-De-Soim - 66.8
Viperini - 61.5
Topic Closed !