Darkmark RPG Forum / Hogwarts / Camera Necesitatii
« Previous 1 … 3 4 5 6 7 8 Next »
/ Looking for Revenge

**Bell Evans** · 07 Jan 2011, 14:10

OOC: Doar eu si Lisa Evans

Durere si lacrimi..cosmarul continua sa ii bantuie amintirile, lasand’o fara vlaga in patul din Turnul Cercetasilor. Se ridica, si isi sterse ultimele urme umede de pe chipul de o paloare aproape cadaverica.
De ce? sopti ea, oftand. Incerca sa alunge ultimele raze din suferinta, si se ridica. Iesi din camera, infasurandu’si o pelerina in jurul umerilor. Simtea cum fiecare parte din corp striga si vrea sa se dezintegreze. De ce.. Cercetasa stranse bagheta mai aproape de corp, dupa care scutura usor din cap. Ajunsese deja la baza scarilor, si arunca o privire fugara in jur; avea impresia ca este urmarita, deci nu tresari prea tare atunci cand o silueta se ridica de pe o canapea si veni in intampinarea ei. O privi indelung, dupa care facu o incercare de zambet.

“-Bell?” sopti Lisa, cu o voce mica. Inchise cartea pe care o avea in maini si o abandona pe fotoliul dinaintea ei. Fata nu raspunse, ci lasa un alt val de lacrimi sa’i inunde chipul. Lisa ramase impietrita, privindu’si verisoara. Nu o vazuse niciodata asa..poate pentru ca mereu aceasta incercase sa para puternica, sa nu se lase judecata de cei mai tari decat ea. Dar de data aceasta nu mai rezistase..iar urmele cosmarului inca salasluiau adanc in mintea ei. De ce..de ce tocmai el..

**Violet Wilson** · 07 Jan 2011, 14:20

Ora 1..un val usor de ceata se lasase pe domenii, invelind turnurile patrunzatoare ale castelului cu o pelerina de ploaie. Ultimele stele se aprindeau in cadelabrul lacasului celest, in timp ce luna noua poposea in mijlocul decorului sumbru.
Lisa continua sa citeasca..pur si simplu nu putea lasa cartea aia din mana. O gasise in Sectorul Interzis, intr’una din vizitele nocturne pe care le facuse acolo. Dupa sfatul Bellei, mersese de multe ori in singuratatile interzise ale bibliotecii, savurand din plin placerea de a citi ceva ce ceilalti nu puteau.
Cu privirile infrigurate, parcurgea randurile pline de mister, ale volumului de aventuri. Era vorba despre un mic vrajitor, care cauta nemurirea. Intalnise deja un varcolac si un vampir, care ii oferisera acest dar in schimbul sufletului sau. Dar vrajitorul vroia sa isi pastreze macar acest ultim dar al vietii.
O usa trantita incet si un zgomot usor de pasi o facura insa sa isi intrerupa lectura. Putea ghici mersul asta dintr’o mie. Numai Bell se furisa asa noaptea, cand vroia sa plece din Turn,
“-Bell?” intreba cercetasa, cu o voce jucausa.
Fata insa o privi cu durere, si lasa lacrimile sa’i curga pe obrajii palizi, asemanatori cu filele cartii. Se intamplase ceva rau..si nu era greu sa deduci asta. Nu isi vazuse verisoara intr’o stare ca asta niciodata..

**Bell Evans** · 07 Jan 2011, 14:28

Bell se aseza pe treptele reci de marmura, care ii trimisera fiori mici in tot corpul. O ultima lacrima cazu pe piatra alba, stralucind usor in lumina perlata a focului ce aproape isi dadea sufletul in fata lor.
“-E vorba despre Hayden, nu?” murmura Lisa, apropiindu’se de ea. Se aseza pe scarile reci, luandu’i mana in a ei. “Esti inghetata” sopti cercetasa, oftand.
Bell isi elibera degetele palide si subtiri din stransoarea ei si le trecu prin parul ravasit. Nu stia daca sa ii spuna, sau nu. Vroia sa fie singura..sau poate avea nevoie de cineva cunoscut care sa o asculte..poate trebuia sa se descarce.
“-Hai sa plecam de aici” spuse ea, brusc.
Lisa se ridica, privind’o uimita. Schimbarea de comportament o dadu usor peste cap, dar se supuse, si isi urma verisoara prin portret. Ajunse in holul intunecat, isi aprinsera baghetele si incepura sa mearga. Pasii lor rasunau fantomatic in linistea neagra a noptii, dar gandurile Bellei erau mult prea invalmasite pentru ca aceasta sa mai bage in seama ce se intampla in jurul ei.
Pe de alta parte, Lisa nu stia incotro se indreptau..dar parca nici nu avea curajul sa intrerupa tacerea solemna care se instalase intre cele doua. Erau prea multe de spus..dar niciuna nu realiza cat de important era sa mentina tacerea ca un legamant intre sentimentele lor.

**Violet Wilson** · 07 Jan 2011, 14:36

Intunericul parea ca avea sa le inghita din moment in moment, iar razele slabe ale baghetelor nu faceau fata valurilor noi de bezna. Un sentimen de neliniste domnea intre cele doua, iar tensiunea care dadea nastere tacerii nu imbunatatea cu mai mult lucrurile.
“-Bell te rog spune ceva..simt ca innebunesc” sopti Lisa, cu un ton din care reiesea disperarea.
Cercetasa se intoarse spre ea. Lumina baghetei o facea sa para si mai palida, iar cearcanele cenusii ce ii marcau chipul chinuit de oboseala veneau parca in completarea tabloului cadaveric.
“-Haide..vom vorbi cand ajungem in Camera..” murmura Bell, intorcandu’se.
Lisa rasufla usurata..macar acum stiau unde merg. Iar umbra de mister se mai diminuase putin. Incerca sa’si controleze respiratia, deoarece gafaia deja, iar fetele mergeau la pas incet, aproape incetinit. Bell insa nu parea ca s’a schimbat prea mult, chiar daca tocmai vorbise cu ea.
Poate era ceva mult prea grav..poate trebuia sa intervina un adult. Mii de ganduri incepura sa’i zbuciume mintea cercetasei, in timp ce isi purta pasii spre etajul VII. Ajunse in fata peretelui gol, trecura de trei ori prin fata lui, dupa care o usa din mahon se materializa din neant. Bell puse mana pe manerul vechi, din alama, si il rasuci cu un scartait incurajator. Usa se deschise, lasand la iveala o camera mica, primitoare, cu un semineu in care ardea un foc vesel..

**Bell Evans** · 07 Jan 2011, 14:48

Ajunsa in Camera, cercetasa se scufunda in unul din fotoliile prezente in incapere si isi lasa capul pe brate. Incerca sa alunge gandurile care o chinuiau, si nu o lasau in pace. Dar in zadar..chipul lui ii revenea in minte, din ce in ce mai accentuat. Parca o facea intentionat..si cu toate astea. Nu putea spune ca nu ii simtea lipsa..ca nu ii ducea dorul. Fusese prima ei iubire. Si chiar daca asta se intamplase cu ani buni in urma, nu putea trece cu vederea moartea lui.
Si modul in care murise..ucis de un Devorator..Incepuse sa urasca si mai mult aceste fiinte, lipsite de suflet sau orice alt sentiment in afara de ura si egoism. Totul, sa fie ei fericiti..sa fie in siguranta, dar fara sa le pese daca pentru asta ar fi murit unul sau zece oameni nevinovati.
“-Bell..” murmura Lisa.
Probabil si ea era la fel de tensionata, privindu’si verisoara parand infranta. Insa trebuia sa astepte momentul potrivit..avea sa afle tot, pentru ca nu mai rezista. Simtea nevoia sa vorbeasca..sa spuna tot ce avea pe suflet.
Isi ridica privirile si o privi in fata. Era la fel de palida ca si ea, cu ochii mariti de curiozitate..sau poate de groaza? Nu indraznea sa spuna niciun cuvant, o astepta pe ea sa intrerupa linistea solemna. Dar parca nici Bell nu vroia sa distruga tacerea asta. In cele din urma, isi facu curaj si spuse:
“-Hayden..stii ca a murit”.
Lisa dadu aprobator din cap si ofta. Toata lumea aflase. Baiatul era in ultimul an la Ochi-De-Soimi si urma sa mearga la Sf. Mungo, sa ajunga Vindecator..dar se pare ca cineva ii hotarase soarta, in locul lui.

**Violet Wilson** · 07 Jan 2011, 14:58

Lisa aproba usor din cap cand auzi spusele verisoarei sale dupa care ofta. Hayden era atat de..atat de tot ce putea fi spus bun despre o persoana. Caracterul lui era unul aparte, nemaintalnit. Si cel mai important lucru..reprezenta stalpul lui Bell. Cand avea nevoie de un sfat, sau orice altceva..el era persoana ei de baza.
“-Bell, imi pare rau in legatura cu ce s’a intamplat cu Hayden..dar trebuie sa mergi mai departe..viata nu s’a incheiat aici pentru tine” murmura ea.
“-..pentru mine” ingana cercetasa. Un alt sir de lacrimi ii tasnira din ochii impaienjeniti de durere, pentru ca mai apoi sa isi lase capul pe spate. Simtea ca nu mai rezista, ii venea sa urle.
“-El nu ar fi vrut sa te vada asa..nu ar fi vrut sa suferi dupa moartea lui..” continua Lisa.
“-Da, dar acum nu mai e aici..nu e langa mine..si nu va mai fi niciodata” raspunse fata, cu o voce aproape soptita.
“-Nu te gandi la ce e mai rau” replica Lisa.
“-Si la ce ar trebui sa ma gandesc? La cat de bine va fi acum, fara Hayden? La ce bine mi’a facut acel Devorator cand l’a omorat?” spuse cercetasa, cu privirile fulgerande.
Lisa o privi usor speriata, dar se linisti cand vazu ca Bell incepe sa se calmeze, si sa revina la starea initiala.
“-Nu poti da timpul inapoi” murmura ea.
“-Dar as face orice sa pot” replica Bell.
Inchise ochii si isi imbratisa genunchii cu bratele. Incepuse sa ii fie frig, iar Bell o privea acum dezorientata. Nu stia ce sa spuna, cum sa se comporte..

**Bell Evans** · 07 Jan 2011, 15:06

Simtea cum fiecare parte din corp protesteaza, simtea cum nesomnul si oboseala incep sa o dea gata..si cu toate astea, nu vroia sa adoarma. Nu vroia sa pice din nou intr’un somn adanc, si sa viseze din nou acelasi cosmar.
Nici nu stia daca putea fi numit un “cosmar”. Pur si simplu, Hayden aparea in fata ei, cu o paloare cadaverica, spunandu’i ca de acum inainte se va descurca singura. Atat de rece, fara alte explicatii. Cum ar fi putut sa accepte? Sa se impace cu o asemenea idee..era mult prea mult. Iar sentimentele de furie si deznadejde o copleseau de fiecare data. Vroia sa scape, sa se elibereze. Dar era ceva ce nu o lasa.
“-Lisa..as vrea sa il vad inca o data..” sopti ea.
“-Pe Hayden?” intreba fata, usor speriata.
“-Da..si Oglinda lui Erised nu ma lasa” murmura Bell.
Nu stia exact de ce Oglinda nu ii arata chipul lui..ci cu totul altceva. Era si aia ceva important, dar cea mai mare dorinta a ei era sa se intalneasca din nou cu Hayden. Nu ar mai fi cerut nimic altceva.
“-Si eu cu ce te’as putea ajuta?” sopti Lisa.
Era speriata..iar Bell ura sa isi faca prietenii sa sufere. Dar de data asta, chiar simtea ca nu mai poate rezista singura. Vroia pe cineva alaturi. Vroia sa aiba o persoana in care sa se increada pe deplin..il vroia pe Hayden inapoi..Dar cum el nu mai era, incerca sa gaseasca pe altcineva.

**Violet Wilson** · 07 Jan 2011, 15:26

In fata focului, asezata pe un scaunel mic, Lisa continua sa’si priveasca verisoara. Aceasta ofta din cand in cand, lasand lacrimile sa’i inunde fata. Dar niciun cuvant. Doar cateva soapte cateodata, spuse doar pentru a indeparta tacerea mormantala.
“-Bell, nu te mai inchide in tine” sopti ea.
“-Imi pare rau..” replica Bell, cu o voce mica.
“-Nu iti cere scuze de la mine..doar spune’mi cu ce as putea sa te ajut..as face orice, si stii asta” continua Lisa.
“-Poti sa’l aduci pe Hayden inapoi? Nu..deci nu poti face orice” raspunse Bell, cu un zambet trist.
Era adevarat..nu putea face orice. Nu avea puteri supra-naturale. Dar totusi, putea sa isi ajute verisoara cu un singur lucru..sa’i fie prietena.
“-Hayden avea un plan inainte de a muri” murmura Bell.
Lisa tacu, incercand sa asimileze ce ii spunea Bell.
“-Un plan pe care il facuseram amandoi. Alaturi de Arwen..” continua ea.
“-Arwen?!” replica Lisa, usor mirata.
“-Da..si vei afla curand despre ce era vorba..nu pot sa spun acum” raspunse Bell.
“-Okay..inteleg” replica Lisa.
“-Si acum..ca Hayden a murit..chiar nu stiu ce voi face..dar tu ma vei ajuta” continua cercetasa..

**Bell Evans** · 07 Jan 2011, 15:34

Bell spuse ultimele cuvinte, dupa care isi lasa privirile in jos. Stia ca nu are niciun drept sa’i ceara atat de multe verisoarei sale. Dar in acelasi timp, nu stia cui poate sa’i spuna. Iar ea, trecuse printr’o situatie asemanatoare, deci putea sa o inteleaga.
“-Cand a murit Katherine..” incepu Lisa, si lacrimi mari ii aparura in ochi.
Bell isi amintea perfect ziua aceea blestemata de 10 februarie..in Pestera lui Godric, acoperita de zapada, o mana de lume se indrepta spre cimitirul pustiu. Iar in sicriul mic, era o fetita cu parul de aur, si ochi de lazurit, inchisi pe vecie. Katherine Evans, sora mai mica a Lisei.
“-Au trecut ani la rand pana cand am reusit sa ma impac cu ideea ca ea nu mai e” continua fata.
“-Dar..acum cum te simti?” murmura Bell.
“-Nu ma simt niciodata intreaga..mereu e un loc acolo, pe care nu il va putea ocupa nimeni niciodata..”
Bell ofta. Stia atat de bine sentimentul. Cum ai vrea sa renunti la tot, sa fugi..de parca sentimentele te’ar putea lasa sa scapi. Nu reusea niciodata sa alunge amintirea lui, iar in ceasurile de la miezul noptii era si mai greu..

**Violet Wilson** · 07 Jan 2011, 15:42

Lisa isi sterse ultimele urme de lacrimi si isi ridica chipul din pamant. Trecuse peste asta..sau macar asa vroia sa creada. Iar acum Bell avea nevoie de ea, cum nu avuse niciodata. Isi aminti toate ceasurile de nesomn, toate lacrimile pierdute.
“-Trebuie sa lupti sa te eliberezi de durerea asta” spuse ea, cu un ton neutru.
“-Dar cum?! Ce ar trebui sa fac..” ofta cercetasa.
“-Pur si simplu sa’ti impui ca de astazi, nu ma voi lasa prada sentimentelor de durere” replica Lisa.
“-Asa, usor?!” continua Bell.
“-Binteinteles ca nu e usor..dar e unicul lucru pe care poti sa’l faci...care sa te si ajute” murmura cercetasa.
“-Dar nu vreau sa’l uit” sopti Bell.
½-Nu iti cere nimeni sa’l uiti, Bell½ sopti Lisa.
Fata se ridica de pe jos si se apropie de verisoara ei. O cuprinse in brate, si isi lasa capul pe umarul ei.
“-Vei vedea..timpul le vindeca pe toate” murmura ea.
“-Dar cat timp sa mai astept?! Nu mai rezist, Lisa..nu mai pot..pur si simplu il vreau pe Hayden, nimic altceva..vreau sa fie din nou aici, la Hogwarts..sa ma certe cand gresesc, sa rada de mine cand ma balbai, sa imi dea sfaturi cand am cea mai mare nevoie de el..sa fie aici..doar atat½ sopti Bell, cu glasul inecat de lacrimi.

Darkmark RPG Forum / Hogwarts / Camera Necesitatii « Previous 1 … 3 4 5 6 7 8 Next » //  / Looking for Revenge

Darkmark RPG Forum / Hogwarts / Camera Necesitatii
« Previous 1 … 3 4 5 6 7 8 Next »
/ Looking for Revenge