Darkmark RPG Forum / Lumea Vrăjitoriei / Sanctuarul Dragonilor Romani

1 2 Next »

/ Manierat

OOC: Doar Dawn

BIC:

Trecusera probabil doua luni de la incidentul din Hambar. Ema isi amintea ca pierduse aproape trei zile in Aripa Spitalului, intr-o lipsa de memorie a celor intamplate. Se alesese cu o julitura si o 'problema' cu fibula gambei stangi. Dar totul era bine acum si tot cu ce ramasese erau o dunga fina si albicioasa pe picior, mica de cativa centimetri. Mai avea de asemenea o fiola cu sange de inorog. Cat de clasic.
Azi se intorsesera la Sanctuar pentru ca Dawn sa isi ia ultimele dosare. Sapte ani la Hogwarts nu insemna ca se putea culca pe o ureche in privinta dragonilor si a postului ce va deveni munca ei o viata intreaga.
Soimeanca avea si ea treaba aici. Vroia sa intrebe de sange.
Ema intra pe poarta decorata cu dragoni mici.

" - Hey, Emm. Mai intai trebuie sa vedem pe cineva. I-a fost dor de tine" chicoti Dawn.
Fata nu se uita la sora ei, dar o stia destul de bine. Deja si-o imagina dandu-si ochii peste cap.
Dawn o conduse printre custi, aratand in trecere cusca lui Atina. Nu trebuia sa intrebe daca Ema si-l amintea. Cum sa nu si-l aminteasca! Ajunsesera in sfarsit in alt sector. Surpriza pentru Ema fusese mutata in alta parte, undeva mai linistit, mai retras.
Soimeanca deschise usa cu un scartait infundat. Era liniste in cusca si umbra. Razele soarelui erau blocate in cea mai mare parte de frunzele plantelor cataratoare ce crescusera pe grilaj. Exista un loc insorit in stanga, langa zidul de beton.
Zidul se termina cu ceva ce semana cu o mini-pestera. Avea cateva polite scoase in evidenta, iar pe cea mai ridicata dintre ele statea Touplenden, o femela din rasa Negrilor Vienezi.
Aceasta isi ridica capul curioasa si cobori spre fete.

Ema zambi, privind dragonul. Semana destul de mult cu Wingedon, doar ca era mai micuta. Poate ca dragonul din carti era un mascul.
Soimeanca se apropie si ea, intinzand mana spre capul plat al reptilei. Touplenden o privi curioasa si se aseza langa ea, punandu-si fruntea sub palma calda a Emei.
La fel precum dragonul din carte, Touplenden era foarte fierbinte. Tanara o scarpina, admirandu-i iar corpul.
Era subtire, bine proportionat si agil. Capul oval se continua cu un gat scurt. Avea pieptul largit de oasele umerilor, in spatele carora se prindea cu grija scheletul aripilor. Acoperite cu solzi negri, semanau destul de mult cu aripile de liliac. Corpul se continua precum o sageata, iar coada semana destul de mult cu palete de echilibru ale sagetilor. Avea doua proeminente in varful cozii. Ema stia din carti ca erau folosite in mai multe scopuri. Directionau zborul si erau folosite ca niste vasle cand pescuia. Mancarea preferata a Negrilor Vienezi era pestele.

Dawn isi sprijini mana de omoplatul dragonului.
Touplenden avea o maniera ciudata de a-si arata sentimentele. Un dragon se gudura de obicei. Ea statea foarte calma si se lasa mangaiata, precum un caine de talie mare printre copiii de gradinita. Desigur, situatia ei nu era asa. Nimeni nu era galagios si nimeni nu o tragea de urechile ovale sau de aripi sau de coada. Nimeni nu o pisca si nimeni nu ii cerea sa faca pe avionul sau pe calul zburator al lui Hercule.
Dawn isi indrepta spatele.
" - Haide, Emm, trebuie sa mergem" sopti ea si o saruta pe Touplenden pe frunte. "Sa fii fetita cuminte, da?"
Dragonul scoase un sunet estompat din gat, dar adorabil. Isi scutura capul incet, vibratiile trecand prin tot corpul mai apoi. Ii dadea fetei ciudata imagine a unui caine ce se scutura de apa.

Soimeanca ii facu cu mana si se indeparta. Avea sa o tacane pe Dawn daca era nevoie pana cand va accepta sa o vada inca o data pe Toup inainte de plecare. Cine stie? Poate va fi nevoie sa se lipeasca prin magie de ciment.
Emei i se paruse intotdeauna fascinanta constructia Sanctuarului. Era precum o enorma gradina zoologica, dar locatarii aveau parte de mai multa intimitate. Era liniste. Se auzeau doar maraieturile dragonilor din sectorul 'periculos' si scancetele puilor flamanzi. In partea estica a curtii se aflau ma multe cladiri. Aici se tineau documentele, locuiau oamenii responsabili de Sanctuar si se aflau laboratoarele.
Cladirea ce se contura in fata era mica. Nu avea etaj, dar avea multe ferestre largi. Si nici nu se afla departe de intrarea principala!
'Asta nu e de bine' gandi Ema amuzata.

Dawn isi scoase cheile din geanta mica de pe umar. Descuie usa incercand sa fie rapida. Fapt care, desigur, a incetinit-o. Scapa cheia si pierdu secundele.
Intr-un final, se dadu la o parte, lasand-o pe Ema sa intre prima.
Locul era exact asa cum isi amintea ca il lasase cu un an in urma.
Masa era sub ferestre, cu un munte de hartogarii pe ea. Alte instrumente ciudate stateau intr-un dulapior, iar in sertarele de langa se aflau dosarele tuturor dragonilor. In partea opusa se afla o usa. Acolo era camera lui Dawn in timpul locuirii ei la Sanctuar. Intra cu o privire melancolica.
Patul se afla inca in mijlocul camerei, iar jaluzelele albe erau trase. Dawn se grabi se deschida fereastra pentru a aerisi putin.
" - Haide, Emm! Nu am capcane de soareci inauntru" o striga Dawn, chicotind, anticipand reactia surorii ei.

Vorbea serios in privinta capcanelor?
Ema isi dadu ochii peste cap si intra. Hm.. poate ca Dawn chiar avea gusturi cand amenaja camere. Se vedea prea bine ca e dormitorul unei fete mai mari, dar purta inca amprenta copilaroasa a surorii mai mari, in ciuda multelor lucruri lipsa, mutate acum la Hogwarts.
Ema zambi privind un panou de pe perete. Erau doua hartii A3 prinse de el. Poze Incuiate, statice. Prima era un colaj cu poze in cu diferiti dragoni. Soimeanca ii recunoscu pe Atila si Touplenden. In colt, era o poza cu Dawn razand, alaturi de cativa pui nou-nascuti. Cea de-a doua coala forma un colaj de asemenea. Dar de data asta, punctul central era familia. O poza cu cei cinci Snow statea in partea de sus, toti zambind in fata casei. Urmau o gramada de decupaje. Ema facand cu mana spre Dawn cu un zambet ironic. Cele doua surori imbratisandu-se cu o mana, in timp ce cealalta era pe aparat. Poza miscatoare a Emei cantand la pian in seara de Revelion, decupata de Dawn din Profetul Zilei. O imagine cu Dawn si Derek, baiatul cu care fata facuse un spectacol de Sf. Valentin. Ambele fete in rochii simple, la majoratul surorii mai mari. O poza cu Dawn intrebandu-se artistic unde era Ema, surprinsa in poza in spatele perdelei cu un zambet larg.
Atatea amintiri. Apoape ca nu isi recunostea sora, atat de sentimentala.

Dawn ii dadu un ghiont Emei, care ramasese blocata in fata colajelor.
" - Ai innebunit?" chicoti ea. " Ma ajuti te rog cu hartiile?"
Ema deja se indreptase spre biroul de lucru al surorii ei.
Dawn se concentra sa goleasca rafturile. Lua doua cutii mari. Una o tinea langa ea, iar cealalta o pusese pe coltul de masa elibarat de Ema. Rase amuzata citind scrisul ei neglijant de pe cutie.
'Dawn was here. Don't try to get this thing'
Oare ce avusese in minte cand scrisese asta pe eticheta?
Gasi printre carti primul ei jurnal. Avea 12 ani cand il scrisese.
Se aseza pe pat, desfacand lacatul superficial cu o simpla fortare. Cum de credea ca era cel mai sigur lucru cand era copil? Rase iar.
" - ' 1 octombrie. Doamna profesoara de Iebologie a bine voit sa acorde Casei noastre 40 de puncte pentru un raspuns referitor la Sacprena. Am primit o scrisoare de la mami si un desen de la Ema. Din cate vad eu, este nerabdatoare sa inceapa si ea cursurile la Hogwarts. Dar mai are doi ani pana atunci' " citi Dawn, abia abtinandu-si rasul.
Cat de credula fusese in acea vreme!

" - Nu!" rase Ema. " Da-mi sa vad!"
Se aseza langa Dawn, pe pat. Ii lua carnetelul din mana si citi printre randuri.
" - ' 24 august. Astazi am fost cu familia la verisorul Anthony. A fost un fel de reuniune de familie. Desigur, adultii au discutat, iar eu, Ema si Tony am stat la piscina din curtea lui. Nu am stat prea mult in apa, caci inca nu stiu sa innot bine. Tony ne-a spus bancuri, iar eu si Ema l-am sacait cand s-a dat de gol ca o place pe Merrony, vecina lui. ' "
Ema se uita la Dawn.
" - Eram lipsite de scrupule cand eram mici. Nici acum nu pot sa uit discutia aceia si felul in care a rosit Tony"
Cele doua surori rasera, iar Soimeanca uita pe moment de ce venise aici.
Mai rasfoii cateva pagini, citind pe diagonala si incercand sa gaseasca chestii amuzante. Trecu fara sa ezite peste partea in care Dawn isi povestea visele despre un coleg de Casa.

" - Ce spui de asta?" ii lua Dawn carnetul din mana. " ' 2 ianuarie. Am avut parte de o bataie cu zapada. Tata a reusit sa-mi dea frecus, Tony m-a lovit cu bulgari de zapada, iar Ema a incercat sa ma traga pe sanie. Desigur, dupa ce Anthony s-a asezat, dubland greutatea. A fost distractiv s-o vad cum se chinuie, dar asta s-a intamplat numai pentru ca stiam ca nu era nimic cu adevarat periculos' "
Dawn se uita spre Ema si ridica o spranceana.
" - Erai tare prostuta cand erai mica, nu-i asa? Si acum ma intreb de ce incersasei"
Dawn mai rasfoii cateva pagini. Ajunse laun simbol albastru si rotund, desenat cu cerneala pe toata pagina. Trecu peste pagina si tremura incet.
Incerca sa-si mentina ritmul respiratiei scazut, caci simti cum Ema se uita spre ea.