Darkmark RPG Forum / Lumea Vrăjitoriei / Little Whinging

1 2 Next »

/ Marionette

ooc: Just me and my angel India.

ic:Reusise sa bea mai mult ca de obicei iar acest lucru ii afecta grav nervii capului si nu doar, simtea cum din clipa in clipa va cadea undeva si se va afunda intr-un somnusor bine meritat. Mergea pe starada cu un leganat nebunesc..ai fi zis ca s-ar fi rasturnat in orice clipa, arata mai mult ca un idiot si jumate care incercase toate substantele stupefiante si alcoolice posibile de inghitit. Parul ciufulit si murdar iesea mult in evidenta la fel si nasturii paltonului inchisi gresit, unul mai jos, altul mai sus.. Era gata gata sa vomite pe drum, simtea cum il cuprindea o stare de euforie care era rapid inlocuita cu una de dezamagire totala si fluturasi neplacuti prin zona pieptului, se sufoca cu sarful strans la gat. Prea mult alcool, esta era motivul, iar daca acel alcool era combinat si cu o portie zdravana de heroina fara vreo portie de mancare..cine are nevoie de ea cand te simti atat de..satul..ei bine, asta era cosmarul fiecarui stomac. Isi trecu mana peste frunte simtind cum aceasta ii ardea necontenit, de parca un foc necontrolabil ii nimicea fiecare celula a pielii.
Se rezema de peretele rece a unei case punandu-si obrazul pe acesta simtindu-i din plin raceala, ii era bine..al naibii de bine.. se apleca usor in jos si i se intoarse stomacul pe dos cand vomita chiar la picioarele sale aproape sa-si murdareasca pantofii bine lustruiti..nu mai luase o doza atat de puternica de cand se stia. Simti deodata o usurare in zona abdomenului insa senzatia de greata ii reveni imediat si se ridica leganandu-se si pasind peste ceea ce..ei bine..nici nu voia sa se uite ce culoare avea...Pufni in ras, ecoul hohotelor sale rasunad prin cartier, daca l-ar fi vazut cineva ar fi considerat ca e un psihopat insa nu-i pasa...la dracu cu toate..ca lui nu-i pasa de nimic in acel moment de fericire. Se apleca din nou insa doar sughita zgomotos. Isi indrepta spatele privind inainte..hotarat sa ajunga acasa..insa...unde era casa lui...rase din nou insa un pic mai incet, il amuza grozav starea lui. Isi duse mainele in buzunar cautand bagheta. Ridica sprancenele...nu era acolo..unde naiba o mai pierduse si pe aia. Deveni serios in timp ce isi miji ochii vanzand ca nu era nici urma de om in jur, nu era de mirare la o ora atat de tarzie..noaptea.

• Casca somnoroasa, simtind cum i se inchid ochii de oboseala. Insa, imediat ce iesi afara, in aerul rece, somnul ii pieri, simtindu-se mai bine ca niciodata. Cu toate ca afara erau doar 15 grade, ea era imbracata foarte subtire, cu o bluza cu maneca lunga, larga, gri, o pereche de pantaloni negri, mulati, si un pulover tot gri, cu gaurele, car e aducea cu o panza foarte veche de painajen. Ghetele ei cu toc faceau un zgomot rasunator in singuratatea noptii, iar cand calca pe ceva, aproape ca isi scranti piciorul. Se uita curioasa la 'victima' si isi dadu seama ca era o bagheta...pe care un inconstient o pierduse. O ridica, cu intentia de a gasi proprietarul bucatii de lemn vrajite, si isi dadu seama ca il cunostea. Mai pusese mana pe bagheta asta, si nu o uitase. Gandurile ii zburara instantaneu la adorabilul ei prieten, care ...ei bine, pe care abia astepta sa il revada, mai ales ca acum avea si un motiv.
  Stranuta, blestemandu-se in gand pentru zgomotul care deranjase linistea noptii, si continau sa mearga spre casa. Ultima sceneta la care luase parte fusese destul de lunga si obositoare, si acum tot ce vroia era sa puna capul pe o perna moale si sa inchida ochii...sa doarma...Observa ca nu era singura pe strada, un tanar chinuindu-se sa mearga drept aflandu-se la doar cativa metri in fata ei. Isi ingusta ochii, recunoscand figura, si un zambet de fericire ii lumina fata. Sasha al ei. Incepu sa mareasca pasul, in cateva secunde aflandu-se langa el.
  "Sasha!" exclama ea fericita, insa zambetul ii pieri in imediat. Se uita incruntata la el, dandu-si seama ca era nu numai beat, dar si drogat. "Nici nu e de mirare ca nu poti merge. Stii in ce hal arati?" il intreba, uitandu-se la hainele lui sifonate, si la figura lui. Ii dadu cu bagheta in cap, bagandu-i-o in pantaloni, si incepand sa rada. "Ai noroc ca am de-a face cu multi elevi de la Hogwarts in halul asta, si stiu cum sa ma port cu tine."
  Scoase din buzunarul pantalonilor o sticluta pe care i-o flutura pe sub nas, plina cu un lichid alb-albastrui. I-o intinse, sperand sa o ia si o sa bea pe toata.

Al naibii strada pavata frumos..ce erau cu cei care o facusera...nu aveau rigla? sa o faca si ei dreapta? Holba ochii cand vedea strada ingustandu-se si largindu-se imediat..dracie..ce vraja mai era si asta. Inghiti in sec sughitand inca o data insa de data asta mult mai puternic si aproape ii sari plamanii din piept. Injura de mama focului in rusa impiedicandu-se si sprijindindu-se de peretele casei de-a lungul careea se indrepta. Era mai bine sa aiba un punct de sustinere altfel risca sa-si petreaca noaptea pe jos si sa fie gasit de cine stie ce politie incuiata..bla bla bla..mai trecuse el prin astfel de istorioare si nu era mare branza insa te chinuiai mult pana le stergeai memoria tuturor. Tresari scurt cand isi auzi numele si nu se intoarse..poate era o iluzie sau un derbedeu care avea acelasi nume ca si al sau..in plus majoritate ii spuneau conform numelui sau drep, adica Lucas. Ofta si tresari a doua oara cand ii auzi vocea Indiei. Se intoarse si ii vazu chipul plin de fericire..ii era amuzant. "Dracie." Bolborosi el sughitand inca o data, avea vedenii..nu putea fi India acolo. Ridica o spranceana cand isi simti bagheta la locul ei de drept si o fixa cu privirea, deci..era reala si era chiar ea. "Pleaca de aici, femeie!!" Zise el fluturand din maini ca si cum ar fi alungat duhurile rele. Nu voia sa-l vada in halul acela..de fapt..cui ii pasa..se simtea bine. Ii lua sticluta dn mana si o varsa pe jos uitandu-se ca un copil cum aceasta colora incet trotuarul.."Vrei sa ma otravesti...ha ha..nu o sa-ti mearga, ingerasule." Zise el cu ironie si amuzament in acelasi timp dand din degetul aratator prin fata nasului ei. Nu avea sa mai bea nimic in urmatoarele ore doar pentru a se asigura ca stomacul sau o sa reziste.

• Stranse buzele nervoasa cand vazu cum continutul sticlutei era aruncat pe jos. Se apropie de el, strecurandu-si mainile in jurul gatului sau, apoi si le desprinse, luandu-i-le pe ale lui si punandu-i-le in jurul taliei sale. Zambi, infasurandu-si mainile in jurul gatului sau, si incepand sa se legene impreuna cu el, ca si cum ar fi fost amandoi beti.
  "Ti-as da un sarut, insa...nu ai baut otrava mea si...", ii spuse, tonul ei exprimand durerea, insa prefacandu-se. "Romeo, nu ai vrut sa mori cu mine", continua, pe acelasi ton dramatic, desprinzandu-se din asa zisa imbratisare, si prefacandu-se ranita.
  Isi infasura puloverul mai bine in jurul sau, fara sens oricum, gaurelele nu prea prinzandu-i bine. Expresia fetei ei se transforma intr-una plina de mahnire, cand se gandi la Sasha.
  "Esti tanar, de ce iti faci asta? De ce nu vrei sa simti cu adevarat? Asta nu e viata. Vrei sa-ti arat care e adevarata viata? Cum e sa traiesti la maxim, fara toate substantele si prostiile?", ii spuse, apropiindu-se de el, si punandu-i o mana inghetata pe obraz. Zambi, continuand: "Am vorbit degeaba, nu? Nu m-ai ascultat"

Deci, binee..recunostea ca era otrava acolo..si ce isi dorea ea? o moarte tragica..Doamne fereste,el mai avea de trait cat inca pentru cinci ca el..si sa mentioneze ca cei ca el nu traiesc mult. O stranse mai bine de talie si isi intinse gatul pana la piptul ei sarutandu-i apasat clavicula, daca o facea pe buze nu ar fi fost foarte placut pentru ea avand in vedere ca dohnea de distanta a whiskey scump de..nu mai tinea minte cati galeoni costatse, era deja ametit binisor de droguri. Casca plictisit cand ii auzi vorbele urmatoare..parca era mama lui..insa stai..ca mama lui nu ajunsese sa vada in ce hal vine el acasa. Incepu sa rada in hohote desprinzandu-se de India si revenind la drumul sau. Mergea incet sprijinindu-se in continuare de peretele casei cu o expresie amarata intiparita pe chip. Se opri si se intoarse doar pe jumatate lipindu-se cu spatele de zidul rece.
Isi fixa ochii asupra ei si ii spuse cu o voce guturala, joasa si destul de serioasa avand in vedere starea lui anterioara. "Am spus sa pleci...de ce nu o faci?" La ultima parte ajunse sa strige la ea ca un nebun..Isi duse mana la frunte inchizand ochii se gemand puternic..il durea fiecare particica a corpului, de parca tot se distrugea in el, daca pana acum se simtise destul de bine si in culmea fericirii, ei bine, acum, se simtea ca naiba.. "Nu o sa ma poti schimba..asa sunt eu...si punct." Zise el privind-o din nou si zambi sarcastic, un ranjet care era mai mult decat fals. "Nu intelegi..sunt deja dependent...iar clipele care le-am petrecu cu tine..au fost cele mai...chinuitoare..pentru ca nu puteam sa apar in asa hal in fata ta..dar aveam nevoie..macr de o mica doza.." Momentele petrecute alaturi de ea..ei bine, erau minunate insa daca se apropia mai mult de ea.."Intelege-ma..nu te pot lasa sa faci aceeasi greseala ca si mine..aunci cand mi-ai spus ca ai consumat si tu..am crezut ca mor.." Se dezlipi de perete si se apropie de ea luand-o in brate, ii saruta fruntea si ii sopti. "Pleaca..te rog..uita de mine..uita ca m-ai intalnit vreodata..uita toate momentele petrecute impreuna." Ii dadu drumul si se intoarse continuand sa mearga incet si leganat, fredonand ceva.

• Il asculta tacuta, zambind in sinea ei. Ar fi vrut sa tipe, sa-l jigneasca, sa-i spuna fel de fel de lucruri, ca era un prost, si isi pierdea viata. Insa nu, nu avea rost sa se certe cu el in starea in care se afla. Se apropie de el, punandu-i o mana pe umar, si uitandu-se in ochii lui.
  "Nu plec. Pentru ca vreau sa te ajut. Esti atat de destept, insa iti distrugi viata, si stiu cum este sa iti doresti tot mai mult...si mai mult...", incepu ea, intrand parca in transa, privirea fiindu-i fixata undeva in departare. Clatina capul, alungand gandurile si continua: "De ce sa uit de tine cand singurele momente cu adevarat fericite le-am avut alaturi de tine? Meriti mai mult de atat, chiar daca nu pare"
  Ii mangaie obrazul, dandu-si seama ca nu va putea sa-l schimbe, decat cu foarte multa munca, iar ea nu-si dorea deloc asta. Nu avea de gand sa mai incerce sa schimbe pe cineva, iar pe Sasha, chiar si cu momentele lui de nebunie, nici atat. Scoase alta sticluta ca cea precedenta din buzunarul pantalonilor, uitandu-se cu ochii ei mari si caprui la el, in ei citindu-se speranta si tortura. I-o intinse, soptindu-i:
  "Nu e o otrava. O sa anihileze efectul drogurilor si alcoolului. Ultima sansa sa-ti arat cum sa traiesti. Te rog, ia-o. Pentru mine"
  Vocea i se franse, si ochii i se umezira. Nu vroia sa se roage de el, iar daca asta era alegerea lui, nu mai putea s-o schimbe.

O privi in ochi insa parca ai zice ca se uita in vid..undeva departe de ea..nu o vedea..ii era atat de rau atat fizic cat si mintal..se simtea de parca ii zdrobise cineva capul iar durerea insuportabila nu inceta. Isi strecura mana dupa talia ei tragand-o mai approape si sarutandu-i scurt fruntea ii sopti cu o voce sparta "Da-mi chestia asta.." Ii lua sticla din mana plictisit si o puse la gura, atinse cu varful limbii marginea acesteea si imediat ii dadu drumul Indiei cazand in genunchi parul ciufulindu-i-se si asezandu-i-se peste ochi, scapa sticla din mana cat colo aceasta spargandu-se si varsandu-se tot lichidul din ea. Isi duse o mana la piept apucandu-se strans de palton. Ii tremura fiecare muschi al corpului su uitase ca mai era si India acolo..incepu sa zbiere ca un animal sufocandu-se in acelasi timp.
Ise intoase stomacul pe dos si varsa din nou..nu se mai imbatase niciodata atat de tare ca un porc. Deodata simti cum o senzatie de eliberare il cuprinde, se simtea bine..din nou. Se ridica putin ametit..acum simtise din plin cum e sa-ti beai si mintile, ofta adanc sprijinindu-se de felinarul care lumina strada..la dracu cu el..ii facea rau ochilor care nu se mai orientau destul de bine in spatiu. Isi gasi bagheta si o indrepta spre bec acesta pocnind imediat si totul in jur cufundandu-se in bezna.
Respira greu si neregulat..nu stia daca va mai ajunge sa vada din nou lumina soarelui..se pare ca asta era raul drogului ca de alcool rezistau si incuiatii. Incerca sa-si aduca aminte de ce se lasase infuientat..siii..daa..cartile alea afurisite..cel mai mult isi dorea acum sa scrie..sa ajunga acasa si sa scrie. Facu un pas..apoi al doilea..apoi..trei..se tinea bine pe picioarele lui, bun, acum numai ramanea decat sa ajunga acasa.

• Isi dadu o palma peste frunte cand vazu continutul sticlutei aruncat din nou pe jos. Se supara pe el, dandu-si seama ca era numai vina lui pentru starea in care se afla. Se dadu la o parte, asteptand sa-si revina, si se aseza pe o banca, cu un picior peste celalalt, uitandu-se ingrijorata la manichiura perfecta. Brusc, totul se cufunda in bezna, si nu mai reusea sa distinga nimic. Isi scoase bagheta, soptind "Lumos", si il urmari pe Sasha cum pleca. Nu-i venea sa creada ca uitase de ea. Se incrunta, ridicandu-se de pe banca, si reaprinzand felinarele. Vroia sa fie lumina, nu se putea scalda in intuneric, ingerii cazuti tind tot spre lumina, indiferent cat de adanciti ar fi in bezna si durere.
  Trecu pe langa el, fara sa-l bage in seama, si o lua inainte, mergand tantos si increzut. Nu avea de gand sa-l mai tulbure daca nu-i placea compania ei, chiar daca in trecut ii daduse altceva de inteles. Oricat de tare o durea asta, trebuia sa invete ca oamenii nu au mereu nevoie de ajutorul ei. Isi dadu jos caciulita pe care o avea, dandu-si seama ca el inca nu-i vazuse parul blond roscat, care i se colorase din motive nebanuite si fara sa-si dea seama cand, sperand ca asta o sa-i atraga atentia. Continua sa mearga tacuta, sperand sa ajunga intr-un loc mai cunoscut.

Vazu cum un glob de lumina stravezie si alba se misca virtiginos in afata lui, ridica o spranceana vazand cum o vrajitoare cu parul blond mergea nestingherita cu bagheta in mana, ce avea in capul ei? daca o vedeau incuiatii a dat de naiba...foarte suspiciosi sunt oamenii simpli in special in ultimul timp cand lucrurile nu erau tocmai limpezi..devoratori peste tot omorand fara mila..s-ar fi alaturat lor daca nu ar fi atat de orgoliosi iar cei din ordin..ei bine, prea nobili. Zambi rautacios holbandu-se la paltonul fetei..ii aducea aminte de ceneva..hmm..de cineva cunoscut..cu care vorbise mai inainte...India! "Dracie.." Intoarse capul si nu o mai vazu, injurase destul de urat si se opri uitandu-se in jur..nu era decat domnita din fata lui. Se incrunta usor si isi miji ochii atintind-o rece cu privirea.
Grabi pasul insa nu fusese o idee foarte geniala avand in vedere ca se legatase puternic cu riscul de a mai incasa cateva vanatai de toata frumuseata lovindu-se de tot ce era posibilcazand jos. Insa iti tinuse echilibrul si inghiti in sec apropiinduse de fata.
"Nu iti este frica sa mergi pe strada..singura..asa tarziu, domnita?" O apuca cu o mana de umar fortand-o sa faca o piruieta si sa se intoarca cu fata la el zarindu-i astfel chipul al naibii de cunoscut. "Dracie" Zise el uitandu-se crucis la ea..isi schimbase culoarea parului..hmm..ii statea destul de bine..era..foarte seducatoare. Ridica o spranceana holbandu-se la ea cum deodata chipul ei se inmultea in doua..trei..sase..India? Scutura capul si se uita la ea zambind. "Iti sta bi-ne.." Ultimul cuvant ii fusese intrerupt de un sughit. "Iarta-ma.." Zise el si mai sughita inca o data insa mai zgomotos.

• Ii auzi pasii in spate, si continua sa mearga, pana cand isi simti umarul prins si fu nevoita sa se intoarca. Il asculta, zambind, si se apropie de el, imbratisandu-l.
  "Mi-a fost dor de tine, prostule!", ii spuse pe un ton glumet, fara a avea intentia sa-l jigneasca. Insa trebuia sa recunoasca ca era, din moment ce isi gasea refugiul in niste chimicale produse de incuiati. "De ce sa-mi fie frica de intuneric si de singuratate? Nu stiai, m-am casatorit"
  Facu o pauza, zambind, si ii observa reactia, continuand: "Sunt casatorita cu propria singuratate". Se uita la par, luand o suvita intre degete si ii spuse, pe un ton enervat si totodata misterios: "S-a colorat singur, cand ma aflam in camera portretelor cu Carsten"
  Daca nici acum nu il facea sa fie interesat de ea, atunci renunta si il declara o cauza pierduta. Isi daduse seama de mult ca il iubea, mai mult decat orice pe lumea asta, insa nu il putea forta sa fie alaturi de ea, sau sa ii intoarca dragostea.