Darkmark RPG Forum / Hogwarts / Imprejurimile Hogwarts-ului

« Previous 1 2 3 4 Next »

/ Masquerade

ooc: nu cred ca titul are vreo legatura cu topicul -_-"
bic:

Galagia din camera de zi a viperinilor il determinasera sa plece din acel loc desi mai avea o gramada de teme. Odata ajuns in curtea castelului arunca o scurta privire spre cerul intunecat. Fiindca ora de iesit din castel trecuse de mult, Jake se asigura ca nu este nimeni in urma lui asa ca porni cu pasi mari spre Padurea Interzisa. Luna stralucea usor pe bolta cereasca iar gandurile viperinului zburau aiurea la tot felul de planuri si idei care de care mai nebuneasca. Un lucru era sigur: nu era cu picioarele pe pamant in acel moment.

Un copac, apoi altul ii aparu in fata si incepu a trece de ei oprindu-se intr-un final in fata unui stejar fara frunze. Se lipi usor cu spatele de acesta meditand in tacerea adanca a pardure ce se lasase inca de cand plecase din castelul zgomotos. Deschise gura si spuse cateva cuvinte abia auzibile. Isi privea pierdut palma dreapta astaptand parca sa ii apara un semn divin.

'La naiba!' Gandi viperina. Ratase din nou ora de intrare in castel Problema era ca timpul trecea atat de repede daca te plimbai prin padure. Stia ca daca ar fi prins-o cineva ar fi avut probleme. Mai ales ca se afla sub forma de tigru. Si nu orice tigru. Ea, in loc sa fie portocalie cu dungi negre etra neagra cu dungi portocalii. Ceea ce era destul de ciudat chiar si pentru tigrii vrajiti din lumea magica. Sari pe inca o creanga, dupa care pe inca una, dupa care sari jos. TRebuia sa ajunga cat mai aproape de castel, sa se schimbe la loc, dupa care sa vada cum intra in castel fara a fi vazuta de cineva. Nu avea o treaba usoara. 'Daca tot am intarziat, cui ii mai pasa cu cat?' O lua la pas, acum fara graba. Toamna asternuse frunze colorate in fata ei, iar asfintitul colorase cerul in nuante de rosu, parca pentru a-l asorta cu covorul de frunze. Mai merse putin, dupa care se sui iar intr-un copac. Sari pe un altul, dupa care isi dadu seama ca nu are unde se duce pe aceasta cale. Hotara sa coboare si ateriza langa trunchi...lipit de un boboc! Acesta o privi cu niste ochi cat cepele si se lipi de trunchiul copacului, lasand balta activitatea sa precedenta si anume aceea de a-si privi obsesiv palma. 'Upsi...'

Vantul rece trecea cu putere pe langa Eliza , fluturandu-i roba si parul verde , lung , lasat pe spate , viperina tremurand de la frigul provocat de acesta . "Oricat de felina as fi , nu as rezista in fata unei astfel de tornade inghetate . " Se scuturase de cateva ori si cazuse la pamant , transformata intr-o pantera neagra , cu ochii mov si prin unele locuri avand cateva smocuri de blana de un verde inchis , ca si cum ar fi fost lipite cu lipici de un copilas cu varsta de 2 ani . Zambise dragalas , la gandul acesta si sarise pe picioarele din spate , privind in jur incantata . Desigur , acelasi peisaj adorabil pe care il vedea zilnic . Cu exceptia faptului ca natura se schimba si incepea sa se vestejeasca , spre nemultumirea ei .

Scosese un mic suspin de indignare si de tristete si se lasase pe labele din fata , cu botul epste ele , tremurand putin , desi blana deasa ar fi trebuit sa o incalzeasca . Daduse la iveala un mic mieunat si ramasese in liniste un timp indelungat , timp in care isi incarca simturile la maxim . Schitase un zambet felin si se ridicase pe cele patru labute , facuse un salt , apoi al doilea , facandu-si astfel incalzirea , urmand apoi sa alerge pe toata marginea lacului inghetat . Se oprise exact la intrarea in padure si bagase boticul intr-un tufis curioasa daca va zari ceva . Neh , nu a avut nicio sansa . "Daca ar vedea asta sormea , ar rade ca o apucata . "

Instinctul ii spunea ca nu era tocmai singur in toata acea padure iar acest fapt nu se datora doar creaturilor care locuiau acolo. Scutura scurt din cap revenin la realitate cu un zambet tamp intiparit pe fata. Ridica usor privirea spre cer si isi lasa mana dreapta sa cada pe langa trup. Ofta ciudat si injura in gand. Viperinul se desprinse alene de trunchiul copacului privind in toate directiile. Un tigru negru se pierdea aproape perfect in tot acel intuneric. "Aproape" ar putea fi considerat cuvantul cel mai important din propozitia lui. Dungile portocalii il marcau destul de tare cat sa nu il lase sa stea ascuns total in intuneric. Cine esti? intreba viperinul fiind convins ca acela era un elev sau o eleva.

ooc: Am editat.... oarecum ...

Isi retrase boticul dintre acele crengi uscate si ascutite , lovita de aceasta si trezindu-se cu cateva rani usoare din care isi facuse apartia nelipstul lichid rosu , vascos . Scuturase capul de cateva ori , ranile devenind inchegate si se indepartase de gramada de aschii luand-o la fuga in continuare printre copaci . Desi avea senzatia ca mai facuse odata acelasi lucru , isi daduse la o parte acele ganduri , lasandu-se in voia vitezii si in briza vantului rece ce ii biciuia ochii . Era in natura ei , in lumea ei , pe care o indragea din tot sufletul si o facea sa fie mai vesela , mai bine dispusa , ceea ce se intampla rareori .

Pusese frana imediat si pe la nasucul negru ii trecuse un miros cunoscut , care apartinea unei singure persoane . "Aylee .. mama draga , dar tu ce faci pe aici ? "Deschisese botul si daduse la iveala un mic sunet , de neliniste si fugise in directia mirosului.

• Crengile treceau una dupa alta pe langa ea. Avea impresia ca alerga mult mai repede decat de obicei. Inima ii batea tare si incepea sa gafaie din ce in ce mai zgomotos. Ii era frica sa nu o auda cineva, pentru ca pasii sai fosneau tare pe covorul de frunze aramii.
  Lexie se opri brusc. Parul ii veni bruc in fata de la inertie, incetosandu-i putin vederea.
  Intr-o clipa, se ascunse dupa un tufis des. Reusi sa gaseasca o portita printre crengile acestuia, privind o scena la care nu se astepta sa fie martora.
  Un baiat cam de varsta ei, sau poate in anul intai, nu era chiar sigura, statea in mijlocul unui mic luminis si privea in jur la doua feline uriase. Viperinei i se marira ochii si scoase un geamat scurt si abia auzit. Fusese o greseala.
  Iesi din tufis bruc, uitandu-se cand la baiatul din fata ei, cand la cele doua feline.

Aylee il privi pe baiat. Nu isi putea da seama cum de isi daduse seama ca ea e un om adevarat. Oricum, pana sa se poata hotari daca sa i se arate sau nu, in micul luminis aparu si pantera de sorasa. "Mama draga, tu ce faci aici?" incerca ea sa ii transmita ea mental surorii ei. Nu era sigura daca avea sa functioneze. Nu prea se descurca cu asta. Apoi, se intampla ceva ce nu se asteptase niciodata. De dupa un copac iesi Lexie. Aceasta zi nu putea fi mai ciudata. Spera. Ei bine, i se parea ciudat ca Lexie nu o recunostea. O mai vazuse odata, cel putin pe bucati. Ei bine, se hotari sa se arate. Dar, pentru ca ii placeau efectele dramatice, se hotari sa o faca pe bucati. Mai intai, isi facu coada sa dispara. Apoi picioarele, pieptul si mainile, pana ramase un om cu cap de tigru. La final, si-l transforma si pe acesta, aratandu-se in splendoarea-i intreaga. Observa ca sora ei se transforma la randul ei. Acum,
era curioasa ce se va intampla.

Spre nemultumirea ei , se transformase in fiinta umana , forma pe care incepea sa o urasca din toata inima . Nu ii mai vedea rostul defel , dar treaba cu joaca s-a terminat . La urma urmei , aveau de a face cu cativa elevi ce nu stiu despre ele .. cu atat mai mult de secretul lor . "Si asa totul se duce de rapa . Sora ce esti. Nu am sa ii spun nimic lui Claire, inca . Dar intindem prea mult coarda , " spusese ea mintal , transmitandu-i cu un fir invizibil , ce statea sa se rupa . Stia ca conexiunea dintre ele doua nu era asa de flexibila , dar altfel nu se putea . Aylee trebuia sa invete sa isi stapaneasca puterile , si inca intr-un timp foarte scurt , altfel , va ramane asa pe veci .
Se ridicase in picioare , scuturandu-si roba neagra ce cadea pana la pamant , fluturata de bataia vantului . Se uitase mai bine la elevii din luminis , ce abia mai indrazneau sa sufle . "Pff.chiar asa am devenit ? " Pufnise nervoasa si facuse un pas de verificare . Cineva se trasese inapoi ?

• Lexie se uita destul de mirata la cele doua fete care se transformau. Stiau ca sunt feline, se cunosteau de mai demult, insa nu le vazuse niciodata inainte intimpul transformarii.
  Era fascinant, frumos si magic. Viperinei i se intipari un zambet ingandurat pe fata.
  O privi mai atent pe Liz, care se vedea ca era frustrata si nervoasa. Aceasta din urma facu un pas, ca si cum ar fi verificat adac ne trageam din calea ei.
  Mi-am dat ochii peste cap si am pasit spre Liz, cu niste ochi cat cepele, insa care erau mirati, nu speriati.
  "Sa stii ca nu ma voi satura prea curand sa te pun sa faci asta," spuse, cu un raset ironic, fortat. "Deci, ce va aduca pe aici?"
  
  Isi trecu privirea printre elevii din fata sa. Erau Liz, Aylee, si inca un baiat caruia inca nu ii stia numele.
  "Si care e numele tau?" intreba, cu ochii pe insigna stralucitoare, verde de pe roba neagra a viperinului.