Darkmark RPG Forum / Hogwarts / Hogsmeade

« Previous 1 2 3 4 5 Next »

/ Melancholy

India ramase stupefiata, cand acesta disparu. Arunca caietul cat colo, si lovi cu pumnul in copac, nervoasa. "Chiar e needucat. Nici macar nu m-a salutat.", murmura ea nervoasa. "Pot fi si rea si nesuferita daca vreau. Iar in clipa de fata sunt chiar cruda.". Insa nu stia chiar pe cine era cu adevarat nervoasa, si care e motivul pentru care era nervoasa. Dar probabil ca daca il mai vedea pe Sasha o data, avea sa-i smulga capul de pe umeri. Se uita la caiet, care zacea la cativa metri mai incolo, si cu o vraja nonverbala si fara bagheta, il arse pana nu mai ramase decat tarana de el. Ei bine, probabil asta avea sa faca cu tot acest loc, sa-l incendieze. De data asta isi lua bagheta, si striga:
"Incendio!", facand, toata intinderea maronie de frunze sa ia flacari, care incepeau s-o cuprinda pe ea si pe copacul langa care statea. Ranji, si astepta ca focul sa se apropie.

Ultima fotografie care i se intiparise in minte fusese jurnalui fetei, sau mai bine zis, coperta acestuia, apoi intuneric si aleea diagon. Avea sa revina mai tarziu la domnita din Hogsmeade, doar daca ea avea sa mai fie acolo. Zambi imaginadu-si chipul ei atat de inocent. Porni cu pasi numarati pe alee in cautarea unui magazin care de mult timp voia sa-l viziteze. Deschise usa aceasta scartaind zgomoos iar fetele tuturor oamenilor indreptandu-se imediat inspre el. Nu era o veste noua ca bantuia pe acolo uneori, obisnuia sa-si comande o bautura de fiecare data cand avea minunata ocazie sa fie in stare treaza. Se opri brusc simtind o caldura puternica arzandu-i fata. Facu ochii mari, apoi disparu din nou, ca sa apara chiar in Hogsmeade. Isbucni in ras cand o auzi pe domnita strigand in gura mare niste chestii...apoi urma o vraja...Nu doar asta isi putu spune inainte de a zari in flacari locul unde o intalnise pe India. Inspira adanc si aparu in clipa urmatoare in fata ei, pe chip fiindu-i intiparita o expresie menita sa o sperie, era furios, mai furios decat fusese in ultimul timp. O apuca de talie trantind-o de copacul din spatele ei si pozitionandu-s peste, fara ai da o sansa sa se miste..nici macar sa dispara nu putea oricat ar fi vrut ea. Sa vedem cat de mult esti dornica sa mori chiar aici si acum...credeai ca voi veni sa te salvez? O privea in ochii fiind clar nemultumit, iar flacarile, flacarile se apropiau din ce in ce mai mult. Nu pierd nimic daca mor...insa ce pierzi tu?

India incepu sa rada, vocea ei avand un rasunet nelinistitor in acel pustiu. Isi apropie capul de cel al lui Sasha, gura ei aproape atingand urechea tanarului, soptindu-i:
"Chiar ti-ai dori sa mori? Pentru eu nu vreau asta. Doream doar sa ofer naturii un spectacol la care nu asista prea des.". Il saruta fugar pe obraz apoi spuse cu voce mai tare : "Vai, dar te-ai intors. Si mai gasit in mijlocul unui act suicidic. Sau poate ca nu. Tz,tz, Sasha, chiar nu speram ca ma vei salva. Vroiam doar putin distractie, de care rareori am parte. Si acum, ce ai de gand? Vrei cumva sa mor aici, cu tine peste mine?", rase ea, apoi privi cum flacarile incepeau sa se stinga. Pozitia era cam incomoda, si si-ar fi dorit sa-l dea la o parte, dar era mult prea puternic pentru ea.

Daca el si-ar dori sa moara...sincer vorbind...cu prima ocazie, si asta era clar o ocazie, insa ceea ce voia el mai mult este ca India sa fie in viata si nu avea de gand sa o lase acolo in flacarile care, ciudat...se stingeau. Deci, il trase pe sfoara, fetita obraznica ce era. Plus la asta ii furase un sarut, chiar daca era pe obraz, tot sarut era, nimeni nu indraznea sa faca acel lucru, de obicei el pupacea fetele nu ele pe el, majoriatea chiar evitandu-l pentru ca nu stia ce inseamna iubire, iar saruturile sale nu insemnau nimic. Speram sa fii mai buna de atat. Ii zise el glacial, fara pic de sentiment in glas si se indeparta de ea lasand-o pe copacul care o sa-l taie cu siguranta. Distractie...asta nu e distractie, India. Nu renunta la vocea dura si rece. Vrei sa vezi adevarata distractie? atunci cand focul nu se mai opreste? Rosti o vraja nonverbala si focul care inca mai palpaia incet se facu negru si luand proportii considerabile nimicea totul in jur. Se itoarse cu fata spre ea privind-o in ochi.Ce vei face acum...cand totul e real? Isi puse mainele in buzunare gata sa nu se miste din loc cu orice pret.Fugi..daca nu vrei sa mori.

India se uita la el cu privire pierduta, parand sa priveasca prin el, la un trecut nu prea indepartat, dar care pentru ea se incheiase pentru totdeauna. Isi reveni, si se uita la el trist."Am trecut prin multe, si nu mi-e frica de moarte. Am fost de atatea ori atat de aproape de ea, incat asta e un nimic. Daca tu chiar vrei sa mori in aceasta clipa, cu mine langa tine, atunci fa-o. Orice om isi are sfarsitul, mai devrme sau mai tarziu" spuse ea cu hotarare in glas, apropiindu-se de el. "Vrei sa vezi cum e sa fii mai buna?", sopti ea, repezindu-se la el, si sarutandu-l cum numai ea stia, punand toata energia si pasiunea pe care le putea avea in acea clipa. Insa se opri, rusinata de gestul ei nesabuit, si asezandu-se in stil turcesc pe jos, cu spatele la el, si incepand sa se joace in pamantul ars.

Nici macar el nu stia de ce nu ii raspunse la sarut, desi trebuia sa recunoasca ca ramase surprins, putea foarte bine sa-si dea seama ca va urma si asta dupa cel de pe obraz, insa nu credea ca o sa se intample atat de curand. Isi lasa privirea in jos, uitandu-se la parul ei care emana un miros placut, miros care il facea sa se simta bine. Pleaca...ACUM!! Incepu sa tipe la ea, in glas fiindu-i perceputa clar ordinea, ii ordonase sa o faca, deparece nu putea muri din cauza prostiei lui, era o persoana buna, cum spusese ea..si intr-adevar era, de aceea nu merita un sfarsit lamentabil ca si al lui, in timp ce el nu facuse nimic in viata sa pentru ca sa merite sa traiasca mai departe...nu avusese grija decat de propria persoana, nimicindu-si tot ce avea in el mai bun. Asta facuse in toti acesti ani...Inghiti in sec. Te rog..pleaca.. De data asta vocea ii era mai mult rugatoare..insa tot rece ramase.

Nu stia ce o determinase sa ramana. Rugamintea, sau tonul pe care o spusese. Ii lua mana intr-a sa si ii spuse "Scuza-ma ca-ti stric cheful, dar nu voi pleca. Eu am incendiat locul, de la mine a plecat totul. Nu te pot lasa sa faci asta. Asa ca ori stingi focul si iti continui viata, ori o curmi acum. Chiar daca viata nu e mereu corecta cu noi, nu trebuie sa cedam. Niciodata nu e prea tarziu pentru a straluci, pentru a face lucruri de care sa fim mandri. Cazi, te ridici si mergi mai departe. Orice problema isi are rezolvarea, si sunt sigura ca si a ta are una, asa cum si a mea. Stii, la inceput mi-am dat seama ca semeni cu cineva, dar nu stiam cu cine. Acum stiu. Mai demult, am intalnit pe cineva, nu conteaza ce nume avea. Si era la fel ca tine, rece, distant, dar avea un motiv. Nu o sa ti-l spun, dar oricum ceva groaznic. Insa, am reusit sa-i patrund in inima si sa-l fac sa-si schimbe viziunea despre viata. Si chiar daca destinele noastre nu s-au unit, eu inca il mai iubesc, si el pe mine. Dar nu asta conteaza. Ceea ce conteaza e ca trebuie sa lasi oamenii sa te cunoasca, pentru ca nu poti stii niciodata cand dai peste un om pe care nu vrei regreta vreodata ca l-ai cunoscut. Insa, cat timp vei fi asa, nu poti trece prin viata decat ca un martor, nu ca...implicat.". Cand termina, ofta si se uita la el cu o lucire trista in ochii ei mari si caprui.

O privea...corpul ii era alaturi de al ei insa defapt era mai distant decat si-ar fi putut imagina, ce tot spunea atat despre un baiat..care...nu-i pasa, in nici un caz nu era ca si el, nu..nimeni nu era ca si el. Isi lasa capul in jos apoi isi duse o mana la ceafa zburlindu-si parul in clipa urmatoare. Sii...probleme? el nu avea nici o problema, totul era perfect si mai mult de atat. Profita imediat de prilej, asa cum il tinea ea de mana o insfaca brutal de cealalta tragand-o mai aproape si lipindu-i abdomenul de el. Nui placea ca vorbea prea mult si inutil, cel putin asa i se pareau lui vorbele ei, fara logica si aiurea. Toate chestiile despre viata, situatiile mai dificile si momentele mai proaste care sunt dealtfel trecatoare insa care lasa rani profunde si greu de tratat, apoi semne, toate acestea nu-l interesau pentru ca nimic din ele nu-i dadea un fior cosmic, totul fiindu-i mai mult decat familiar. Alcool...tot de ce avea nevoie el in acel moment este o doza buna de alcool sau drog, pentru ca doar asa putea sa se simta bine cu adevarat. Totusi, avea nevoie si de o cravasa peste fata, sau orice care l-ar fi izbit destul de puternic incat sa-si revina. Nu avea timp bechet la dispozitie pentru a-si lua talpasita de aici cu tot cu fata si cam asta facea el mereu isi lua talpasita salvandu-si pielea...ce ar face cititorii fara el?
Pacat de jurnalul tau. Ii zise el cu un sarcasm bine definit in vocea sa. Voia sa para indiferent si chiar asta si facea, nu-si exterioriza niciodata sentimentele decat prin cartile care le scria nimic mai mult. Sa plecam..probabil mama ta isi face griji. Era atat de draguta cand se infuria si tocmai la asta se astepta din partea ei. O stranse puternic la pieptul sau disparand imediat impreuna lasand focul sa se stinga de la sine...pentru ca daca nu simtea nimic viu prin preajma murea fara implicarea celor din jur.

Respiratia Indiei se accelera in clipa in care corpurile lor se atinsera. Se uita in ochii lui verzi, lucru pe care il facea din ce in ce mai des. Si-ar fi dorit ca timpul sa se opreasca pentru totdeauna. Dar ce tot abera ea acolo? Se uita la locul un jurnalul ii arsese, si zambi. Lucruri. Ele nu au importanta,ce e cu adevarat important si necesar omului e mintea, sufletul, si placerile psihice. Restul nu mai conteaza. Se uita la el cu o privire de-a dreptul furioasa cand ii pomeni de mama ei, si mai ca il plesni, dar o tinea prea strans sa se miste. Se gandi enervata ca nu ascultase nici un cuvant din ce ii spuse, si asta o enerva la culme, sa nu fie ascultata. Insa, pana sa poata spune ceva, sau gandi altceva, se trezi intr-un alt loc, departe de locul pe care tocmai il incendiasera. Se uita la el mirata, nerecunoscand unde era. "Stii, acum as vrea sa plec. Nici nu iti pasa de mine, si ma crezi sau nu, ma doare aceasta indiferenta.", spuse ea, cu o privire trista, si cu vocea frangandu-i-se la ultimele cuvinte.


continuare

Edit By Raizen

Galeoni
India Scott - 150
Lucas Sasha Neitzke - 140


Topic Closed !