Darkmark RPG Forum / Hogwarts / Imprejurimile Hogwarts-ului / Padurea Interzisa

« Previous 1 … 4 5 6 7 8 Next »

/ Misterele unei nopti de primavara

OOC: Nu stiu daca v-ati dat seama dar eu ma aflu chiar langa voi, nu ma apropii,ci am ajuns deja...

BIC:
Mary asculta conversatia celor doi, care pareau sa nu o observe desi se afla la doar doi pasi de ei. Intr-o alta circumstanta i s-ar fi parut nepoliticos, insa in acel loc, in aceea atmosfera nu i mai pasa de ei, de vorbele lor, de nimic. Toate valurile de cuvinte ale celor doi i se pareau lipsite de sens, doar vorbe in vant. Singurul motiv pentru care nu interveni pentru a ii trezi dintr-o visare prosteasca era faptul ca i se pareau chiar amuzanti, aproape ridicoli.Incercau sa vorbeasca despre viata, ce stiau ei ce e viata, care este rostul oamenilor pe pamant si ce inseamna sa existi. Aceste lucruri nimeni nu le putea intelege si nici nu aveau sa le afle vreodata. Acesta era cursul vietii, iar toti oamenii s-au conformat si si-au acceptat destinul, fara sa puna intrebari, fara sa se intrebe "de ce?".Cei putini care incercasera sa inteleaga se lovira de un esec mai devreme sau mai tarziu, iar in cel mai rau caz au trait intreaga viata crezand ca au dezlegat aceasta taina.

Isi aminti ca si ea isi pusese aceste intrebari si gasise aproape aceleasi explcatii ca si cei doi, insa acest lucru se intamplase de mult, iar timpul ingropase indoielile undeva departe, printre valurile constiintei.

Mary se indeparta incet de cei doi precum o naluca, fara a fi observata nici de aceasta data.Ajunsese la aproximativ zece metri departare, cand simti la picioarele sale cateva crengi groase, cazute probabil in timpul unei furtuni.Se apleca incet atingand pamantul, iar un fior de groaza ii strabatu tot corpul.Nu erau simple crengi, ci chiar oasele unui om si cateva haine aruncate in jur.Isi suprima cu mare greutate impulsul de a tipa si cauta printre frunze. Nici ea nu stia ce cauta, dar stia ca trebuie sa faca acest lucru desi era putin probabil ca necunoscutul mort sa aiba un act de identitate din lumea Incuiatilor. In cateva secunde gasi bagheta, aruncata la radacina unui copac, o atinse usor, iar apoi o ridica, hotarata sa o incerce.

Lumos! sopti fata, tinand strans bagheta, insa aceasta zbura in aer si scoase o flacara imensa si un zgomot asurzitor, tulburand linistea fantomatica a padurii. Rose si baiatul necunoscut observand flacara, se apropiara de Mary alergand.

" Vedeti? E mort! Si eu un vrajitor! " le spuse cercetasa adunand franturile din fosta bagheta, care fusese distrusa in flacari.

"Wow" sopti Rose instinctiv.
Nu ii placuse deloc ca fusese intrerupta din meditat cu voce tare de un om mort, putrezit si ... nici macar nu era om! Erau niste oase acoperite cu frunze vestejite! Pentru niste ramasite din ceea ce putuse fi odata un vrajitor fusesera ei intrerupti ... ei, viii!

Dar apropiindu-se, observa ca totusi chestia aia care zacea pe pamantul semi-amortit al Padurii nu era chiar atat de banal. Oasele erau intr-o forma foarte ciudata, ca si cand cineva le-ar fi imprastiat pe o raza de 2 metrii. Mary nu putuse sa atinga ramasitele baghetei, deoarece, dupa cum lasa sa se inteleaga tipatul ei ragusit era fierbinte ca focul!

Cum era posibil ca un om - mda... oase de om - care murise cel putin de cateva luni sa aiba o bagheta fierbinte?

Rose isi roti privirea in juru-i, dar fu distrasa de o lumina orbitoare, nepamanteasca, cu o noanta albastruie care scapara din bagheta mortului.

Indepartandu-se cativa pasi de scheletul acela ciudat, Mary privi spre cer, absorbita parca de lumina magica a lunii.Ii revenea in minte acea imagine infioratoare si se temea sa mai priveasca in aceea directie.Nu intelegea de ce ramsitele banghetei erau fierbinti si o arsesera atunci cand incercase sa le adune.In aceea atmosfera incarcata nimic nu mai parea normal, orice lucru marunt parea distorsionat, iar sirul gandurilor zbura cu o viteza uluitoare.

Incercand sa isi stapaneasca teama, Mary se apropie de cei 2 colegi ai sai si de ramsitele vrajitorului, pe care Rose le examina cu atentie incercand poate sa inteleaga de cat timp erau acolo si ce se intamplase mai exact.Mary, cu o vece tremurand, le spuse:
"Ce facem? Anuntam pe cineva?"
Stia ca nu a r fi o idee buna.Ce ar spune un profesor daca ar afla ca trei elevi bantuia prin Padurea Interzisa dupa lasarea intunericului in loc sa viseze in paturile calduroase sau sa se incalzeasca langa focul din semineu?