Darkmark RPG Forum / Lumea Vrăjitoriei / Padurea lui Dean

« Previous 1 2 3 4 5 Next »

/ Never look back.

Never look back.

• 
  Tamara and Odette.
  
  Micuti fulgii de zapada cadeau usor din cerul partial insorit acoperind incetul cu incetul stratul de frunze rugini format toamna, toti copii asteapta acest moment; acel moment cand micuti se ridica nerabdatori din pat pentru a privi pe geamul aburit, cum fulgii se topesc pe sticla. Dar si cei mai mari se bucura. Tamara se scula mai obosita ca niciodata, isi tranti perna peste fata incercand sa inlature zgomotul din camera sa, dar nu reusi, suna precum o alarma de ceas. Isi interdeschise ochii observand pe noptiera de langa pat o bucata de pergament cu un scris caligrafic . Se parea ca cineva puse o vraja asupra sa , pana nu va fii citata sa nu se opreasca alarma; ofta luand-o in mana si citind-o in graba. Odette o invitase in Padurea lui Dean, scria ca vrea sa ii faca o surprinza si ca ar dori sa se grabeasca. Se ridica imediat din patul sau moale si calduros imbracandu-se cu primele haine pe care puse mana, isi lua bagheta si striga un 'Am plecat' cand inchise usa in urma sa. Nu si-ar fi dorit ca mama sa, sa stea sa o caute crezand ca a fost rapita, sau sa ii vina alte idei nebunesti in minte.
  
  
  ...
  
  In padure, zapada iti ajungea peste glezna, frigul iti ajungea pana la oase , asta era iarna adevarata. Fulgii de zapada cadeau repede, stratul ridicandu-se numai privindu-l . Incepu sa o caute pe Odette, o striga timp de cateva minute. Dar niciun semn. Poate era vreo capcana sau ceva, dar isi schimba ideea cand un bulgare o lovi in spate, trezindu-se la pamant, cu capul in zapada, auzind acel ras de copil al lui Odette. " Ma asteptam la asa ceva din partea ta." spuse Rachel scuturandu-se de zapada. O simtea si prin haine, cum se topeste la temperatura ridicata a corpului sau, se facuse deja fleasca. Isi scoase pe furis bagheta facand un bulgare mare care o lovi pe viperina pe la spate, se stramba cand zapada ii intra pe sub geaca. Zambi triumfator. "Suntem chit acum."
  
  
  

Odette injura pe infundate. In loc sa ia un alt bulgare de zapada sari pe Tamara si o imbratisa.
-Mi-a fost atat de dor de tine si uite ce ti-am adus! striga Odette fericita indicand spre un copac.
Astropufa se incrunta la copac dar apoi Blake iesi de dupa el. Fugi spre Tamara si o lua in brate sarutand-o. Odette simti cum inima ii este rupta in mii de bucatele dar tot reusi sa isi pastreze zambetul pe buze. Era minunat sa ii vada pe ei doi fericiti si asta o facea oarecum fericita dar tot nu era ceva care sa acopere in totalitate golul pe care il avea in inima. Tamara nu stia despre Fred dar Blake stia. El stia tot adevarul si ramase alaturi de ea.
Cei doi incepusera ca de obicei sa se sarute cam prea mult. Facu repede un bulgare si il arunca in capul lui Blake.
-Va rog frumos...vara daca ramaneati fara haine pe voi nu era nimic dar Blake, vrei ca Tamara sa raceasca? rase Odette.
-TU! spuse Blake furios trantind-o pe Viperina in zapada.
-Good old times, rase Odette incercand sa se ridice.
Tamara se uita in jur de parca ar fi cautat ceva ceea ce o cam ingrijora pe Odette dar inca isi pastra zambetul pe fata. Acel zambet fals care o scotea din toate situatiile neplacute. O intreba pe Tamara daca pierduse cumva ceva dar fata clatina din cap.

• Odette ii spuse astropufei ca are un cadou pentru ea, Rae se uita ciudat la acel copac " Multumesc, intotdeauna mi-am dorit propriul copac." spuse ironic , dar cand observa cine aparu dupa "acel" copac o sclipire de dor aparu in ochii albastri ai Tamarei, fugi pana la el imbratisandu-l calduros fiind sarutata cu multa iubire , Rachel simti caldura buzelor lui Blake pe obrazul sau fin si rece, parca orice grija disparu. Dupa ce joaca dintre cei doi "prieteni" se terminase, vrajitoarea se uita in jurul sau incercand sa-l gaseasca pe Fred, chiar simtea nevoia sa-l vada si pe el, grupul sa se reuneasca, erau prieteni de ce ar fi lipsit. Odette ar fi trebuit sa intrebe de el pana acum, pierduse ceva in urma plecari sale? Ridica din umeri, nu ar fi dorit sa strice acest moment al reuniuni, si continua sa emane fericire in jurul prietenilor sai. " Ce dor mi-a fost de voi." spuse entuziasmata Tamara sarind pe cei doi care stateau trantiti in zapada privind-o pe fata. Chiar se bucura de cadoul pe care il primise aceasta, " prietenii sunt cei ce te fac sa razi putin mai tare,cei ce te fac sa zambesti putin mai mult, cei ce iti fac viata putin mai frumoasa. " Privi cerul insorit, simti fulgii de zapada topindu-se pe fata sa , era asa o atmosfera linistita, parca iti venea sa adormi, o priveliste de care nu ai putea sa te saturi niciodata. Rae inchise usor ochii fermecata , parca vrajita de iarna, in fiecare poezie pe care o citea, era descrisa precum o vrajitoare rea care imprastie rautate in jurul sau, iar oamenii sunt inspaimantati de ce se intampla, si se asund in casele lor la caldura. Nu asa pare. Atunci auzi niste tipete ce o facu pe astropufa sa tresara nebuneste . "Ce se intampla?" tipa socata cautand bacheta prin zapada, dar nu o gasi.
  

-Si noua ne-a fost dor de tine, spuse Odette fericita.
Odette o privea pe Tamara cum se bucura de zapada cand Blake ii intinse ceva.
-Poftim, spuse el.
-Multu...CE CAUTA ASTA AICI?! Credeam ca toti monstrii astia au murit cu venirea zapezii! tipa Odette cand vazu ca Blake ii intinse un gandac.
Omul asta chiar nu se putea abtine. Odette ii dadu una avertizandu-l ca din cauza lui o speriase pe Tamara. Viperina se inrosi puternic cand afla ca era doar un gandac din cauciuc. 'O sa platesti pentru asta, domnule, Badgley' isi spuse in minte Odette apoi ii chema pe amandoi la o plimbare prin padure.


Ajunsesera in poienita in care Odette o prezenta pe Tamara prietenilor ei.
-Tammy, mai tii minte locul asta unde te-ai cunoscut cu Blake si ceilalti Devoratori ai Mortii? intreba Odette entuziasmata punand mare accent pe "ceilalti Devoratori ai Mortii " . Astropufa se uita dubios la ea pentru a doua sau a treia oara dar viperina ridica din umeri. Totusi isi dadu seama ca mai devreme sau mai tarziu trebuia sa ii spuna despre ce se intamplase. Se uita la Blake cerandu-i ajutorul.

• Tamara lua gandacul de plastic in mana strangandu-l in mana, atunci tresari cand auzi acel piuit pe care-l auzi cand esti mic iar parinti iti fac cadou o jucarie piuitoare. Chicoti usor apoi arunca gandacul in Blake punand o fata gen ' Foarte amuzan ' , apoi observa chipul speriat al lui Odette si se inselase, era amuzanta, speriata precum un copil de Bau Bau. Viperina isi chema prietena la o plimbare prin padurem doar ele doua fara baiat incepand sa ii povesteasca despre vremea cand se cunoscusera in Padurea lui Dean, dar astropufa nu intelegea unde dorea prietena sa - Odette sa ajunga. Ce avea sa ii spuna aceasta? Era vreo parte care ramasese secreta, iar Tamara abea acum avea sa afle? " Da, logic ca imi amintesc fiecare moment." murmura putin inspaimantata, nu isi dadea seama ce era in neregula. Momentele acele , doi ani in urma, anul cinci, amintiri placute dar si neplacute, pentru ca o persoana a fost nevoita sa moara. Regulile devoratorilor. Amintirile pareau asa de vii, parca ieri se intamplase tot. Cand Blake si Tamara s-au cunoscut, sau certurile pe care le avusese cu Odette care era foarte enervanta atunci pana sa o cunoasca cu adevarat si sa ii cunoasca povestea nu doar numele, sa stie ca sub acea masca de rautate exista si un suflet . In orice persoana. " S-a intamplat ceva? " intreba ingrijorata astropufa trezita din visare; cand baiatul se apropiara de ele facand schimb de priviri. ' Daca ma mai tin atat in suspans .. ' ii trecu prin minte lui Rachel.
  

Odette se incrunta usor si inghiti in sec uitandu-se disperata la Blake. 'Ce ma fac, ce ma fac, ce ma fac?' se intreba in minte.
-Blake... sopti incercand sa se ascunda usor usor in spatele lui.
Blake se intoarse spre ea si o prinse de umeri.
-Ce e in capul tau? Spune-i sau ii spun eu, tot trebuie sa stie! spuse el scuturand-o.
-Da ai dreptate, deci fii atenta Tam, nu o spun decat o data. Eu si Fred... nu mai... noi... el...s-a terminat, reusi sa spuna intr-un final.
Incepu apoi sa ii povesteasca despre Ryan, cum se presupunea ca le era un prieten apropiat dar il baga pe Fred in Azkaban si pregati un scenariu atat de bun incat Fred crezu cand Ryan ii spusese ca Odette o facuse. Ii spuse si cum ea il baga pe Ryan in Azkaban apoi il omora si il scoase pe Fred de acolo dar acesta o baga in schimb pe ea in Azkaban pentru ca il omorase pe Ryan si apoi ajunsese sa fie salvata de Carsten care se presupunea ca o iubea si ea incepuse sa il placa dar stia ca era gresit si nu putea fi cu el.
-Oddy eu... stiu ca trebuie sa va rezolvati problemele si am incercat sa il conving pe Fred si aproape am reusit tu doar trebuie sa mai vorbesti putin cu el, spuse Blake oftand.
-Doar nu l-ai adus aici nu? intreba Odette pe un ton rece.

• Tamara asculta " povestea " spusa de prietena sa, nu stia ca se mai creada, sau ce reactie sa aiba pentru ca nu putea realiza ca Odette nu isi mai vorbea cu Fred, nu ca n-ar mai fi fost impreuna, prin simplul fapt ca nu isi mai vorbeau si din ce reusise sa priceapa iesise si un scandal intre ei. Dar numele Carsten ii se paru tare cunoscut, parca il mai auzise undeva sau poate la scoala; dar nu le spuse celor doi prieteni ar fi fost bombardata de intrebari si s-ar fi enervat. " Doar nu l-ai adus aici nu? " spuse viperina pe un ton glacial , astropufa se simtea oarecum in plus pentru ca era oarecum abatuta de la subiect, nu intelegea de ce nu i-ar fi convenit sa discute civilizat, fara blesteme sau cine stie ce batai. Dar din pacate , nu putea sa se astepte la altceva din partea unor devoratori ai morti , in plus era Odette, o cunostea. " Deci este aici? " intreba enervata Rae din cauza suspansului, chiar era nerabdatoare sa-l vada, cat se schimbase dupa atatea luni . Baiatul dadu aprobator din cap , pe chipul sau parea o urma de regret parca si el presimtea ca nu va iesi totul perfect, dat totodata isi dorea si fericirea celor doi . Tamara schimba priviri cu Odette care parea foarte nelinistita se sprijini de umarul prietenei sale. " Puteti sa va rezolvati problmele civilizat." murmura Rachel aranjand o suvita din parul viperinei. Atunci devoratorul aparu din spatele lui Blake salutandu-l prietenos , atunci realiza cat de schimbat parea, o simti pe viperina tresarind langa ea.
  

• Isi tinu prietena de mana strans incercand sa alunge orice gand rau din mintea ei, ii dadu drumul la un moment dat pentru ca fiecare pas pe care Fred il facea in fata lui Odette aceasta se retragea speriata. Rae nu o mai vazuse in aceasta postura pe viperina; Tam' se retrase si ea sprijinindu-se de trunchiul copacului pe care era asezat si Blake, ascunzandu-si fata in geaca lui . O stranse usor in brate soptindu-i ca nu ii va face nimic, ca rezolvase el totul . ' Ce vrea sa insemne asta?' isi puse intrebarea asta in minte, incercand sa se uite ' pe ascuns ' la Fred si Odette. Multumesc. Blake mi-a povestit ceva. " zise devoratorul, ce o facu pe astropufa sa se incrunte ridicandu-si privirea la prietenul sau care schita un zambet victorios. Nu mintise. Parca Rachel rasufla usurata impreuna cu prietena sa, ca nimic rau nu se intamplase. Era bine. Nu ar fi rezistat sa vada asa ceva. Fred ii facu cu mana mimand din buze ' Buna ' ; vrajitoarea ii raspunse prieteneste " Ce te-ai schimbat. " zise aceasta putin timida incrutisandu-si mainile incercand sa se incalzeasca. Se facuse din ce in ce mai frig din cauza lasari serii. Fred zambi , multumit de ce auzise. " Ce i-ai spus?" intreba oarecum si ea curioasa precum prietena sa care ramsese lipta de copac . Ce l-ar fi facut sa se razgandeasca? Asa deodata. Rae se muta langa prietena sa fiind alaturi de ea.
  

Il privea foarte curioasa pe Blake. Murea de curiozitate sa afle ce se intamplase de fapt. Blake ii spuse ca ii povestise exact ce ii povestise si ea. Parea sa nu minta.
Odette se incrunta dar nu spuse nimic se uita la Fred asteptand sa spuna el ceva. Devoratorul nu spuse nimic doar incuviinta usor din cap.
-Nu am vrut sa il cred de asta am venit atunci dupa tine cand m-a atacat ala si m-ai salvat si atunci mi-am dat seama ca spuneai adevarul dar am fugit pentru tu l-ai...
-Sa nu mai spui un cuvant! spuse Odette amenintandu-l cu aratatorul.
Tamara si Blake ridicara din sprancene si Odette se inrosi puternic spunandu-i lui Fred ca o facuse doar pentru a-i distrage atentia cat timp el pleca de acolo. Viperina ii spuse apoi Tamarei ca il sarutase pe Carsten pentru o mica... diversiune. Blake izbucni in ras facand-o pe Oddy sa isi dea ochii peste cap dar si sa zambeasca.
-Deci, Oddy e totul bine? intreba Fred putin nesigur.
Odette dadu usor din cap si se apropie de el ca si cum ar fi vrut sa il imbratiseze dar cum ajunse suficient de aproape de el il lovi in umar cat putu de tare facandu-l sa se dezechilibreze.
-Esti. Un. Mare. Idiot! striga lovindu-l dupa fiecare cuvant. Am stat saptamani in Azkaban apoi am fost salvata si ghici cum!? Am fost aruncata in mare de la cel putin o mie de metri! Am avut o groaza de probleme si tu...
Odette vru sa mai spuna multe dar fu intrerupta de...