Darkmark RPG Forum / Hogwarts / Hogsmeade / Ceainaria doamnei Puddifoot / Nothing sweet about me

Ar fi vrut sa plece doar ca gerul si zapada ce se ridica in vazduh sub actiunea vintului o facusera sa-si curme ideiele. Nu iubea vintul de iarna, ura gerul pina si Craciunul nu era cea mai fericita sarbatoare din an. Zimbi uitindu-se pe geam. Se duse in fata baiatului.

Stii, o discutie normala ar fi trebuit sa inceapa cumva asa: "Salut, numele meu este Katherine. Pot sa ma asez linga tine?" si asa mai departe. Daca vrei as putea sa-ti spun de ce sun aici asa abatuta si vulnerabila din punct de vade emotional, dar te-ai ruga mai intii sa-mi raspunzi la intrebare. Pot sa stau la masa ta? Zimbetul i se intinse.

Era ridicol si aiurea, obrajii ii ardeau ca si focul din vatra. O treceau mii de fiori, nu-i placea sa nimereasca in situatii stupide, dar anume asa putea fi catalogata intimplarea data.

• Isi aminti ca isi comandase o prajitura cu ciocolata, si acum ii venise in sfarsit. Se apuca sa manance din ea, dandu-si seama ca era mult prea dulce si avea mult prea multa crema, ajungand, in ciuda tendintei lui de a manca ordonat si manierat, sa se manjeasca pe langa buze cu crema cafenie. Lua un servetel de pe masa, facandu-i in acelasi timp fetei semn sa se aseze, si sterse urmele de ciocolata.
  "Eu sunt Victor Olivier. Vindecator din cand in cand la Hogwarts, si spintecator de cadavre in timpul liber."ii spuse pe o voce joasa si calma, ca si cum i-ar fi spus ca afara este cald si bine. Stia ca fata avea sa se sperie si sa plece, insa ii placea la nebunie sa scoata oamenii din minti si sa-i sperie. Se putea declara un nebun, insa spera ca Katherine sa nu fie prea speriata de asta, totusi.

Se aseza in graba cind auzise cu ce se ocupa. o atragea la nebunie medicina, cel putin ii placeau experimentele pe cadavre, fiinte umane. Avea de gind sa se duca la niste cursuri de anatomie dupa scoala. O interesa foarte mult cum era construit propriul corp, cum functiona fiecare celula si ce putea sa o afecteze sau sa o faca sa se restabileasca, procesele din cadrul bolii si altele. Puse coatele pe masa si isi sprijinise barbia de podul palemlor. Facuse ochii mari si dulci. Era in asteptare.

Iti dai seama ce noroc e pe capul meu. Esti cumva pasioant al medicinei de mutilezi niste corpuri reci si inerte? Se apucase sa studieze meicina doar dupa ce primise trauma ceea serioasa din cauza careia nu putea sa-si indeplinesca dorinta candida si dulce. Vroia sa afle de ce nu se poate restabili tesutul asa incit sa revina totul la normal.

• Isi puse o mana pe masa, lasand-o inerta, si se uita la ea, batand cu unghia in cana cu ceai.
  "De fapt, eu vreau sa aduc la viata o creatura facuta din bucati. Sunt pasionat de stiinte, si pana acum, am reusit sa fac experimente si alte lucruri pe care nimeni altcineva nu a mai reusit. Si nu voi muri pana cand nu voi vedea mergand ceva ce nu a fost nascut. In fine, sper sa intelegi ideea. Deocamdata incerc sa inteleg cum functioneaza viata, altfel nu voi avea sanse sa reusesc in ceea ce vreau."
  Tacu, convins ca vorbise prea mult si domnisoara se plictisise. De obicei era mult mai tacut, si nu ii placeau conversatiile in care vorbea prea mult, era mai mult genul de om care asculta si judeca, decat cel care povesteste si este judecat.

Waw! Avea in fata ei un geniu malefic, chiar dorise de mult timp a se intilnesca cu unul. Ce fel de experimente. Nu sunt cine stie ce agent care vrea sa te descoase si sa-ti saboteze planurile. Doar ca curiozitatea este o boala feminia incurabila.

Viata functiona foarte simplu, trebuia sa faci timpenii sau sa o faci cu buna stiinta pentru a crea ceva nou. Insa daca vrei sa faci ceva nou fara a se naste este imposibil. Stii de ce ai putine sanse sa reusesti? Omul apre din nimic, dintr-o celula care se dezvolta cu ajutorului unui organism gazda, a unui loc care sa o asigure cu tot substante nutritive. Din cadavru nu faci nimic, deoarece omul moare cind toate celulele din corpul lui sunt consumate. Daca celulele sunt consumare si nerentabile, cum vrei sa le reactivezi, daca nu ai ce reactiva?

Oare ce fel de teoreme ii va mai spune domnul geniu malefic in aparare?

• Victor o privi amuzat, zambind bland. Fata incerca sa se dea pe langa el, sau ce?
  "Katherine, tocmai asta e. Eu vreau sa fac ceva ce nu s-a mai facut, ceva interzis prin toate legile umane si naturale. Ceea ce spui tu este oarecum corect, insa trebuie sa te contrazic. Trebuie sa crezi ca totul este posibil, si sa iti dai toata silinta sa reusesti. Iar eu asta am de gand. Vreau sa aflu cum functioneaza inima, pentru a reusi sa creez una artificiala, care sa poata tine in viata o creatura inumana, care sa traiasca, sa gandeasca si sa se comporte ca un om. Am foarte multa munca de depus, dar sunt inca la inceputul vietii, si pana la moarte, te asigur ca o sa mai auzi de mine."
  Iar vorbise prea mult, si nici macar nu o lamurise pe fata, sau macar sa-i spuna cum anume avea el de gand sa-si indeplineasca planul.
  "Insa, nu-ti pot dezvalui nimic din ceea ce am descoperit pana acum, pentru ca nu e prea bine sa-mi dezvalui secretele. Si in orice caz, nu am zis ca nu pot readuce la viata celulele moarte, ca un fel de regenerare. "
  

Nu se dadea pe linga el Victor nu-i stirnise nici un interes in afara de cel stiintific. Daca o sa mori inaintea mea am sa te caut si o sa-ti iau creierul pentru analize. Tu singur esti un fenomen, ceva care trebuie cercetat. O sa te iau intr-un laborator si o sa-ti analizez fiecare particica din careier ca sa vad cum functioneaza si o sa creez unul artificial pentru monstruletul tau. Sau poate incep de pe acum, cind esti inca viu? Puse miinile pe masa si se ridicase, iar fata era citiva centimetri de a lui. Privirea ei curioasa se metamorfizase intr-o privire malefica, ucigatoare poate chiar seducatoare.

Era doar o gluma inocenta, dar nu ar fi fost rau sa ajunga la asa ceva. Isi imagina deja un laborator ca acela din filmele de groaza. Pe masa sta un cadavru si pina la urma el incepe sa se miste si prinde viata. Ceva fascinant.

• Buzele se arcuira intr-un zambet fragil, care, pe masura ce Katherine vorbea, se despartira intr-unul care ii lasa dintii albi si mari la vedere, sprancele incruntandu-i-se, dupa care incepu sa rada.
  "Asta a fost tare, insa nu, multumesc. Nu cred ca tie ti-ar reusi ceva, si nu pentru ca nu ai putea, insa...cum sa-ti spun eu...esti in dezavantaj din cauza sexului. Femeile nu prea reusesc decat in bucatarie. Si in alte parti, dar presupun ca tu esti deocamdata minora."
  Se lasa pe spatarul scaunului, ferindu-se de fata sa. Era o tipa atragatoare, trebuia sa recunoasca, insa pentru moment nu avea nevoie de o prezenta feminina care sa-l imbete si sa-l distraga de la munca lui.

Cu asta chiar o jignise serios, avea in fata lui o domnita de 17 ani nu de 7 deci nu era minora. Si de unde o luase ca femeile se descurca doar in bucatarie? Hei, am 17 ani si nu prea ma pricep la gatit, trebuie sa vreau foarte tare ca sa mi se primeasca. Si de unde asemena idei comuniste. Femeia este buna doar de deridicatoare, masina de spalat si bucatareasa. Este adevarat ca ele petrec 18 ani din viata in bucatarie, dar eu nu o sa o fac, crede-ma.

Se aseza inapoi putin imbufnata. Chiar atit de demodati erau unii tipi fascinati de cadavre si nu de fiinte umane vii. Esti fascinat doar de cadvre sau ai pasiuni ei pentru fiintele mai vii? Izbucni in ris la asta. Intrebarea nu avea nici un subinteles doar fusese o modalitate de al lua peste picior putin.

• Casca, uitandu-se la ea, si ii zambi. Deci, se suparase din cauza ca isi expusese parerile.
  "Insa tot esti minora din punct de vedere psihic."
  Se gandi putin la ultima ei intrebare, nestiind ce sa raspunda. Era fascinat de ambele parti, pentru el viata si moartea reprezentau ceva mult mai mult decat doar niste simple stadii. Era fascinat de sufletul uman, pe care nu il putea 'procura' sau crea in absolut nici un fel.
  "Ce mai conteaza stadiul in care se afla o persoana, atata timp cat sufletul este inca prezent? Spiritul este cel care face lumea sa functioneze." ii raspunse la intrebare, zambind putin.