Darkmark RPG Forum / Hogwarts / Oglinda lui Erised
« Previous 1 2 3 4 5 6 Next »
/ now and again we try to just stay alive

**Isolde du Maurier** · 26 Mar 2012, 17:32

Chicoti usor, gandindu-se in acel moment ca semana cu un baietel care-si vede parintii sarutandu-se. Nu stia un lucreaza, insa presupunea ca intr-o ceainarie, dupa ce spusese el. Se intreba de ce. Sigur un om puternic ca el putea sa-si gaseasca un loc mai bun, si stia sigur ca el era puternic. Simtea asta, nu trebuia sa-i spuna nimeni. Intoarse capul spre el, admirandu-l, incercand sa-si dea seama de ce nu il considerase pana atunci perfect.

"Nu uita ca si mai sunt inca o adolescenta", spuse ea fara sa vrea, dupa care tacu brusc.

Nu prea se mai simtea ca una, insa stia ca niciodata nu va putea depasi varsta emotionala de 17 ani. Probabil ca la 60 de ani, se va da in leagan, sau balansoar, strambandu-se si facand in toate felurile. Se apropie si mai mult de Carsten, punandu-si capul pe pieptul lui si strangandu-l in brate. Simti lemnul tare al baghetei, si, in cea mai mare discretie, isi baga mana in interiorul hainei lui, apucand-o cu degetele ei lungi. Se ridica repede, incepand sa se indeparteze repede.

"Nu ma prinzi!" striga ea, cu un zambet strengar in coltul gurii.

**Kurt F. Malfoy** · 26 Mar 2012, 17:46

Daca ea credea ca era distractiv,ei bine,el considera contrariul. Se ridica deasemeni,rugand-o sa ii inapoieze bagheta insa ea nu se lasa induplecata si nici nu se vedea alergand dupa ea,nu acum. Se intreba ce ar fi facut geamanul sau roscovan din lumea aceasta. Probabil s-ar fi pus pe plans,din cate isi daduse seama in urma intalnirii fata in fata. Bine ca el era Carsten,nicidecum un personaj ingrozitor dintr-o poveste si mai ingrozitoare. Ea nu avea niciodata sa fie Alice,desi se comporta ca un copilas. Ii placea acest lucru pentru ca il facea si pe el sa se simta bine,insa asta nu insemna la ca saptezeci si ceva de ani avea sa joace leapsa. Nu de alta dar articulatiile...

'' Nu ca ma simt batran doar ca...Daca te rog frumos,frumos..te intorci? Nu? Ma gandeam eu.''

Ridica din umeri ramanand sa foloseasca vrajile non-verbale. Arunca deci un Expelliarmus,bagheta zburand din mainile Indiei apoi isi indrepta atentia asupra bagheta,urmand ca un Evanesco sa o faca sa dispara. Se stramba putin,dandu-si de inteles ca acum acea bucata de lemn putea fi oriunde,dar cel mai probabil pe biroul din camera sa. Isi aminti brusc de corbi si realiza ca ideea lui Tarrant era buna si originala.

'' Asta se intampla cand te joci cu mine.'' rosti el pe un ton usor superior apoi Aparu in spatele ei,cu bratele in jurul taliei inalte a Indiei. Plasa un sarut scurt la baza gatului ei,urmand ca apoi sa isi duca una din maini in buzunarul unde se aflase si bagheta in urma cu cateva minute. Scoase de acolo un pumnal - una din jucariile care il speriasera pe Olivier in timpul operatiunii lor - fluturandu-l prin fata ochilor lui India. '' Nu tipa. Stiu cum pare dar...'' Pentru a o convinge ca intentiile lui nu aveau nimic nepotrivit si ca nu exista motiv pentru care sa fie ingrijorata,ii saruta inca o data gatul,mana dreapta urcand pe suprafata corpului ei,pana aproape de sani.

**Isolde du Maurier** · 26 Mar 2012, 18:29

Simti mainile sale puternice in jurul taliei sale si incerca sa se elibereze, insa nu reusi. Puse mana pe mana cea care ii urca pe corp, incercand sa o dea la o parte, insa iarasi fara succes. Se lasa in jos, brusc, si il musca de mana, apoi iesi de sub stransoarea lui, Disparand cu un pocnet si aparand cativa metri mai incolo.

Incepu sa topaie, impiedicandu-se de toti soldatii-carti pe care ii intalnea in cale. Aproape ca isi infipse in mana una dintre sagetile lor, iar unul ii zgarie pelerina, iar altuia ii rupse un colt.

"Imi cer scuze", rase ea si trecu mai departe.

**Kurt F. Malfoy** · (This post was last modified: 26 Mar 2012, 18:42 by Kurt F. Malfoy.)

Se aseza pe iarba pret de cateva clipe si il striga pe Palarier. Fara sa-si dea seama,acesta aparu brusc intreband daca il chemase cumva si daca da,ce treaba avea cu el. Carsten aproape lesina. Pana acum cateva minute il vazuse legat de picioare,nervos,cu o Alice anormala in compania lui iar acum sarea repede sa isi ajute geamanul din Lumea Vrajitoreasca? Surase scurt,amintindu-si ca ei venisera,dar nu stiau cum sa se intoarca. Ii ceru indicatii si afla ca in gradina era un portal si anume oglinda reginei.

Alerga intr-acolo nu inainte de a ii lasa pumnalul ca amintire iar roscovanul ii darui una din panglicile de la palaria sa amuzanta,ca intreaga lui tinuta de altfel. Se gandi ca India putea sa se indrepte inspre portalul respectiv,sa plece fara el. Ah,isi aminti de gangsterul John Dillinger,care desi fusese un Incuiat,rostise cele mai intelepte cuvinte : ''Niciodata sa nu ai incredere in femei si in arme automate.''. Nu avea nici o arma automata la el,dar femei cunostea din plin,cea mai importanta si mai draga fiindu-i India. Era atat de instabila,de imprevizibila,ca o pasare. Si-ar fi dorit din suflet sa fie cusca ei,dar sa lase portile deschise,pentru ca atunci cand va dori sa plece,sa o faca fara sa regrete si sa intoarca daca ar fi simtit nevoia.

O gasi la scurt timp si,tragandu-si putin sufletul,realiza cat de teama ii fusese ca aceasta sa nu pateasca ceva. In cele din urma o privi serios,incercand sa ramana calm,pe cat posibil. '' Ce crezi ca faci? Sa nu ma mai lasi singur!'' Vocea lui parea cea a unui copil de cinci ani. Incepu sa tremure si simti ca isi pierde controlul. Nu devenea agresiv ci doar...sincer.Mai sincer ca niciodata,fiindca venea vorba de ea si stia ca nu o putea minti. Trebuia sa isi exprime temerile. Ii era teama de singuratate si de ceea ce ar fi putut face dac-ar fi ramas singur mult timp. '' Am fost abandonat de prea multe ori. De ce vrei sa ma lasi aici?Cui sa ma lasi?''

**Isolde du Maurier** · 26 Mar 2012, 18:57

Se sperie putin cand ii auzi intrebarile, fara sa inteleaga cu ce gresise. Se incrunta usor, incercand sa gaseasca o cale de scapare, dar realiza ca nu stia cum anume putea sa scape. Nu intelegea ce facuse atat de rau incat sa-l supere. Se apropie de el, luandu-l in brate, simtindu-se ca un copil care isi imbratiseaza ursuletul de plus favorit, caci el era mult mai inalt ca ea.

"Imi pare rau, nu am vrut."

Cand ridica capul, doua lacrimi ca doua perlute ii sclipeau in ochi. Parul inchis la culoare isi statea acum ravasit, si gafaia putin din cauza alergarii de mai devreme. Inghiti in sec, lasa capul in jos, si il stranse cat putea de tare cu mainile sale subtiri si fragile. Isi musca buza inferioara si isi afunda fata in pieptul sau, inhaland parfumul specific lui, barbatesc.

**Kurt F. Malfoy** · 26 Mar 2012, 19:20

O imbratisa strans,calmandu-se putin. Realiza ca o speriase,ca India ii cunostea numele,varsta si cam atat. Foarte putine detalii ale vietii sale adevarate. Nu stia multe despre trecutul sau si nici despre traumele din trecut care il transformasera in ceea ce incerca acum sa ascunda,pe cat posibil. Ea nu era ca el sau ca Ivy,sa se simta atrasa de lucrurile ingrozitoare,morbide de-a dreptul. Vroia sa o protejeze dar mai intai ar fi trebuit sa aibe grija cum se comporta cu ea.

Ii lua mana,tragand-o dupa el pana in dreptul oglinzii. Ii intinse un ac de par,spunandu-i ca Alice ( reala sau nu) tinuse mortis sa ii ofere acel lucru pe post de amintire. Panglica Palarierului era infasurata in jurul incheieturii de la mana stanga si-si jurase ca nu avea s-o mai dea jos niciodata. Citi in privirea ei dorinta de a se intoarce,pentru ca nici el nu ar mai fi suportat sa stea acolo. Locul acela ii transforma in persoane slabe,reci unul cu celalalt,desi aici isi marturisisera dragostea. Vroia sa redevina el.

'' Dar daca se poate,sper sa ne putem intoarce. Atata timp cat te am alaturi. '' O lua de mana si trecura amandoi prin portal. Simti o durere la impactul cu solul si ii sopti numele extrem de lent,dorindu-si totusi sa afle daca era acolo,daca tot ceea ce ii spusese in Tara Minunilor fusese adevarat.

**Isolde du Maurier** · 26 Mar 2012, 19:26

Incuviinta din cap, si simti cum trece din Tara Minunilor in lumea lor reala, si se intreba daca aceasta schimbare ii afectase sentimentele. Incercand sa se analizeze adanc, profund, realiza ca nu se putea gandi la altceva, sau, mai bine spus, la altcineva, decat la persoana de langa ea. Se bucura cand isi dadu seama ca acea trecere intre lumi nu ii atenuase si nici nu-i schimbase sentimentele. Nu vroia sa-i mai marturiseasca inca o data lui Carsten ca il iubeste, caci stia ca acele cuvinte si-ar fi pierdut intelesul, si ea nu vroia asta. Vroia sa le pastreze, adanc in sufletul ei, si sa-l dezmierde doar din cand in cand cu ele.

"E mai bine in lumea noastra", ii spuse incet, strangandu-i mana puternica intr-a ei, si zambindu-i, un zambet cald, sincer si fermecator.

Edit By Raizen

Galeoni
Carsten D. Malfoy - 180

Puncte
Viperini - 190
Topic Closed !

Darkmark RPG Forum / Hogwarts / Oglinda lui Erised « Previous 1 2 3 4 5 6 Next » //  / now and again we try to just stay alive

Darkmark RPG Forum / Hogwarts / Oglinda lui Erised
« Previous 1 2 3 4 5 6 Next »
/ now and again we try to just stay alive