Darkmark RPG Forum / Hogwarts / Hogsmeade

« Previous 1 2 3 4 5

/ O surpriza placuta

"Era sambata dimineata. Ichigo era ca de obicei in camera de zi a Cercetasilor, cu mult inainte ca prietenii lui sa se fi trezit, citind din manualul de Potiuni (ceva straniu pentru el deoarece nu prea se omora cu invatatul, reusind sa memoreze aproape tot ce spuneau profesorii fara prea mare efort). In timp ce citea se gandea cu emotie la ziua de ieri. Alice impreuna cu Bell si Isa il strigara pe cand acesta iesea de la ora de Aparare contra magiei negre si i-l invitasera sa isi petreaca sambata cu ele si cu alti cativa colegi in Hogsmeade. Acest lucru i se paru un semn bun dat fiind faptul ca venise dintr-o tara indepartata pentru a invata la Hogwarts si nu prea cunostea multe lucrui. Era ora 8:24...Excursia in sat incepea la 11:00 si totusi Ichigo abia se putea concentra la ceea ce citea...
-Am intarziat?intreba Ichigo cu respiratia taiata, pentru ca alergase tocmai de la etajul 7 pentru a ajunge la timp in fata usilor masive de stejar.
-Deloc Ichi!raspunse Bell. Mai trebuie sa vina Alice si Isa si suntem gata sa plecam..."

Isabella iesi valvartej din Camera de Zi a Cercetasilor. Alerga cat putu de repede printre valurile de elevi mai mari sau mai mici pe coridoarele scolii.
Isi lasa parul lung si brunat pe spate neobosindu-se sa-l mai prinda in coada sau sa-l impleteasca.
Ajunsa la iesirea din Castel, se opri in fata lui Ichi si Bell.
''- Hey, Ichi! Buna, Bell!'' ii saluta ea gafaind.
''- Buna, Isa.'' ii raspunse la salut Ichi.
''- Salut! Dar ce-i cu graba asta?'' intreba Bell printre chicoteli.
''- Oh.. ma temeam sa nu intarzii..'' rase Isa, apoi continua:
''- Deci.. mergem?''
''- Inca nu.. trebuie sa vina Alice..'' zambi Ichi.

Alice ieºi pe uºile de stejar ºi coborâ scãrile de marmurã pânã la Bell, Isa ºi Ichi.
-Neatza, zise Alice. Mã aºteptaþi de mult?
-Nu, eu abia am ajuns, zise Ichi gâfâind.
-Iar eu nu aºtept de mult, zise Bell.
-ªi eu era sã cad pe scãri, adãugã ºi Isa evident obositã.
-Sã înþeleg cã putem sã mergem? zise Alice sãrind de pe ultima treaptã.
-Bine, hai!
Filch aºtepta toþi copii la ieºirea de pe teritoriile castelului. Cei patru înmânarã permisele semnate de pãrinþi ºi intrarã pe porþile satului. Strada principalã era plinã de elevi care se bucurau de puþinele weekend-uri libere.
-Unde mergem întâi? întrebã Isa.
-Mie mi-e cam sete. Hai la Trei mãturi pentru o berezero, propuse Bell.
-ªi eu aº bea o berezero, zise ºi Alice.
-Ce sã face, trebuie sã ne supunem majoritãþii, oftã Ichi.
Cafeneaua era plinã dar câteva scaune la bar erau libere aºa cã cei patru se aºezarã ºi comandaserã fiecare câte o bãuturã.

Bell era de'a dreptul incantata de iesirea in Hogsmeade. Se saturase de scoala, de ore de teme si referate.
Dar in localul "Trei maturi" nimeni nu pomenea de orele de curs. Veselia si bunavoia domnea peste tot. Fiecare persoana raspundea zambetului cald al lui Madam Rosmerta, care le cerea comada.
Intorcandu'se spre colegii sai, Bell spuse:
"-Si, Ichi, cum ti se pare la castel?"
"-Pai, e super! Adica nu mi'am imaginat vre'odata ca voi avea ocazia sa invat la o scoala de magie" spuse el, zambind.
"-Si esti de'abia in anul II, sa vezi ce tare devine pe parcurs" ii spuse Cercetasa.
"-Dapp, ma bucur ca ai picat la Cercetasi" completa Isa, iar Bell observa ca zambetul ei dura mai mult decat unul obisnuit. Cum Alice deja se holba la ei doi. Bell intrerupse tacerea.
"-Si, ce vreti sa mai facem azi??" intreba ea.
"-Pai, am auzit ca este un magazin de dulciuri.." incepu Ichi, dar Isa il intrerupse.
"-Lorzii Mierii" sopti ea, salivand.
"-Cele mai bune dulciuri magice" spuse Alice, in completare.
"-Atunci, haideti sa mergem!!!" zise Ichi, ridicandu'se.
Iesira afara, unde un soare zambitor ii intampinara cu atingeri caldute. Vantul adia domol, iar cerul azuriu se reflecta in privirile vrajitorilor de pe strazile Hogsmead'ului..

Casele vrãjitorilor, atât de diferite de cele ale încuiaþilor atrãgeau privirile lui Ichi, dar Alice nu-ºi fãcea griji, ºtia cã se va obiºnui repede aºa cum fãcu ºi ea.
Sigla pe care scria cu litere colorate "Lorzii mierii" atârna în faþa uºii magazinului. Acesta era aproape la fel de aglomerat ca ºi Trei mãturi, iar dacã patronii nu ar fi aprovizionat prin reþeaua Zvrr, marfa s-ar fi terminat în doar o orã.
Cei patru copii se plimbarã cãtre magazin ºi îºi cumpãrarã dulciuri. Alice luã de la casã câte un sirop de fructe de pãdurre pentru prietenii ei.
-Sper cã vã plac fructele de pãdure, zise aceasta, dând fiecãruia câte un pahar.
-Mie îmi plac, zise Ichi începând sã bea. Ce ai cumpãrat?
-Broaºte de ciocolatã ºi douã cutii de brioºe pentru mama. Iar aici, adãugã Alice arãtând cãtre cealaltã pungã pe care o avea în mânã, am jeleuri ºi bomboane de ciocolatã. Trebuie sã îmi fac provizii, chicoti ea. Voi ce aþi cumpãrat?

ooc: Ichi, mai posteaza cateva mesaje ca sa treci in anul III ca altfel esti clandestin prin Hogsmeade

''- Eu am luat doar niste broscute de ciocolata. Nu prea mi-e foame.'' raspunse Isa.
Bell se uita la ea cu acea privire de ''Aha. M-am prins.'' si chicoti usor.
''- Acum, va rog, putem sa ne intoarcem la Trei Maturi?'' intreba Alice.
''- Da.'' raspunsera Bell si Isa in acelasi timp.
''- Ce s-a intamplat, Ichi? Esti foarte tacut.'' remarca Isa.
''- Hmm.. Nimic. Sa mergem.'' raspunse acesta.
Cei patru continuara sa mearga pana la localul care era la cativa pasi departare. Desi tocmai bause o berezero, Isa chiar mai voia una in acel moment.

Bell se uita cum micile bule se sparg de peretele paharului cu berea-zero, care zacea neatins pe masa din fata ei. Nu stia sigur de ce, dar avea senzatia ca ii simte lipsa cuiva drag. Iar prietenii sai de la masa nu o puteau ajuta cu nimic. Isi dadu frau liber gandurilor, care atarnau de o panza de paianjen invizibila in mintea ei. Nu isi daduse seama pana atunci cata nevoie avea de acea persoana. Pentru ca nu simti ca iubesti cu adevarat pe cineva decat atunci cand acesta lipseste. Se gandi o clipa la ironia situatiei, dupa care lasa sa'i scape un mic oftat. Greseala fatala!! se gandi ea, cand ochii albastri si cercetatori ai Isabellei se indreptara automat in directia ei.
"-Cineva e suparata azi?" intreba ea. Cum ea, Alice si Bell erau singurele fete, iar astropufa parea foarte distrasa de dulciurile proaspat cumparate, Ichi isi indrepta instantaneu privirile spre cercetasa.
"-Nu, sunt bine" murmura aceasta.
"-Da, si eu sunt cea mai mare fana a serialelor coreene" pufni Isa. "Pe mine nu ma prostesti, zi ce e cu tine" continua ea.
"-Pai, nu stiu exact. Pur si simplu am impresia ca imi lipseste ceva ca sa fiu pe deplin fericita" incepu Bell, dar se opri intrerupta de un mic oftat.
"-Continua" zise Isa.
"-Si ca mi'e foarte dor de cineva.." incepu Bell, iar fata ei palida capata o nuanta slaba de rosu.
"-Si acel cineva cine e?!" intreba Ichi, confuz.
"-Cine poate fi?!?!" chicoti Isa.
"-Nu conteaza, oricum.." ofta Bell, intorcandu'se la berea-zero abandonata in fata ei..

"Dar Ichi stia la cine se gandea Bell. Chiar daca colegele sale nu isi dadeau seama, aceasta inca suferea din cauza bunicului ei.
-Sigur esti bine Bell? intreba Ichi dupa ateva secunde de liniste.
Fata schita un zambet si raspunse pe un ton glumet:
-Sunt bine. Totul e perfect acum.
Isi terminara bauturile in liniste si apoi hotarara sa se intoarca la castel. Iesind din bar, fura orbiti de soarele care stalucea mai tare ca niciodata in acea zi calduroasa de mai. Alice si Isa plecara inainte brat la brat dar Ichi ramase in urma vrand sa discute cu Bell care parea ocupata sa isi lege sireturile:
-Este vorba de bunicul tau nu? intreba acesta pe un ton bland.
Bell ofta si isi ridica privirea:
-Chair nu pot sa ascund nimic de tine nu? zise ea zambind.
-Nu! Chiar daca nu par, inteleg oamenii mai bine decat majoritatea lumii.
-Mda...raspunse aceasta.
Ichi o ajuta sa se ridice si apoi spuse:
-Totul e bine acum, Bell. Nu te mai gandi la trecut. Ai o viata lunga si frumoasa inaintea ta.
Bell i-l privi pe baiatul din fata ei timp de 5 secunde si apoi i-l imbratisa:
-Stiam eu ca ma vei face sa ma simt mai bine!..."

OOC:

Alice ºi Isa mergeau cãtre castel împreunã. Deodatã, Alice se opri, o trase pe Isa de mânã ºi se întoarse la Bell ºi Ichi.
-Ce faci? întrebã Isa aproape împiedicându-se.
-Vino! zise Alice dupã care se opri în faþa celor doi. ªtiþi unde nu am mers azi?
-Eu ºtiu, zise Ichi. La castel. Deci, de ce ne-am oprit?
-Pentru cã suntem în Hogsmeade ºi trebuie sã mergem la Zonko's, încercã Alice sã-l lumineze pe Ichi.
-Cel mai bun magazin de glume din lumea vrãjitorilor, completã Isa.
-Corecþie, sãri Alice. Cel mai bun magazin de glume este Weasley Wizard Wheezes.
-Greºeala mea, chicoti Isa prefãcându-se cã face o plecãciune.
-Deci mergem?

OOCt Ichi:incearca sa faci RPGul cat mai lung, nu sa se termine dupa 4 posturi...ma rog, 8

Bell se chinuia din rasputeri sa mentina ideea cu bunicul sau. Era scuza perfecta, iar Ichi o servise din prima. Dar adevarul era ca bunicul era in plan secund in acea clipa, pentru ca acea persoana era la Hogwarts si se bucura de ziua insorita. Incercand din rasputeri sa zambeasca si sa le faca pe plac prietenilor sai, Bell suferea ingrozitor in interior. Probabil Isa isi daduse seama, ea era singura care o cunostea suficient de bine.
"-Bell, ALO!!!" tipa Alice la ea.
"-Huh?" intreba cercetasa, deranjata de tonalitatea inalta a vocii.
"-Aveti de gand sa mergem impreuna sau va lasam in urma???" intreba Isa, zambind.
Uitase ca mergea cu Ichi, in spatele lor. Probabil Alice era incomodata din cauza asta, pentru ca obrajii ei erau rosii.
"-Scuze" murmura Bell, cu un ton vag distras.
"-Unde vreti sa mai mergem???" intreba Ichi, zambitor ca intotdeauna.
"-Pai, ce ziceti de "Zonko"?" propuse Alice.
"-Da, ar fi o idee super" fu Bell de acord.
Se intoarsera din drum si pornira spre magazinul de glume ce se odihnea in razele calde ale soarelui ce faceau afisele sa straluceasca magice in bataia plapanda..