Darkmark RPG Forum / Hogwarts / Sala Trofeelor

1 2 3 Next »

/ Oh, sweet time ..

Statea in fata Turnului Ochiilor-de-Soim intrebandu-se daca sa urce in camera sa sau nu. Nu! Acesta era probabil cel mai intelept raspuns pentru ea, caci nu avea stare. Ii placea sa isi petreaca timp in turn doar cand citea sau statea la povestile de seara cu colegii sai de casa, dar se uitase la ceas si era abia ora douasprezece a amiezii. Ce putea sa faca acum? Statuse putin pe ganduri si un suras ii aparuse pe buze. Stia foarte bine ce avea sa faca si anume sa colinde din nou incaperile scolii. Din primul an nu se saturase sa faca acest lucru. Mereu, dar mereu exista ceva ce voia sa vada din nou, ca de exemplu acum isi dorea .. sa patrunda in Sala Trofeelor. Incepuse sa alerge, roba atarnandu-i usor in urma sa , iar cand se vazuse ajunsa in fata salii trase aer in piept pentru a se odihni si apasase pe cleanta. Pasi marunti, dar apasati aveau sa ramana martori ca fusese acolo.
"Primul meu loc de munca .." , rostise Rosalie usor nostalgica aducandu-si aminte ca aici lucrase pentru prima data in cadrul castelului. Aici a avut parte de un nou inceput, o prima responsabilitate mai mare, ca sa spuna asa.. Frumos. Timpul.. Dragul de el, ce-a mai trecut!

• Isi lua rapid roba de la cercetasi pe ea si iesi din camera, insa cu pasi silentiosi. Era sigura ca auzise niste zgomote asa ca avea sa mearga sa vada cine e, nu conta daca avea sa ii certe sau nu, sau ce avea sa afle. In plus se plictisea, nu avea ce face in Turnul Cercetasilor si o mica plimbare nu avea sa-i strice. Isi prinse parul intr-un coc lejer si isi stranse roba mai bine in jurul trupului firav, in castel era destul de frig, chiar daca in Turn te sufocai. O lua la pas privind tablourile de pe pereti, personajele miscatoare isi faceau veacul pe acolo si ca deobicei susoteau si barfeau, tipic lor. Se opri in fata unei sali "Sala trofeelor", sala aceasta ii aducea multe amintiri, aici il intalnise prima data pe primul ei prieten, aici gasise aceea ascunzatoare secreta care ducea la gradina din spate..si multe altele. Deschise usa si observa o silueta, insa nu isi dadu seama cine e asa ca zise:
  - Deranjez?

Tresarise usor. Ramasese mult prea mult pe ganduri si acum cineva aparuse si o trezise la realitate. Chicotise usor. Ce insemna de fapt realitatea? Nici macar ea nu mai stia. Pur si simplu parca mereu se trezea dintr-un vis sau dintr-un cosmar. In ultimul timp avusese parte doar de 'nightmares'. Inchise ochii ignorand pentru cateva secunde vocea si amintindu-si de Jake. Prima sa iubire si cea adevarata, cu un final atat de tragic. A ramas marcata de acea intamplare si putea sa spuna ca avea sa isi traiasca viata linistita acum ca stia ca cel care i-a ucis logodnicul a platit la randul sau cu viata.
Ah! Trezirea ..
"Buna, imi cer scuze . Am ramas cu mintea in alta parte. Nu, nu deranjezi!" , adaugase Rosalie cu zambetul pe buze ultima propozitie.