Darkmark RPG Forum / Hogwarts / Aripa Spitalului

1 2 3 Next »

/ Oh, you know, I'm fine. I just came from the dead

Hawkeye se incruta. I se paruse destul de logic. Poate ca devenise atat de paranoic incat doar lui i se parea totul atat de clar. Zambi scuzator, insa nu vorbi imediat despre asta.
" Urasc scuza asta a voastra, a fetelor. Bine, inteleg de ce e frumos ca un baiat sa faca intotdeauna primul pas, dar totusi..." rase el.
Se ridica iar in coate si ramase asa o vreme.
" Imi pare rau, nu m-am prins cat de derutant poate sa fie ce zic eu. Eu ii spun Rovial, dar numai asa, ca sa pot sta linistit. Uneori ma gandesc ca este destul de evident, insa pana acum nici tu, nici Snow nu v-ati prins. Asa ca presupun ca functioneaza ca la carte" chicoti el, simtind un graunte de mandrie undeva la suprafata sufletului sau.
Colin isi ridica privirea spre Calliope si incerca sa spuna cuvintele cat de neutru putea.
" E vorba de Rose... Rosalie Vivienne Alden... O cunosti?"
Poate ca fusese o intrebare stupida, dar el nu cunostea toti baietii din familia Soimilor. Poate ca nici fetele nu se stiau intre ele decat dupa fata si eventual dupa nume.

• Isi dadu ochii peste cap si incepu sa rada. De ce mereu baietii foloseau coduri ca sa se inteleaga intre ei? Niciodata nu intelesese comportamentul unui baiat, cel putin nici a lui Hawk.
  -Nu e o scuza, asa e traditia..trebuie respectata! Spuse Callie usor serioasa si in acelasi timp ferma pe pozitii.
  -Esti fenomenal pe bune! De ce nu puteai spune asa de la inceput? Normal ca o stiu pe Rosalie, e fosta Sefa de Casa, inaintea lui Agnes. Serios..incep sa cred ca uneori baietii o luati razna de tot cu codurile astea. In copilarie aveam un prieten ce mereu punea nume de coduri la toti si ma incurcam pana ma enerva si nu ma mai jucam cu el. Murmura ea razand, amintindu-si foarte bine de Josh, care mereu facea asta. Insa acum plecase in Irlanda si mai tinea legatura cu el din cand in cand, insa foarte rar vorbeau. Ar fi vrut tare mult sa-l revada, i era dor de amicul ei din copilarie, niciunul dintre baietii de aici nu se comparau cu el, el era unicul care daca i citea expresia fetei stia ce voia, de ce avea nevoie si daca era ranita sau era fericita si mereu o apara de toate. Stia ca fericirea nu tine mult, de aceea se bucura de fiecare moment.

Colin isi pleca privirea in pamant, incercand sa para cat mai jigarit posibil. Iar asta, in ciuda pansamentelor si a locatiei, nu-i iesea prea bine.
" Eh, nu dau nume de cod la orice si oricine. Dar aici a fost necesar!" se apara el. " Obisnuiesc sa cant la chitara si de obicei imi folosesc emotiile. Daca m-as apuca sa-i cant intruna numele, s-ar dezlantui iadul. Cel putin Spencer Athinkson ar face misto de mine toata ziulica... Mai ales cand e ea de fata...."
Ofta si-si prinse capul in maini.
" Totul e asa complicat..." incepu el incet. " Stiu ca asta simt si stiu ca vreau sa-i spun si imi imaginez in fiecare seara cum ar fi zilele cu ea... Dar mi-e frica. Am o teama pe care nu mi-o pot explica si al carei miez nu-l pot intelege. Si nu-mi place sa nu inteleg..." mormai Hawk.
Isi incorda musculatura spatelui, insa nu facu nicio miscare. Ramase asa pana cand umerii incepura sa-l arda, iar muschii bazinului sa-l intepe. Dar tot nu se misca. Statea asa, cu ochii cufundati in intunericul din spatele pleoapelor, toata siguranta de mai devreme pierduta din cin stie ce motiv. Nu, nu pierduta. Ascunsa.

• I urmari fiecare miscare si deja i le stia pe de rost, incepea sa creada ca invata persoanele imediat dupa cateva gesturi, desi Colin era foarte usor de citit ca baiat. In general nu avea probleme cu astea insa erau si exceptii cand se lasa balta la anumiti baieti. Isi muta privirea catre el si zise:
  -Eh, priveste partea plina a paharului. Rosalie e de treaba si sunt sigura ca o sa te accepte, in plus..daca din nefericire nu o va face, iti poti cauta pe altcineva. Nu e batut in cuie sa fie ea viitoarea ta iubita, dar sunt sigura ca va fii..se ataseaza usor de persoane din cate stiu. Murmura ea incercand sa-si aminteasca cate ceva despre Rosalie, stia ca era o persoana de treaba si sigur il va accepta pe Colin.
  - Uhm..trebuie sa-ti invingi temerile..sau mai ai ceva si nu ai spus..sau defapt ai omis sa spui ?! Zise ea mijindu-si ochii asupra lui si privindu-l cu ochii suspiciosi, probabil ceva nu i spusese si de aceea nu se legau cateva chestii.
  Dadu absenta din umeri, astepta doar raspunsul lui. Spera sa i fi spus tot, insa daca mai era ceva era dispusa sa asculte.

Hawk isi ridica brusc capul.
" A... Nu. Nu vad ce as fi putut omite.." spuse el destul de serios, insa incepu curand sa rada.
Colin ii zambi lui Callie, apoi se intinse dupa bagheta lui. Inainte sa o atinga, mana i se opri deasupra ceasului sau negru. Era zgariat, probabil din cauza cazaturilor si a prabusirilor constante de pietre din tuneluri. In mod ciudat, lui Hawkeye ii placea si mai mult asa. Era un fel de dovada vie a aventurii de acum trei seri. Isi vazu de misiune si lua bagheta.
" Accio Putere, Loialitate, Magie" sopti el si isi invarti bagheta o data.
O puse la loc si arunca o privire spre fereastra. Da, inca era deschisa. Bun. Se intoarse la locul lui si zambi nevinovat. Avea nevoie de o distragere...
" Callie? Ia spune tu cum vezi... a... Baiatul perfect? Da, cum vezi tu baiatul perfect? Ma rog, perfect pentru tine, caci nu exista perfectiune."
Intreba cu un zambet naiv pe buze. Fetelor le placea de obicei sa discute despre asta. Sau cel putin asa auzise prin grupurile de studentele din tot Hogwarts-ul.

• Dadu absenta din umeri la intrebarea lui. Baiatul perfect pentru ea? Nu stia care era, ea nu era genul sa aiba pretentii asupra unui baiat. Ca orice fata visa la un print pe cal alb, dar stia ca nu avea sa fie asa. Isi intoarse privirea spre el si se ridica de pe pat mergand pana la fereastrea. Se aseza pe pervaz si zise:
  - Nu stiu. Nu am avut niciodata pretentii, eu nu merg in general dupa aspectul fizic, consider ca partea sufleteasca cat si comportamentul sunt mai importante. Bine, normal ca orice fata sa visez la un print pe cal alb, dar astea sunt doar vise. Murmura ea absenta si in acelasi timp privind partea de cer care parca lua forme ciudate, defapt norii luau forme ciudate. Isi indrepta din nou privirea spre Hawk si zambi, nu stia sa descrie baiatul perfect. Adica, daca ar putea sa il descrie ar avea o mie de cuvinte doar ca prefera sa le tina pentru ea.
  - Mi-l imaginez ca un baiat care de fiecare data cand il vad sa-mi taie respiratia, sa stiu ca pot vorbi cu el orice, sa vada in mine o prietena buna si nu doar o iubita. Ar fi mai multe de zis..dar nu mai conteaza, prefer sa le tin pentru mine. Murmura ea razand si apoi privindu-l din nou pe baiat si cercetand camera.

" Secretoasa mai esti" rase Colin strambandu-se.
Privi o clipa tavanul si isi musca buza superioara.
" Un print pe un cal alb zici? Stiu ca e doar o forma de a zice, dar tot cred ca trebuie sa-ti fac cunostinta cu o prietena din Londra. Probabil ar fi cea mai fericita fata daca baiatul ei ar avea opt tatuaje, dintre care unul sa fie pe umar cu o inimioara scrisa, gen' 'O iubesc pe mama'. Daca are piercinguri, si mai bine! Si tare mi-e ca al lui cal alb ar fi o motocicleta neagra, cu un design violent.... Da, voi doua ati fi amuzant de urmarit" chicoti el.
Se uita usor disperat spre fereastra.
" Callie... Doar ai grija la..."
Nu apuca sa termine. O carticica mica, groasa, cu coperti tari intra cu un zvarrr! in camera. Facu o intoarcere cu schepsis langa perete si o lua inapoi dpre Hawkeye. Soimeanul o prinse in mana si o analiza cu atentie. Titlul aurit statea scris in relief: Putere, Loialitate, Magie. Coperta era destul de simpla, de un albastru intunecat. Cu un maroniu aproape auriu, stateau desenate o sabie, un scut si un glob de sticla.
Colin zambi si intinse cartea spre Calliope.
" Poftim! Ca o multumire pentru tot ce ai facut pentru mine in aceste ultime zile. Nu e mult, dar e o carte foarte buna" zambi el.

• Isi arcui o spranceana cand Colin vorbi si incepu sa rada. Nu era secretoasa in general, dar chestiile astea nu trebuiau povestite unui baiat, chiar daca se intelegea bine cu el. Stia ca intr-un baiat nu trebuie sa ai incredere suta la suta niciodata, insa in Hawk avea mai multa decat intr-un baiat obisnuit, simtea ca i putea spune o gramada de chestii fara sa o judece cum faceau altii, in general.
  -Hei, femeile nu trebuie folosite pe post de televizor si sa te holbi la ele. Ai grija, Colin Hawkeye Rovson! Nu te avanta prea mult in larg, risti sa te ineci unde nu te astepti mai putin. Murmura ea ridicand barbia in semn de superioritate, dar apoi o lasa rapid in jos razand. Avea momente cand era serioasa si altele cand se prefacea ca era serioasa, insa nu tineau mult. Ea era genul sa rada mult, cel putin asa se vedea ea. Insa lasa restul la apreciatul persoanelor din jur. Ramase usor susprinsa cand observa cartea si o lua in mana apoi zambi. Se ridica de pe pervaz si il saruta pe Hawk pe obraz zicand:
  - Multumesc. Dar, cred ca ar fi timpul sa plec. Au trecut deja trei ore cred si e timpul sa te mai si odihnesti. Ne vedem in curand, sper. Spuse ea si apoi o lua la pas inchizand usor usa in urma ei.

Colin ingheta cand Calliope ii spuse numele intreg, bagand intre ele porecla. Ok, de fiecare data cand cineva ii spunea asa, se simtea nevoit sa acorde toata atentia. Ei, asta era putin cam prost spus. El acorda in general toata atentia, dar nu prea o arata. In fine, era semnalul ca trebuie sa-si ridice privirea si sa fie numai urechi. Sau era semnalul ca urmeaza o ciondaneala. Depindea de persoana cu care vorbea, sincer.
Hawkeye se incrunta usor si era gata sa spuna ' Dar nu ma holbez!'. Renunta repede.
Se relaxa cand Soimeanca lua cartea. Era mai bine asa, nu mai avea munca de convingere.
' Frate, trei ore?!' gandi el putin cam derutat. Nici nu realizase cand trecuse timpul.
" Ok, Callie. Succes la ore! Si ies eu repede de aici si sa te vad atunci cum mai scapi de mine!" rase el si ii facu un salut cu mana.
Dupa ce usa se inchise in urma Soimencei, Hawkeye se lasa iar pe perna si isi duse mainile sub cap, privind modelele facute de vreme in tavan. Nu avea chef sa citeasca acum si, ce-i drept, se simtea cam somnoros. Asa ca se intoarse pe o parte si arunca o ultima privire spre noptiera. Spre bagheta si spre ceasul zgariat. Spre cartea din care iesea biletelul, spre vaza si buchetul de flori... Se intreba absent a cui fusese mana aia... Nici nu-si dadu seama cand se lasa victima a somnului. In nici cinci minute de la plecarea Calliopei, sforaia usor.

Edit By Raizen

Galeoni
Colin Hawkeye Rovson - 150
Calliope Dubois - 140


Topic Closed !