Darkmark RPG Forum / Lumea Vrăjitoriei / Vacante in Vacante, concedii si afaceri

« Previous 1 2 3 4 5 Next »

/ Old expectations

Old expectations
Effy & Ema

Londra putea fi cel mai gri oras ce a existat vreodata, dar pentru Ema avea mereu un strop de culoare. Simtea mereu ceva vibrant in orice colt al orasului, desi era mai puternic cu cat se apropia mai mult de aleea linistita unde copilarise. Nu facea decat sa zambeasca usor, bucurandu-se de loc.
Isi legana picioarele si lovi pamantul cu calcaiele. Mda, uitase ca intr-adevar crescuse. Dar nu facu alta miscare, ramand in leaganul vechi. Parculetul era la fel de linistit ca in copilaria ei, daca nu chiar si mai si. Probabil ca ora nu prea le permitea copiilor sa iasa la joaca, desi Ema nu putea intelegea. Da, era amiaza si da, era vara, insa in ziua respectiva soarele trimitea doar cate un val de caldura ocazionala. Era chiar o zi placuta, plina de brize delicate.
Soimeanca isi incrucisa picioarele sub leagan si isi facu din nou avant, lasandu-se pentru cateva clipe fermecata de miscarea de dute-vino. Cand in sfarsit renunta, se indrepta spre o bancuta aflata sub un stejar imens. Era ceva destul de ciudat. Unde era toata lumea? Ok, nu se astepta sa fie plin, dar totusi, nici chiar gol-golut. Ofta si isi scarpina ceafa. Latratul brusc al Ariadnei o facu sa tresara, iar ea se intoarse pe jumatate ca sa-si intampine catelusa. O mangaie cateva minute, ciufulindu-i blana de pe ceafa si zambind ca o toanta. Abia apoi observa silueta de la distanta, iar pe buze ii inflori un zambet.

• Londra, Londra, Londra... Frumos oraş, nu avea ce zice, însă ce căuta ea acolo? Pe lângă dăţile când venise să cumpere cărţile şi rechizitele pentru şcoală, nu mai vizitase oraşul. Asta fiindcă, nu prea avea legătură cu el, mai ales cu partea Încuiată a acestuia.Ea se născuse şi crescuse în Germania, până la opt ani în Berlin, apoi în Nurnberg şi doar cu câţiva ani în urmă se mutase în Anglia, în Peştera lui Godric. Se simţea ca atunci, când vizitase Sanctuarul Dragonilor Români, fără scop şi motivaţie. Simţise o ciudată nevoie să fie aproape de acele creaturi, care -ciudat- până atunci nu o fascinaseră.
  Aşa era şi acum. Iat-o pe străzile pustii -dubios de pustii- ale oraşului englezesc, mergând fără distinaţie. Avusese de mai multe ori impresia că se învârte în cerc, şi atunci nu-şi pututse stăpâni un râs copilăresc, amintindu-şi că, nici după atâţia ani, simţul său al orientări nu se îmbunătăţise. Bine măcar că era în ziua ei liberă şi nu era presată de timp.
  
  'Eh, măcar asta nu s-a schimbat' Murmură încet, în şoaptă, când coti la dreapta pe o alee lăturalnică, parcă fiindu-i frică că avea s-o audă cineva , ceea ce era ciudat, fiindcă era singură pe stradă.
  
  În cele din urmă, ajunse în faţa unui părculeţ, şi , din instinct se opri. Târziu îşi întoarse privirea şi zări o tânără alături de câinele ei. Le privi mai multe secunde, mijindu-şi ochii, apoi îi deschise larg când o recunoscu pe fată. Porni înspre ea cu paşi mari şi cu un zâmbet larg.
  "Ema?" întrebă încet, când ajunse mai aproape,iar când Şoimeanca ridică privirea , nu-i mai trebui răspuns."Ema!" Strigă şi se repezi s-o ia în braţe.

Ema se ridica cu un protest scancit din partea Ariadnei. Ii raspunse tinerei din fata sa cu o imbratisare la fel de calda si de primitoare. Se retrase cu un zambet urias si isi odihni mainile pe umerii fetei, cercetandu-i chipul cu o recunoastere entuziasta.
" Eff!" spuse intr-un tarziu Ema. " Dumnezeule! De cand nu te-am mai vazut!"
Topaii o clipa pe loc, aproape atingand inaltimea lui Effy. Soimeanca se vazu cuprinsa de mai multe amintiri dintre peretii Hogwarts-ului si nu numai. Chipul surorii ei ii zambi o secunda in minte, iar Ema reveni la realitate. Isi aminti ca Eff terminase acum ceva vreme scoala si, daca statea sa se gandeasca, in ciuda venirii altor elevi, lipsa tinerei din fata sa se facuse prezenta. Cel mai mult pentru cei care ramasesera in urma.
Ema gesticula spre banca de pe care se ridicase si inainta o clipa, inainte sa se impiedice de Ariadne. Catelusa dadu jucausa din coada si scanci pe langa cele doua fete, acord o mare atentie lui Effy. Se ridica pe labele din spate, pregatindu-se sa se sprijine de tanara, dar se razgandi in ultima clipa. Soimeanca zambi si isi intoarse atentia spre prietena ei.
" Ce ai facut de cand ne-am vazut ultima oara?" intreba ea vioaie. " Ti-ai gasit o slujba?"
Si pentru o clipa, Ema se simti ca una din acele matusi tipice care se intereseaza de sanatatea nepoatei. Zambi in sinea ei.