Darkmark RPG Forum / Lumea Vrăjitoriei / Aleea Diagon

« Previous 1 2 3 4 Next »

/ One heart. Cave in

Nu-i veni sa creada ca macar o data - o singura data - Hawke i-o luase inainte si gandise matur, logic, la rece. Il aproba din cap.
" - Cum facem asta?" intreba si se departa de cei doi.
Isi prinse barbia in mana dreapta si isi sprijini cotul de antebratul stang.
Se gandi si intoarse povestea pe toate partile, dar degeaba. Nimic.
" - Cred ca stiu o vraja" se auzi Grace. " Dar nu o pot face eu. Ema, cum de nu ai luat in considerare carticica ta cu vraji?"
Tonul lui Grace era mustrator si, pentru prima oara, Ema isi dadu seama cum se simtea Cols cand era mic. Nu putu decat sa-si plece privirea.
" -Dar ar trebui sa faceti impreuna vraja" continua Grace.
" - Nu am cartea la mine" adauga Ema.
" - Dar stiu eu cuvintele"
Soimeanca se intoarse sa-si priveasca chipul batran. Femeia zambea si avea o scanteie ciudata in ochi, o scanteie pe care Ema presupuse ca o avea si ea cand gasea o solutie la o problema.
Se intoarse imediat langa ei si ii inmana bagheta lui Colin.
" - Dar mai intai voi si amintirile voastre"
Ema observa placerea femeii de a incepe propozitia cu 'dar'.
" - Cred ca e mai prudent sa le facem simultan."

Colin isi roti bagheta spre foisor.
" - Accio manual"
Cartea zbura in mana lui, iar baiatul o deschise cu rapiditate. Rupse prima pagina, pregatindu-se sa ignore orice protest al Emei, si i-o inmana femeii.
" - Scrie aici vraja. Eu si Emm o vom recita in timp ce tu te ocupi de memoriile noastre"
Grace aproba. Isi misca bagheta prin fata foii, iar cuvintele ciudate s-au format pe hartie, ca si cum ar fi fost arse. Abia astepta sa faca si el asta. Si cum femeia nu parea sa scoata vreo carticica, Cols presupuse ca aceasta varianta a Emei stia si putea sa vorbeasca fluent limba Religiei Vechi.
Lua foaia si se dadu un pas inapoi, cu bagheta indreptata spre Grace. Aceasta isi scoase de asemenea bagheta si o indrepta spre ei.
" - Sunteti gata?" intreba Hawkeye. " La si. Unu, doi, trei. SI!"
" - Gemót hiera gemyndblíþee be mec fram þes ándaga" sopti Grace.

Ema arunca o privire spre foaia din mana lui Hawkeye si isi indrepta bagheta spre Grace. A inceput sa recite la semnalul baiatului si a avut nevoie de toata concentrarea ca sa nu auda vorbele femeii.
" - Gemót hire to hie ándaga"
Vocea Emei rasuna la unison cu cea a lui Cols.
Vrajile se intalnira intr-o izbucnire de lumina. Soimeanca se simti aruncata pe spate, neputand sa reziste valului de energie. Simti doar o atingere calda pe obrazul drept si se cufunda in inconstienta.

Picaturile de ploaie inca se auzeau pe fundal. Bateau usor in lemnul acoperisului. Ema deschise incet ochii, simtindu-se amortita. Ii lua ceva vreme ca sa inteleaga unde era. Capul statea inclinat, rezemat de ceva moale, un ceva care se misca ritmat. Isi ridica privirea si intalni mandibula lui Hawkeye. Se incrunta. Abia acum intelese. Statea cu capul pe umarul lui, iar el parea sa doarma linistit, cu manualul de Farmece in maini.
Soimeanca se ridica si se uita in jur. Acum isi amintea. Ajunsese pe Aleea Diagon ca sa cumpere cele necesare, iar aici se intalnise cu Colin. Erau in drum spre Drogherie cand incepuse ploaia si se adapostisera in foisorul asta. Isi amintea momentul in care se asezase pe bancuta si ii ceruse baiatului cartea, dar nimic mai mult.
Ii puse o mana pe umar si il scutura delicat.
" - Hawke... Hawke! Trezeste-te!"

" - Mm?"
Colin se stramba. Vroia sa doarma. Se simtea bine. Zguduiala umarului sau devenea din ce in ce mai enervanta. Deschise ochii incruntat ca sa intalneasca chipul Emei.
" - Ce-i?"
Nu prea a avut timp sa primeasca un raspuns. Nici nu a asteptat unul. Realiza locul unde era si se intreba cum de adormise. Hawkeye isi fixa privirea pe coperta cartii. Ce naiba se intamplase?
" - Hei, Emm... Cred ca... Cred ca am adormit"
Pufni. De parca nu era evident asta!
Rase. Numai lui i se putea intampla asta.
Se ridica de pe banca si isi intinse bratele. Soarele aparuse, iar ploaia puternica se transformase intr-una linistita, aproape de final.
" - Mai bine ne vedem de drum, pitico" zambi Cols si baga cartea la adapostul hanoracului.
Cu mainile adanc bagate in buzunar, se indrepta spre alee. Odata ajuns, se intoarse sa se uite in spate, dupa Ema.

Ema se simtea ciudat, dar ii venea usor sa ignore senzatia. Adormise, chiar langa aleea Diagon. Cum era posibil? Nu conta. Se grabi sa-l prinda din urma pe Soimean.
Cand se apropie de el, statu o clipa in dreapta lui si zambi, privind inainte.
" - Stii, Cols, mi-esti ca un frate. Intotdeauna mi-ai fost un prieten bun"
Din cine stie ce motiv, simtise nevoia sa o spuna. Se intoarse sa-i zambeasca scurt si o lua la stanga, spre Drogheria Magica.
Lucrurile se intamplau, fie ca Ema vroia sau nu, iar faptul ca acum nu putea sa scape de ideea ca uitase ceva nu conta. Cumva, Soimeanca realiza ca ceva in genul asta se mai intamplase. Undeva, candva de mult... Poate o sa-si aminteasca intr-o zi. Poate n-o sa-si aminteasca niciodata. Dar ce conta? Nimeni nu are puterea de a schimba ce-a fost sau ce va fi, asa ca de ce ar incerca ea?
Continua sa paseasca, prin stropii usori de ploaie, cu un zambet fin pe buze. Continua sa mearga inainte, asa cum si viata ei inainta. Si asa avea sa faca pana ajungea la destinatie, nestiind ca undeva, intr-o casa mica din Londra, aflata la zeci de ani distanta, o femeie trecuta de prima tinerete statea in fata unui semineu, privind zambitoare la pozele inramate. Una iesea in evidenta, prin simplitatea ei. O tanara cu par saten si ochii verzi, razand alaturi de un baiat inalt si brunet, cu urechi de Dumbo. Si sub poza, litere scrise caligrafic stateau intinse ordonat:

"E.S. alaturi de Hawkeye Rovson, Cupa Modiala de Vajthat, 2020"

OOC: Topic terminat

Edit By Raizen

Puncte
Ochi-De-Soim - 350

Topic Closed !