Darkmark RPG Forum / Hogwarts / Imprejurimile Hogwarts-ului

« Previous 1 2 3 4 Next »

/ Peace && Quiet.

Peace and Quiet
- Only Gryffindors -

• Melisse mai verificase inca o data biletul, dupa care il lipi pe usa interioara de la Camera de Zi a Cercetasilor.
  
  "Dragi colegi de casa,
  In cinstea noului an scolar, ma gandeam sa ne rupem de teme si lucrari macar pentru cateva ore, pentru a ne intalni noi, toti Cercetasii, in poenita de langa lac, pentru a avea un picnic pe cinste. Vom avea mancare, bautura si vom putea sa ne cunoastem mai bine, in acest mod.
  Tentati? Ne vedem acolo la ora 16:00! Va astept!
  
  
  Cu drag,
  Melisse Yvonne Carter.
  
  
  Cand ceasul batu ora 16:00, Melisse se afla deja in poenita, terminand pana si ultimile pregatiri. Aranjase cearceaful pe jos, puse cosul de picnic mostenit de la bunica sa intr-o parte, iar totul era gata. In acel cos puteau baga oricate lucruri doreau, caci era interminabil. Iar cand vroiai sa scoti ceva anume din el, doar te gandeai la acel lucru si il gaseai la indemana. Era o adevarata minune sa ai acel cos in casa, deoarece era tare folositor!
  
  Era si un minut si nimeni nu venise inca. Melisse spera ca ideea ei sa nu fi dat gres.

• Cercetasa vazu biletelul pus la avizier si isi promise sa fie acolo la ora stabilita. I se paru o idee buna - in fond, avea nevoie de cateva ore de relaxare dupa atatea teme si recapitulari pentru examene. In sfarsit va avea parte de putina liniste.
  Cand orologiul anunta ora patru, Desiree cobori din Turnul Cercetasilor si iesi pe usile Castelului. Soarele mangaia cu razele sale domeniul , iar vantul adia printre firele de iarba. Era o zi numai buna pentru picnic. Inainta , simtind cum florile de papadie ii mangaiau glezna, si ajunse in scurt timp in poienita specificata de Melisse.
  Acolo o gasi pe Cercetasa. Parea nerabdatoare si putin ingrijorata. Probabil ca avea impresia ca nimeni nu va veni acolo.
  - Buna, rosti Desiree.

Elizabeth văzuse şi ea biletul şi imediat se gândi să meargă. Pe lângă faptul că dorea să iasă din rutina zilnică voia să îşi cunoască mai bine colegii şi prietenii. Dacă doreau să câştige Cupa trebuiau să fie uniţi, iar pentru asta trebuia să aibă încredere unul în altul. Şi nu poţi să ai încredere într-o persoană pe care abia o cunoşti nu? Se uită la ceas chiar când îşi aranjă părul deschis la culoare. Era ora 16 fix. Clipi de câteva ori.Când trecuse şi ora 15 ? Îşi luă repede un tricou şi nişte blugi şi porni înspre poieniţă. Spera să nu întârzie...prea mult.

"Bună Melisse, Desiree!" Le zise ea celor două când ajunse în locul unde făceau picnicul. Priveşte o clipă locul şi un zâmbet sincer îi învălui chipul. Poieniţa era aşa frumoasă. Era un loc luminos şi curat, unde vântul adia uşor clătinând crengile copacilor în valsuri elegante, păsările cântau şi un miros dulceag de flori plutea în aer. Acest lucru o liniştea pe Cercetaşă, o făcea să se simtă înplinită şi bucuroasă că era acolo. Priveşte în jur şi observă că înafară de cele două nu mai era nimeni. Dar nu se îngrijoră, ştia cum sunt toţi. Nu prea punctuali, dar era sigură că voi veni toţi. Melisse părea uşor îngrijorată şi de aceea Elizabeth îi zâmbi încurajator sperând că astfel o va calma.

Cand coborase in dimineata aceea in camera de zi a cercetasilor, Evelina isi vazu colegii adunati in jurul avizierului . Toti vorbeau intrei ei si erau entuziasmati. Evelina crezu intai ca s-a afisat data unei noi excursii in Hogsmeade asa ca se duse sa citeasca detaliile. Cand ajunse in fata avizerului vazu ca nu era vorba despre excursie ci despre un picnic organizat de Melissa pentru toti cercetasi pentru a se cunoaste mai bine intre ei.
Pe Evelina o entuziasma mult aceasta idee asa ca se hotari ca va merge sigur acolo. Se uita daca era afisata ora si vazu orele 16:00 . Era o ora potrivita si putea sa mearga. Era bucuroasa ca isi va cunoaste colegii si asa se va mai si relaxa si va uita de lectii, teme si tot ceeace tine de scoala.
Era ora 15:45 iar Evelina isi dorea sa nu intarzie . Vroia sa fie punctuala. Iesise prin gaura din portret si coborase intr-o fuga scarile de pe coridoarele scoli. Trecu de usa ce te ducea afara din scoala si se indrepta lac . Trecuse de ora 4 si cercetasa spera sa nu fie singura care ajungea ultima. Ajunse in poienita si vazu decat trei colege : pe Melissa, Elizabeth si Desiree si se gandi ca nu era singura care intarziase:
- Buna, Elizabeth, Melissa, Desiree , le salutase pe cele trei cand ajunse in poienita. Evelina se uita cum aranzase locul Meliisa, care era completat de frumusetea zilei respective.

• Cercetasa le saluta pe colegele ei, apoi arunca cateva priviri prin jur. Lumina soarelui se rasfrangea cu delicatete pe frunzele copacilor, parca formand un curcubeu de culori. Vantul adia printre firele de iarba , unduindu-le - un semn de libertate pentru ea. Simtea cum lumina ii mangaia pielea, scaldand-o in caldura inabusita de dupa- amiaza.
  Era un loc perfect. Mai trecuse de multe ori pe acolo, insa niciodata nu admirase frumusetea poienitei atat de mult ca acum.
  - Cum te-ai gandit sa ne aduci tocmai aici, Melisse? intreba ea, zambind.
  Isi trecut degetele prin par si astepta raspunsul Cercetasei.

Eveline cobori in Camera de Zi a Cercetasilor si vazu ca pe avizier era un nou mesaj.Se apropie usor si citi.Ii veni sa rada cand vazu ce cuprindea si ramase fara expresie cand vazu cine era autorul.De ce nu ii zisese Melisse nimic?Daca aveai de gand sa organizeze un picnic de ce nu o rugase sa o ajute?Eveline se stramba hotarand sa nu caute un raspuns.Vazu ca totul incepea la ora 16:00.Adica incepuse de vreun sfert de ora.Eveline se gandi sa nu se duca.Poate asa sora sa ii va simti lipsa.Si se va gandi cumde nu venise.Insa se razgandi imediat,vrand sa vada mai mult cine venise.Asa ca iesi din camera si o lua pe holuri pana cand iesi in pe terenuri.De la usile Hogwarts`ului se vedeau siluetele.Nu erau multe.Eveline ranji.Apoi incepu sa inainteze.Cand ajunse mai aproape le vazu pe Desiree,Elizabeth,Rhidima si in sfarsit pe Melisse.Cand se apropie si mai mult toate isi intoarsera privirea inspre ea.
- Hm.Petrecerea burlacelor? intreba Eveline cu o urma de amuzament in voce.

• Melisse saluta fericita ploaia de cercetase care veni apoi. Le saluta pe fiecare in parte, fericita ca picnicul nu era o idee esuata.
  - Cum te-ai gandit sa ne aduci tocmai aici, Melisse? intreba Desiree.
  Melisse chicoti, raspunzandu-i cercetasei:
  - Pur si simplu, ma gandeam ca ar fi o idee buna, plus ca ziua de azi este superba si ador sa vin aici. Nu am mai facut de mult o reuniune. zambi ea.
  
  Apoi o zari pe Eveline, sora sa mai mare cu doi ani.
  - Hm. Petrecerea burlacelor? intreba ea, iar Melisse incepu sa rada, ca si celelalte, de fapt.
  - Ceva de genul. raspunse ea chicotind.

Cobori anemica treptele din Turn si se opri cand ajunse jos; privi putin derutata in jur, vazand doar cativa boboci facandu'si temele si un singur elev din anul VII care citea ceva, parand plictisit. Ceva era la mijloc, pentru ca de obicei la ora aia, camera de zi a cercetasilor era plina ochi. Tanarul din fotoliu isi ridica privirile spre ea, privind'o amuzat.
"-Uite acolo" remarca el, aratandu'i un bilet pe usa portretului.
Citi in graba printre randuri si zambi; o intalnire a cercetasilor. De mult nu mai auzise de asa ceva.
Hotari sa mearga, asa ca iesi prin portret si incepu sa coboare scarile de marmura; ajunse curand in holul de la intrare si pasi prin usile deschise. Imprejurimile pareau poleite in lumina blanda a dupa-amiezii, cu straluciri aurii. Vazu mai multi elevi intr'un loc si se gandi ca probabil acolo erau colegii ei. Asa ca incepu sa mearga linistita, ajungand curand in locul cautat.
"-Ma primiti si pe mine?" intreba ea, cu o urma de zambet in voce.

• - Always! ii raspunse Melisse, incantata de venirea unui nou membru al cercetasilor.
  Privi in directia soarelui, incalzindu-se numaidecat. Un gand ii veni in minte, cu toate ca nu avea legatura cu nimic din conversatia lor.
  - Desiree, cate puncte are casa noastra in acest moment? intreba Mell.
  Ii adresa lui Desiree intrebarea, deoarece ea era Sefa lor de Casa, cu toate ca astepta un raspuns din partea oricui.
  Se gandi ca putea omite prenumele cercetasei, insa ce era spus, era spus.

• Cercetasa ranji cand auzi cuvintele colegei ei. Isi aminti cat de greu fusese la inceputul Cupei - si cat se straduise ca fiecare punct obtinut sa conteze in favoarea lor. Acum s-au mai schimbat lucrurile, desi spiritul competitiv ramasese acelasi.
  - Multe, raspunse ea. Indeajuns incat sa fim increzatori in a castiga Cupa si anul acesta.
  Oare de asta le chemase Melisse in acea poienita, ca sa discute despre Cupa Caselor? Nu parea stilul ei. Probabil ca doar voia sa intretina conversatia. Se uita la cerul inseninat, urmarind ziua ce se prefacea incetul cu incetul in intuneric. Privi fiecare Cercetas in parte si se simti datoare sa mai adauge ceva.
  - Si astea se datoreaza numai voua, continua ea, zambind.