Darkmark RPG Forum / Hogwarts / Imprejurimile Hogwarts-ului / Lacul

« Previous 1 … 3 4 5 6 7 … 9 Next »

/ people just ain't no good

People just ain't no good
I think that's well understood
You can see it everywhere you look...
Da, perfect adevarat, tot ce stiu e sa distruga si sa calce in picioare, ca mai apoi sa-si tarasca infama silueta prin cimitire, plangand cu cenusa celor ce au fost, abia acum cunoscandu-si vina...
Julia se sperie de ce scrisese. Nu-i venea sa creada ca astfel de vorbe dure ieseau din pana ei. O puse in calimara si isi lua capul in maini. Parca o luase razna zilele astea - timpul trecea pe langa ea ca un pieton grabit, iar ea ramanea in mijlocul drumului, intrebandu-se ce trebuia sa faca. Nu, nu simtea nicio durere. Totul era inert, parca tasnise din existenta, insa inca respirand, intr-un mod cat se poate de inefabil...

Se ridica de la birou, aruncandu-si jurnalul pe pat si fara sa se deranjeze sa stranga calimara. Din clipa in care iesi pe usa, o zvacnire de tampla confirma prezenta unei migrene - eh, nu era mare lucru, acestea erau singurele ei prietene in astfel de momente. Pleca fara o tinta precisa prin castel,mai tarziu hotarand sa porneasca inspre lac. Nu mai fusese de mult pe-acolo, ultima oara mersese cu...
'Nu pronunt numele ala nici macar in gand.'

La iesire, fu blocata de o [alta] gasca de boboci enervanti, care din fericire nu o recunoscura, fiind prea ocupati sa asculte niste melodii bizar de oribile la dragutele lor aparate Incuiate subtiri ca niste foi de pergament... iPod-uri se chemau,parca, sau un alt nume ciudat care nu inspira pic de incredere.
"Ok, vreti sa va dati, va rog? Stati in calea lumii, in cazul in care n-ati observat..."
"Ce vrei,ma?" o izbi unul, care parea sa fie liderul lor. Ce generatii, Doamne.
"Ah,scumpete,te implor nu ma face sa scot bagheta, am o lene in mine de mor, iar chestiuta aia din mana ta arata asa de bine incat cred ca n-o vrei bucati." spuse pe un ton convingator, iar efectul fu cel scontat - toti ii facura loc la foc automat, ca sa nu mai spunem ca imediat ce pleca, auzi in spatele ei o soapta:
"Boule, aia era Julia Potter!"
Ce tare, mai nou avea un fel de reputatie de serif de temut. Ca si cum ii pasa, tot ce voia era sa nu fie deranjata prea tare. Ajunse pana la urma la lacul de o nuanta rubinie, se tranti scurt la mal, intrebandu-se cat mai era pana la apus...