Darkmark RPG Forum / Lumea Vrăjitoriei / Vacante in Vacante, concedii si afaceri
1 2 3 4 5 Next »
/ Price tag

**Julieta D. Thibault** · 05 Jan 2013, 15:25

Oh nu, de data asta aveau sa castige Cercetasii fie ca Viperinii voiau sau nu, cel putin asta ii era in gand Julietei. Insa ea mergea la meci doar ca sa-si vada elevii cum se distreaza, in fond asta era important.
- Stii, zilele trecute un elev de-al tau mi-a spus asta, Charles. Sunt sigura ca il stii, e capitanul echipei de vajthat. Spuse ea sperand sa nu greseasca, insa si ea era la fel de stresara de meciul care urma sa fie, chiar daca nu avea niciun motiv.
- Oh nu, de data asta va vor face praf Cercetasii. Murmura ea trufasa, caci era mandra de casa ei. Pentru noi mai mult conteaza distractia, nu neaparat castigul, e o calitate a cercetasilor. Nu se certa deloc cu Lexie, insa nu strica putin un "conflict de interese", dar schimba repede subiectul simtind cum masa se misca, la fel si scaunul ei si cafeaua de pe masa.
-...Cutremur?!

**Lexie Stryder** · 05 Jan 2013, 17:54

Lexie râse scurt la auzul cuvintelor Julietei. Charles. Charles Duncan. Era un biat tare plin de sine, care îţi dădea impresia unui caracter destul de slab, care părea că nu îi pasă de nimeni şi nimic şi că face totul cu plăcere. Totuşi, viperina nu putuse să nu observe inteligenţa ochilor lui şi modul în care se purta atunci când era criticat sau când i se atrăgea atenţia. De multe ori, cei care nu arată erau cei cărora le păsa cu adevărat.
Viperina îşi înfăşură degetele pe lângă ceaşca ei de cafea. Julieta părea convinsă că cercetaşii vor câştiga, iar Lexie nu mai voia să se contrazică cu ea. Nimeni nu putea să ştie ce se va întâmpla cu meciul acela, aşa că renunţă la a mai susţine că echipa ei va fi învingătoare. Adevărul era că echipa de vâjhaţ a viperinilor nu era chiar deloc slabă. Lexie observase la puţinele antrenamente la care fusese faptul că nu avuseseră un asemenea Căutător de la Malfoy încoace.
Tresări uşor când masa începu să se zguduie. Ceaşca sa se clătină şi câteva picături de cafea îi curseră printre degete.
'Probabil,' răspunse ea la întrebarea Julietei. Aşa zisul cutremur se opri şi viperina se încruntă. uşor încurcată. Da, era destul de posibil să fie un cutremur, însă dacă era altceva? Dacă cineva sau ceva de jos zguduise atât de tare clădirea. Brusc, viperina era interesată de ce se alfa în pivniţă.

**Julieta D. Thibault** · 05 Jan 2013, 21:20

Era prea ciudat un cutremur, ar fi stiut. Adica si Incuiatii prin metodele lor pot sa ghiceasca inainte cu cateva ore daca era un cutremur, vrajitorii poate aveau sa stie din timp, sau cu o zi doua inainte insa nu auzise nimica, cel putin la castel le-ar fi spus, la profesori macar caci pe elevi nu trebuiau sa-i alarmeze. Insa era sigura ca nu era un cutremur, ci poate ceva jos in pivnita se intampla.
- Haide sa vedem, spuse ea dand usor absenta din umeri. Nu stia daca viperina voia actiune, insa ea avea nevoie, de cateva zile statuse doar si citise, ceva mai mult nu avea sa-i strice. Se ridica de acolo si ii facu semn lui Lexie sa o urmeze pana in pivnita, nu se uita in spate daca venea sau nu insa ii era indiferent, putea sa se descurce si singura. Doar ca nu i-ar fi stricat compania lui Lexie. Ajunse in cativa pasi la usa de la pivnita, o deschise incet si ramase stana de piatra:
- Ce..?

**Lexie Stryder** · 06 Jan 2013, 00:21

Lexie se ridică şi ea imediat după Julieta. Normal că voia să vadă ce se petrecea în pivniţă. Chiar dacă personalitatea şi caracterul lui Lexie nu cerea foarte multe năzbâtii, nu reuşea să se abţină în momentul în care îi era servită una pe tavă. O urmă pe cercetaşă, care părea să nu îi observe prezenţa. Privi în urmă, uşor îngrijorată. Dacă le-ar fi văzut cineva cu siguranţă că le-ar fi întors din drum. Viperina coborî scările de lemn, cu grijă să nu cadă. Era înguste, însă bine îngrijite şi lustruite, aşa că gândul viperinei se desprinse cu rapiditate de acel aspect.
Şi, când vor vedea ce se întâmplă, ce vor face? Vor interveni? Sau, mai bine zis, în ce să intervină?
Curiozitatea ei întrecea frica şi suspansul, lucru care îi îndemna picioarele să se ducă unul înaintea celuilalt.
Julieta deschise uşa pivniţei discret în faţa ei şi Lexie privi uriaşa încăpere. Reacţia cercetaşei era foarte asemănătoare cu ceea ce gândea viperina la rândul ei.
În faţa lor era o scenă a unui duel clasic, unde două persoane civilizate se luptă într-o competiţie magică până la moarte. Lexie îi privi pe cei doi pe rând. Ar fi trebuit să intervină? Nu, nu puteau. Nu se putea să întrerupă un duel, ar fi fost implicate în mod direct.

**Julieta D. Thibault** · 06 Jan 2013, 01:24

Ramase pur si simplu...muta vazand ceea ce se desfasoara sub ochii ei. De cand pivnitele cafenelelor devenisera ringuri de lupta, sau mai bine zis sali de duel. Stia cafeneaua asta de multi ani, mereu trecea pe aici cand voia sa bea o cafea si o stia linistita, insa brusc nu mai era cum o lasase ea lunile trecute. Nu s-ar fi asteptat la asa ceva, insa isi muta privirea cand de la unul cand la altul. Insa se hotara sa intervina, era clar ca tipii nu erau prieteni si incercau sa se omoare unul pe altu, puneau in pericol magia, cum sa fii chiar asa de idiot? Cercetasa cobora primele trepte, zicand:
- Incetati, ati innebunit? Puneti in pericol magia si lumea vrajitorilor, nu sunteti intregi la cap? Spuse ea si observa ca unul atinti bagheta spre ea insa imediat urca scarile iara si inchise usa, lovitura care veni de la bagheta se izbi direct de usa. Rasufla usurata, zicand:
- Sau mai bine..taceam? Murmura ea privind-o pe Lexie care probabil voia sa o stranga de gat, sau ceva de genul.

**Lexie Stryder** · 06 Jan 2013, 23:04

Lexie o privi pe Julieta aproape şocată. Sinceră să fie, se gândea şi ea cum ar fi fost să se bage între cei doi vrăjitori. Cu toate astea, gândise înainte să acţioneze, ceea ce cercetaşa uitase să facă. Nu era bine să intervii într-o problemă care izbucnise un duel. Acestea erau în general foarte personale şi oricine se implica ieşea rănit.
Dacă ar fi trebuit să se bage în vreun fel, poate că ar fi fost mai bine dacă ar fi făcut-o cu mai mult tact. Asta i se părea marea diferenţă dintre cercetaşi şi viperini. Primii erau mult pre impulsivi şi îndrăzneţi, pe când ceilalţi reuşeau să gândească fiecare problemă şi să iasă din ea atât de sinuos, demn şi frumos.
Lexie alergă înapoi pe scări şi o privi pe Julieta imediat ce aceasta închise uşa.
'Ai înnebunit?' o întrebă, pe un ton controlat. 'Ştii ce puteai păţi dacă te luau în vizor? Dacă îi atrăgeai atenţia unuia dintre ei şi celălalt îl lovea cu o vrajă? Îţi dai seama câte probleme s-ar fi creat, cât ai fi alterat duelul?'

**Julieta D. Thibault** · 08 Jan 2013, 14:54

Probabil actionase prea copilareste, insa fapta era facuta si nu avea sa regrete asta, era in viata..asta conta, nu? O privi pe viperina ca pe mama ei, care incepea sa o certe din orice prostie, chiar daca aici nu era tocmai orice prostie.
-Bine bine gata, nu am patit nimic. Sunt aici in fata ta, insa trebuie sa oprim duelul acela. Nu stiu cum se face, caci cafeneaua asta era dintre cele mai linistite, cel putin asa stiu eu..vin de sase ani aicia si destul de des, insa nu s-a mai intamplat nimic de genul, sau cel putin sa fi stiut eu. Murmura ea dand absenta din umeri si din nou auzi bubuituri, se posta in fata usii lipindu-se de ea, insa isi scoase bagheta spunand o vraja care incuiase usa, cel putin sa fie in siguranta cei din cafenea si ele pana aveau sa rezolve problema.
- Deci? Ce vom face? Nu avea idee inca ce vor face, dar poate viperina avea.

**Lexie Stryder** · 08 Jan 2013, 21:10

Lexie o privi pe Julieta acuzator, încă puţin enervată, însă renunţă la subiect. Şi dacă cercetaşa era sau nu conştientă de problemele pe care riscase să le işte, nu avea să mai insiste. Probabil că cel mai bun lucru ar fi fost să plece de acolo amândouă.
Era aproape sigură că cercetaşa nu va fi de acord. Era destul de sigură că nobilimea sa o va împiedica să iasă de acolo fără remuşcări.
Dar altceva nu puteau face. Dacă vor fi prinse căutând în pivniţa cafenelei ar fi putut fi acuzate de furt şi ar fi intrat în bucluc cu siguranţă.
'Hai să ne salvăm pielile şi să plecăm de aici,' spuse viperina, brusc, luând-o pe Julieta de mână. 'Nu avem cum să ne băgăm în aşa ceva şi eu una nu vreau să stau aici să văd care dintre ei moare.'
Lexie se avântă înapoi în încăperea cu miros de lămâie şi scorţişoară, care brusc avea un aer de nesiguranţă indiferentă.

**Julieta D. Thibault** · 08 Jan 2013, 21:48

Ii observa privirea viperinei, o privire acuzatoare care probabil ar fi strans-o de gat daca nu s-ar fi abtinut, sau nu ar fi stiut sa se abtina. Insa cercetasa nu mai spuse nimica, dadu aprobator din cap la spusele lui Lexie si o urma indeaproape, trebuia doar sa-si ia paltonul si sa plece de acolo cat mai repede. Realiza si ea ca se aflau in pericol, insa decat sa riste pentru toti mai bine mergeau acasa, sau oriunde altundeva. Cand dadura sa iasa din cafenea un barbat le aparu in fata, avea o expresie al naibi de ciudata si un zambet larg, aproape ca ii venea sa-i de-a una, cerea asta.
- Plecati asa repede? Dar nu v-am servit cu desertul, domnisoarelor. Spuse barbatul dand sa puna o mana pe ele, insa Julieta o trase pe Lexie de mana in spate si ii facu semn sa alerge luand-o in partea opusa lui si mesei unde stateau.
- Iar acum ar fi un moment bun sa..facem ceva !

**Lexie Stryder** · 08 Jan 2013, 22:25

Lexie o prii pe cercetaşă, surprinsă că nu era împotriva iniţiativei sale, însă îşi luă geaca de pe spătarul scaunului şi lăsă bani pe masă. Dădu să meargă spre uşă, însă în faţa lor se postă un băbrat înalt şi bine făcut.
Lexie îl privi, uşro încurcată, apoi se lăsă trasă de Julieta în partea opusă. Alergă după ea, fără să se simtă în stare să îşi întoarcă privirea spre necunoscut.
Îi ascultă cuvintele, concentrată pe direcţia în care ar trebui să se ducă.
'Hai să o luăm pe uşa din spate,' spuse ea şi o luă în direcţia respectivă. În câteva secunde ieşiră în aerul rece şi Lexie privi în jur. Nu era nimeni suspect pe acolo, însă bărbatul încă mai venea după ele.
Lexie alergă în continuare, simţindu-şi muşchii picioarelor arzând neplăcut. Pieptul îi era suprasolicitat şi bătăile inimii mai rapide decât ar fi fost normal.
Nu ştia drumul spre strada principală, însă ajunse într-un loc care îi părea cunoscut, deşi nu ştia exact de ce.
'Julieta, gândeşte repede şi arată-mi pe unde ar trebui să merg pentru că eu nu am nicio idee,' spuse ea, ep nerăsuflate.

Darkmark RPG Forum / Lumea Vrăjitoriei / Vacante in Vacante, concedii si afaceri 1 2 3 4 5 Next » //  / Price tag

Darkmark RPG Forum / Lumea Vrăjitoriei / Vacante in Vacante, concedii si afaceri
1 2 3 4 5 Next »
/ Price tag