Darkmark RPG Forum / Hogwarts / Marea Sala

« Previous 1 2 3 4 5 6 Next »

/ O masa copioasa

OOC: Me and Ema Snow


Jack intra repede in marea sala deoarece era mort de foame. Nu mai mancase nimic de cand plecase de acasa. Fiind nou nu stia unde sa se aseze si ce sa faca. Stia doar ca trebuie sa stea langa noii lui colegi de la Ochi-de-Soim.
II vedea pe profesori la masa din fata si inca 4 mese lungi.
"Una din acele mese este a Ochilor-de-Soim" isi zise el."Dar care?!"
Atunci o vazu pe fata cu care calatorise, Ema Snow. Stia ca ea era la Ochi-de-Soim.
"Cum Doamne iarta-ma sa ajung la ea prin multimea asta?!"

Ema se juca o vreme cu furculita intre degete, ascultand anunturile profesorilor. De fiecare data era la fel. Se intreba in treacat ce coridor avea sa mai fie interzis anul acesta si zambi. Nu contau restrictiile. Intotdeauna se gasea cineva sa le incalce.
Isi plimba privirea prin incapere, plictisita, cercetand chipurile noilor boboci. Exista o fetita ce semana foarte tare cu o fantoma intalnita de Soimeanca. Zambi din nou, cu blandete. Insa in toata marea de elevi, un singur chip ii atrase atentia. Il recunostea. Calatorise cu el cand venise la Hogwarts.
Tanara se ridica in picioare si isi duse mana deasupra capului.
" - Jack!"
Lupta cu multimea ar fi fost in zadar. Isi trecu in viteza picioarele peste bancuta si porni spre el. Isi cerea scuze cand calca pe cineva din greseala pe picioare si isi strangea buzele cand era ea calcata. Intr-un final, cu chiu, cu vai, ajunse in fata baiatului.
" - Buna" zambi ea vioi si privi peste umar. " Pregateste-te, o sa fie un drum luuung pana la masa" chicoti ea.

"Esti clarvazatoare nu?" intreba Jack razand cu pofta. "Uite ca am picat la Ochi-de-Soim. Asa a vrut vechea palarie. De fapt eu m-am rugat sa ajung la Ochi-de-Soim" marturisi Jack. "Unde este masa?"
Ema ii arata cu degetul o masa la care stateau mai putini elevi. Atat astepta Jack! In doua secunde se afla acolo luand loc pe un scaun. Ema isi facu cruce cand ajunse langa Jack, care infuleca de zor o bucata mare de carne de porc.
"Mmm! Bun! Bun! Complimentele mele bucatarului! Da chiar...Cine e bucatarul?" intreba Jack cu gura plina.

Ema rase si se aseza langa el.
" - Spiridusii de casa" raspunse scurt la intrebare.
Isi puse si ea o bucata de friptura in farfurie si incepu sa manance. Dupa prima inghititura, realiza ca uitase sa faca ceva.
" - Bun venit la ODS, atunci" zambi vesela.
Il privi pe Jack cateva clipe si chicoti, amuzata de situatie.
" - Imi amintesc ca ai zis in tren ca mori de foame, dar nu ma gandeam tocmai la asta. Ai fost cumva tinut ostatic pe durata vremii?" glumi Soimeanca.
Isi puse in pahar suc de dovleac si mai umplu unul si pentru noul elev al Soimilor.

"Da. M-a tinut foamea ostatic. Multumesc de urare si de suc." zise Jack dupa ce termina de inghiti si ultima bucata de carne. "Data viitoare o sa imi iau mancare la pachet."
Ema incepu sa rada, dar tacu repede fiindca directorul avea de facut un anunt. Dupa ce termina Jack arunca o privire un jur si vazu ca sunt doar 4-5 elevi la masa cu el.
"De ce sunt asa de putini elevi la masa asta?" intreba Jack curios.

Ema ridica din umeri.
" - Unii au mancat mai devreme. Altii s-au dus direct in pat. Si cum in general, nu suntem prea multi la aceasta Casa..."
Mai lua o inghititura.
" - Daca nu trebuia sa rezolv problema cu mingea uriasa din apa din camera de zi, probabil ca nici eu nu as mai fi fost pe aici acum" chicoti ea. " Exista un baiat, este in ultimul an. E mai mereu pus pe sotii si mai mereu trebuie sa-l mustru. Ma gandesc ca daca l-as pedepsi, s-ar potoli, dar intr-un fel, nu gasesc puterea de a o face"
Privi in gol pentru cateva secunde, gandindu-se la cate tampenii putea face Spencer Athinkson. Isi scutura capul, parul saten intrandu-i in ochi.
" - Iar nu m-am tuns vara asta" chicoti ea. " Ia spune-mi, ce impresie ti-a facut pana acum Castelul?" intreba ea curioasa.

"E foarte frumos...dar mie mi-ar trebui o harta sau un GPS" spuse Jack razand in hohote.
"Oricum nu am vazut decat intrarea si marea sala."
Ca la un semn toti se ridicara numai el si bobocii ramasera jos. Ema ii facu semn sa se ridice.
"Ce se intampla?Se da stingerea?" intreba Jack.
Ema dadu din cap si ii spuse sa o urmeze.

Soimeanca il trase pe Jack in multime, incercand sa nu iasa in evidenta. Aproape de usile inalte, isi schimba iar directia, conducandu-l langa draperiile agatate de pereti. Se aflau acolo numai la ocazii speciale: inceput de an, sfarsit de an, tot felul de petreceri si prezentari ce aveau loc la Hogwarts. Ii facu semn baiatului sa nu zica nimic.
Ema se ghemui in spatele draperiei, lasandu-se sa alunece pe podea. Se uita la ceas si isi ciuli urechile, ascultand cum multimea de elevi devine tot mai indepartata. Abia acum, dupa toti acesti ani, descoperea cat de ciudat se auzea totul in Marea Sala. Isi putea da seama de pasii Viperinilor coborand spre pivnite si de pasii Cercetasilor si Ochilor-de-Soim, despartindu-se la capatul scarilor. Mai ramasesera profesorii, care inca discutau la masa lor.
" - Daca tot e prima data la Hogwarts, vreau sa-ti arat ceva" ii sopti tanara lui Jack.
Astepta in continuare. Au putut auzii doua scaune harsaind a retragere. Ema incerca sa-si domoleasca pulsul. Nu vroia sa i se auda respiratia daca cineva ar fi trecut pe langa usi.
Acolo, acoperita de materialul gros, se simtea la fel de la vedere cum ar fi fost daca ar fi stat in mijlocul salii. Si totusi, stia ca e doar in capul ei.

Jack nu prea reusea sa desluseasca ce se intamplase asa ca se lasa in voia Emei. Vazand ca Ema incearca sa nu scoata nici un suntet, Jack trase in plamani aer si dupa isi puse mana la gura pentru a isi tine respiratia. Imediat si cei doi oameni care mai ramasesera,pe langa Ema si Jack, iesira din sala.
"Unde mergem?" intreba Jack galben la fata din cauza lipsei de oxigen.
Ema ii trase un ghiont intre coaste pentru a-l face sa taca.

Trase cu ochiul dupa draperiile groase. Nimeni. Se furisa pe langa perete. Nimeni. Mai arunca o ultima privire spre casa scarilor si, cand nu vazuse sau auzise pe cineva, isi scoase bagheta. O invarti de doua ori, iar usile masive din lemn se inchisera, lasand Marea Sala in intuneric.
" - Lumos" rosti Emm clar, iar varful baghetei se aprinse.
Trase draperia si ii zambi lui Jack.
" - Gata, poti iesi" chicoti ea si se intoarse, mergand spre masa profesorilor. " Si scuze pentru cot" adauga.
In fata mesei exista un piedestal, decorat cu o bufnita. De obicei, directorul statea acolo, tinandu-si discursurile in zile festive. Ema se apleca, cautand un detaliu firav.