Darkmark RPG Forum / Hogwarts / Hogsmeade

« Previous 1 2 3 4 5

/ Cine-a pus carciuma-n drum ala nu e om nebun

Euforie. Da, asta era cuvantul pe care il simtea Kennya. Simtea in adancul ei ca avea sa fie o zi speciala. De ce? Habar n-avea. Se imbraca repede si o lua la fuga pe scari. Din cand in cand schimba replici cu persoanele aproapiate ei si zambea oricarui trecator pe holurile deja aglomerate. Nu era de mirare ca le primea inapoi, avand in vedere ca tot Castelul era gata sa ia cu asalt micul sat Hogsmeade dupa o saptamana grea de scoala. Nu vazu nici un prieten apropiat cand iesi din perimetrul scolii ceea ce o intrista cateva secunde. Nu avea nici un plan pentru azi, asa ca era gata sa intampine neprevazutul.

O lua cu pasi mici catre sat, privind la lumea din jurul ei. Era cu gandul in alta parte si avea tendinta sa darame oamenii din fata ei. Deodata vazu pe cineva facandu-i cu mana si se uita curioasa. SOC! Era tocmai Raizen. Fata nu-l vazuse de atata timp incat ramasese pironita locului cu gura intre-deschisa. Isi scutura putin capul si o lua la fuga. Nu se uita la privirea de pe fata lui Raizen. Nu vroia sa stie procentul de nebunie pe care l-au avut actiunile ei acum cateva secunde. Se pare ca azi neprevazutul avea un procentaj al surprizei destul de mare.

Intra intr-un magazin ce nu isi avea locul printre celelalte si se intrepta cu voiosie spre rafturile pline cu sticle. Vanzatorul se uita dubios la ea in timp ce cotrobaia printre marfuri. Dupa cateva secunde bune, se intorsese la casa cu niste vodka Polar si doua sticle de vin, Tamaioasa Romaneasca si Murfatlar. Nu stia daca erau bune de ceva, dar se risca. Ii pusese o intrebare vanzatorului daca era de pe plaiurile lui Dracula, simtind un raspuns rece si o lua la fuga spre locul unde il vazu pe Raizen.

"Sper ca ai bani la tine! Chestiile astea costa o groaza." zise viperina vizibil amuzata.

„Ehehehe, pãi tu mã inviți la o beutã și tot eu sã plãtesc ? Pãi se poate” întrebã Raizen râzând. „Okey, fac eu cintste azi si numai azi ! Oh da' ce de-ai cumpãrat.. frumos, frumos !”

Se uitarã în jur dupã un loc unde ar putea sã consume bãuturi alcoolice care nu le dãuneazã grav sãnãtãții fãrã sã-i vadã nimeni. Raizen vãzu un stejar, undeva la vreo 100 de metrii depãrtare însã Kennya nu fu de acord cu ideea sa. Se uitã indignatã la el și spuse:

„Insist, sã mergem în tufișul ãla !!”
„Ah, deci în tufiș îți place ție Mkey.. cum dorește domnișoara !” îi rãspunse Raizen zâmbind cu subînțeles.

Kennya nu rãspunse dar se înroși puțin la fațã, nu știa dacã de nervi sau de rușine. Poate cã i-a citit gândurile, cine știe, se gândi el fericit în sinea lui. Se îndreptarã amândoi cãtre mãrețul tufiș aflat undeva la 75 de grade de axa ecuatorului perpendiculara pe chintesenta efemerã a lunii pline ce nu era încã pe cer fiind abia prânzul. Avea în mânã o plasã plinã cu alcool și mergea cu o fatã într-un tufiș. Ce putea fi mai bun de atât ?

OOC:

Quote:"tufiș aflat undeva la 75 de grade de axa ecuatorului perpendiculara pe chintesenta efemerã a lunii pline ce nu era încã pe cer fiind abia prânzul."

Kennya vizibil amuzata ii dadu una peste spate lui Raizen. Luat prin surprindere, gata sa scape pe jos sticlele, se redresa cu o privire nemultumita catre viperina. Fata se facu ca nu-l observa si o lua in fata conducand drumul. Statu o secunda sa ii observe pe ceilalti elevi. Nimeni nu parea sa le dea atentie, ceea ce era din punctul de vedere al amandorura un lucru bun. Totul era asa de frumos, pana si vremea tinea cu ei. Kennya vazu o vanzatoare ambulanta ce striga din toti ranunchii 'Indepartoare de Mizerie al doamnei Skowers, bun la toate' si intinse mana spre Raiz sa-l ajute cu plasa.

De cand se intorsese in acest loc magic, Kennya nu apuca sa-si vada vechii prieteni. Cel putin o mare parte din ei. Se bucura nespus ca avea cateva ore la dispozitie sa stea de vorba cu Raizen, nederanjati de nimeni, depanand amintiri si...consumand bauturile alcoolice ale Incuiatilor. Unul dintre hobby-urile lor preferate ar putea spune. Ii mai dadu prieteneste una peste spate, dar Raizen nu apuca sa o cotonogeasca ca ajunsesera la locul cu pricina. Se aruncara amandoi pe iarba si Raizen o ameninta pe viperina. Incepura amandoi sa rada si sa desfaca sticlele.

"Bun, acum ce facem? Am uitat sa iau pahare." zise Kennya suparata pe ea insasi.
Raizen se uita la ea ca si cum ar fi iesit dintr-un OZN si o batu pe umar in semn de compatimire.

Raizen bãgã mâna în pungã și zâmbi șiret când apucã o sticlã de ceea ce pãrea a fi Polar. Kennya deja se apucase sã bea. Dupã ce își reveni de la șocul inițial [aparent, fatei îi era FOARTE sete] , Raizen îi spuse în derâdere arãtând cu degetul spre sticla de Ciucaș din mâna ei.

„Oh, ce gusturi bune ai”

Kennya îi mai trase o palma peste fațã, roșie ca racul. Raizen nu fãcu decât sã zâmbeascã din nou cu subînțeles. Deschise sticla, se uitã ciudat la ea și o mirosi suspect dupã care ridicã din umeri și o duse la gurã golind jumãtate din ea. O desprinse de buze, își scuturã capul și îi scãpã un „Aaah” plin de satisfacție. Mai luã douã guri dupã care puse dopul și o așezã frumos lângã el. Se întinse în iarba înaltã și privi cãtre cer. Era atât de senin. Îi plãcea sã priveascã firele de iarbã întinzându-se spre vãzduh. Zâmbi și spuse melancolic:

„Și... cum a fost cãlãtoria ta ? Am fost uimit sã te vãd din nou aici..”

"Nu cred ca mai uimit decat mine. Ca sa fiu sincera... Nu am crezut ca ma voi intoarce. Dar vad ca orice fac, tot aici ajung. Orice ar fi, sper ca este de bine."

Ii lua exemplul lui Raizen si se uita cu melancolie spre cer. Era confuza, asa ca decise sa nu se mai gandeasca la nimic. Se intoarse pe o parte, sprijinindu-si capul in mana si se uita pret de cateva minute la barbatul aratos si plin de muschi de langa ea ( =))Better? ). Rase putin cand vazu sticlele de langa ei, atragandu-i atentia lui Raizen. Acesta o intreba banuitor de ce rade si ea ii raspunse printr-o ridicare de umeri. Ii era dor de lucrurile astea, si acum avea ocazia sa le faca din nou. Era oare cel mai bun lucru sa faca? Alunga acest gand repede din cap si raspunse.

"Pai, a fost destul de... monotona. Dar stii ca nu imi place sa vorbesc despre mine. Spune-mi despre tine. Ce-ai facut, cum mai este treaba pe aici.."
Viperina termina ultima propozitie cu un glas pierdut si acum se uita atent la el gata sa asculte. Inca stateau intinsi pe iarba, Raizen uitandu-se la cer si Kennya la el (O rima?). Timpul parea sa treaca mai incet decat de obicei.