Darkmark RPG Forum / Hogwarts / Sala Trofeelor

1 2 3 Next »

/ Printre campioni

OOC: Plus inca o persoana, oricine doreste este binevenit.

bic:
Sala Trofeelor.Era pentru prima oara cand tanarul astropuf punea piciorul in acea sala.Privea in toate directiile nestind de unde sa inceapa.Venise acolo cu un gand ascuns,un gand care il trada pe el si inima lui.Dorea sa afle...era absolut necesar sa afle daca vreodata, un alt Romulus fusese un adevarat jucator de vajthat sau un perfect.Privea toate acele vitrine pline de trofee tresarind de fiecare data cand vedea un nume ce ii amintea de numele parintilor lui.
'Trebuie sa fie ceva aici...trebuie...'
Insa era o sala atat de mare, curand se lasa pagubas si cauta un loc in care sa se odihneasca.Erau mult prea multe trofee,prea multi capitani ce aveau un nume dubios de asemanator cu al lui.Intalnise pana in acel moment Romus,Ronus,Revus,Romulodus.
'O haide....serios?Romulodus?Cine s-ar numi asa?'
Toate acele tresariri il facura doar mai trist.Nu stia nici macar de unde sa inceapa deoarece nu stia nimic despre parintii lui.Cel care avusese inca avea grija de el in toti acei ani nu dorise niciodata sa ii dezvaluie mai mult decat numele acestora si deisur faptul ca fusesera niste vrajitori formidabili.Desi era o persoana rece, John amanase acel moment inca de cand intrase in primul an.Nu dorea sa caute si sa nu gaseasca nimic deoarece asta l-ar fi facut probabil si mai trist.Se ridica asadar fiind hotarat sa gaseasca acele doua medalii sau trofee sau orice ar fi purtat numele parintilor lui.Se oprise in fata unui geam in spatele caruia observa niste medalii ce apartinusera unor fosti jucatori de vajthat.

Avea chef de .. putina istorie . Nu stia ce sa mai faca prin acea padure . Vedea in jurul ei numai copaci . Ridica capul si zarea cerul . Incepuse sa se SATURE . Oftase adanc si rasuflase puternic si isi indreptase corpul spre cararea de deasupra ei . Ca intotdeauna , se afla in padurea interzisa , vrand sa isi adune gandurile , dar uneori , nu reusea deloc . Din ce motiv ? Nici nu stia , insa nu ii pasa . Zambise vag , daduse din umeri in semn de dispret din comportamentul ei sucit si de neinteles , atat pentru ea cat si pentru ceilalti din jur si facuse un salt . Ajunsese exact in mijlocul cararii si , fara sa o priveasca deloc o luase drept inainte alergand printre copacii desi si fratii lor "decedati " cazuti pe pamantul tare .
Iesise din jungla , aerul imbibat de mirosurile puternice ale frunzelor copacilor disparand imediat . Privise cu ochii ei ageri prin jur . Se simtea asa de salbatica in ultima vreme , si nu stia deloc cum sa se mai comporte ca o fiinta umana . Statea ghemuita , mirosind aerul discret si privind in jur ca o disperata , insa nimeni nu se afla prin preajma . Un corba se asezase in fata ei , ochii lui sticlosi si negrii oglindindu.se in cei movi si fara viata ai Elizei . Mieunase slab si fugise spre castel .
"Ce sa fac eu in castel ? Ma voi plictisi de moarte si totusi .. nu am niciun chef de padure . Si nici de citit . Poate doar putin de .. alergat . "
Zambise strenghereste pe la colturile buzelor si o luase in goana , transformandu.se intr.o pantera neagra cu ochii rosii si capatul cozii asemenea lor . Ii placea sa revina in starea ei , desi ciudata si salbatica .Aruncase o privire in urma ei , nu se afla nimeni . Sarise pe treptele din fata castelului si impinsese usa cea mare care era inchisa . Spre surprinderea ei , se deschisese fara niciun sunet , ceea ce nu se intampla prea des . Fara sa o intereseze prea mult se strecurase prin spatiul ingust si intrase cu usurinta in holul central . De jos , parea extrem de pare , insa nu ii pasa . Ranjise in sinea ei si urcase scarile in graba , prinzandu.le cu ghearele ei ascutite , facand un sunet absurd si sacaitor .
Cu ultima rasuflare , sarise pe ultima scara si se oprise locului , ciulindu.si urechile . Nu auzea pe nimeni , spre bucuria ei si isi continuase drumul . Vroia sa afle ceva despre acel castel , ce facusera elevii de varsta ei si cum ramasesera in viata .. sau chiar murisera . Daduse coltul coridorului larg intrand intr.o incapere vasta . Un miros ascutit , cunoscut viperinei , ii venise pana la nari . Isi intoarse capul spre locul din care venea si ramase pitita locului .
"Sa mor eu . Acela nu este ... Ba da ! El este !!! "
Uitand de faptul ca inca mai era o felina , o luase in galop spre el si ii sarise in brate , dandu.i o labuta peste fata .

John fu luat total prin surprindere.Vazu pantera cum vine spre el si facu ochii mari ingrozit nestiind ce sa mai faca.Incerca sa faca un pas in spate si duse repede mana la bagheta insa nu mai apuca.
'Ce dumnezeu....'
Pantera se lasa pe el cu toata greutatea.Inchise ochii ingrozit crezand ca aceasta ii este sfarsitul.Cand ii deschisese isi dadu seama ca in continuare se afla pe podeaua rece a salii trofeelor.Incerca sa impinga pantera insa nu reusi.Se uita acum dupa bagheta lui, in mintea lui amestecandu-se sute de idei.
'Ce cauta o pantera aici?!O doamne....ce mai urmeaza?un hipogrif...oh...fara hipogrifi si fara miscari bruste!...'
Incerca sa se miste cat de fin putea...ii era frica ca pantera sa nu se supere si sa ii secere fata.Simtise laba grea a acesteia cu cateva minute mai devreme si nu dorea sa o simta din nou.
'...cine lasa o asemenea creatura intr-un loc plin cu copii...doamne!'
Observa bagheta si incepu sa se intinda dupa ea,insa nu reusea sa ajunga la ea decat cu varful degetelor.Pantera pur si simplu nu se misca, se uita mai bine la ea.
'Pana la urma e un exemplar dragut...'
Ofta si renunta sa mai incerce sa ajunga la bagheta.Se lasa pe spate asteptand ca pantera sa faca urmatoarea miscare.

Il cerceta pe baiat cu curiozitate , neintelegand motivul pentru care acesta era asa de inspaimantat . Mieunase slab si ii mai daduse o labuta peste fata lui . "Hmm , ce are pustiul ? De ce e atat de speriat ? " Toarse incet si se ghemuise la pieptul lui cald punandu.si labele din fata sub capul ei micut si inchizand ochii . Ramasese asa pentru un timp indelungat si visand la o masa copioasa cu multa carne . Isi scuturase capul , luandu.si mintea de la acele ganduri , insa nu reusise . Se ridicase in cele patru picioare si sarise de pe astropuf . Asezandu.se in fund , isi luase o laba si se spalase incet si cu mult zgomot , ignorandu.l complet pe baiat .
"What the ... acum stiu de ce era el speriat !! Sunt inca transformata in pantera . Hopa ! Am uitat complet acest amanunt . "
Scoase un simplu sunet , straniu , si cu doi ochi blanzi , tristi , aruncati asupra lui John , se ascunsese in spatele unui dulap mare pana in tavan din lemn de nuc si statuse acolo pentru aproximativ 3 minute . Cand se intorsese , numai era nicio pantera . O fata inalta , cu parul verde si doi ochi movi patrunzatori si totusi neexpresivi , mergea lent pana ajunsese la un metru distanta de cealalta persoana din incapere.
"Scuza.ma pentru .. mnah , pantera . Am uitat ca eram inca transformata . N.am vrut sa te sperii . "

La inceput nu-si crezu ochiilor.Statu o clipa pe ganduri incercand sa-si aduca aminte unde o intalnise, apoi ii veni in minte imaginea unei pesteri si a lacului de langa scoala.Se ridica si dupa ce isi scutura roba se uita in jurul lui dupa bagheta,o lua si o baga atent in buzunar.Se uita apoi la fata si zambi.Deci fata era un animagus, unul chiar interesant.Isi adusese apoi aminte de vrajile care il lasasera cu gura cascata, felul in care se luptase cu fluiedimii si mai apoi greseala copilareasca care aproape ca o costase viata pe fata.
'Deci...animagus...'
Zambi fara sa vrea, se intreba daca Eliza este un animagus innregistrat.Renunta repede la aceste ganduri.
''N-nu m-ai speriat...doar ca nu sunt obisnuit sa vad astfel de creaturi in scoala...atata tot.''
Rosi putin deoarce fusese clar ca se speriase la inceput, si apoi se gandi la ce s-ar fi intamplat daca ar fi ajuns mai devreme la bagheta si ar fi atacato pe fata.Alunga repede aceste ganduri.
''Nu ne-am vazut de ceva vreme...trebuie sa recunosc ca de fiecare data gasesti ceva cu care sa ma uimesti.''
Se uita apoi in jur, dorea sa vada daca mai sunt si alti elevi in sala.Dori sa se uite la ceas insa isi dadu seama ca nu mai detine asa ceva.Se uita la fata amintindu-si unde si-a pierdut primul ceas.

ooc : greseala copilaroasa ? Ehh da , numai spune !

bic : Spre uimirea ei , rosise . Simtise cum sangele se urcase in obrajii ei , facandu.i sa devina din ce in ce mai fierbinti si mai rosiatici , enervand.o la culme . Isi aplecase capul , rusinata de privirea baiatului asupra ei si ramasese asa pentru un timp indelungat , dupa cum i se parea ei . Simtise cum astropuful se miscase , ridicandu.si o mana si aplecadu.si la randul lui capul . Ii aruncase o privire fulgeratoare , observand ca el isi cauta ceasul . Oftase incet , amintindu.si momentul in care cei doi au intrat in lacul de langa castel si luptele crancene cu "minunatele" fapturi cu coada si mai ales cele cu tentacule . Zambise usor si isi ridicase capul , privirea severa a baiatului fiind atintita asupra ei .
Cu nicio expresie pe fata ei , ii raspunse pe un glas ciudat , trist , si putin ingrijoritor .
"Ahm , la ce te referi ? " intrebase dansa , in timp ce isi luase o suvita verde si se juca cu ea printre degete , ba pe o parte ba pe alta . Astepta rabdatoare , cu mintea zburandu.i aiurea , dar , de aceasta data nu se mai gandea la natura , cum facea de obicei , si nici , spre surprinderea ei , la gandurile ei sinistre ci .. la viitor . Nu ii venea sa creada ca acele ganduri treceau cu viteza luminii prin mintea ei , prinzandu.se bine de peretii acestuia si stand acolo , asteptand sa fie bagati in seama si discutati .

John continua sa se uite la Eliza.Din cand in cand isi mai arunca privirea asupra vitrinei plina cu medalii, erau medalii vechi pe care erau inscriptionate cele mai dubioase nume pe care tanarul astropuf le vazuse in viata lui.
''Ma refer la toate acele vraji...si la faptul ca esti un animagus...nu vezi astfel de lucruri in fiecare zi.''
Se uita la viperina cateva momente si zambi nevinovat.Ceea ce spunea era adevarat.Stia ca in acel moment comparativ tanara este cel mai probabil o vrajitoare mult mai puternica decat el.
''Eu spre exemplu nu pot inca sa conjug un Patronus cum trebuie...desigur, nu au fost momente in care chiar am avut nevoie de vraja aceea...dar nu se poate spune ca nu am incercat.''
Se uita la micutul bursuc care se afla pe stema casei lui.Stia ca trebuia sa devina mai puternic, daca nu pentru el atunci pentru casa pe care o reprezenta.Isi facuse o promisiune pe care nu avea sa o incalce indiferend de ce s-ar fi intamplat in urmatorii ani.Uitanduse la Eliza incerca sa schimbe subiectul.
''Si...sala trofeelor...ce te aduce aici?Nu sunt multi elevi care sa vina in partea asta a castelului.''
Nu stia de ce insa acea sala ii aducea aminte de muzeele Incuiatiilor,isi amintea cum in repetate randuri se gasi singur in mijlocul acelor exponate, singuratatea ii fusese atata timp cel mai bun prieten.Era pentru prima oara cand John intalnea o persoana pe care ar fi putut sa o considere apropiata.

Se apropiase de o vitrina mare si analizase in tacere medaliile si cupele din interiorul acestuia . Unele erau mici , alte mari , ba din bronz , argint sau chiar din aur . Cele din aur erau magnifice si extravagante . Nu erau intocmai pe gustul viperinei , caci , nu putea sa.si inchipuie cum o persoana umana ar duce atat in mana cat si la gat un astfel de obiect . Isi scuturase capul in semn de dispret si maraiase usor . Si.l intorsese brusc in directia lui John , surprinsa de spusele acestuia . Se simtea...flatata. Zambise scurt , vag , inconstienta de ce urma sa zica , lasandu.si gura sa i.o ia inainte.
"Daca doresti , te pot ajuta eu sa formezi un patronus . Mie imi iesa , dar dupa sute de incercari. Cheia este sa ai o amintire cat de cat potrivita si sa te lasi condus de ea . Insa , problema e ca nu e usor sa o gasesti . Depinde de persoane . Eu , de exemplu , nu am trecut prea ... fericit . "
Spusese ultimul cuvant cu jumatate de gura , privind in gol , prin astropuf , cu glas domol si incet , sacadat . Oprise o lacrima care dorea sa se prelinga pe fata ei ca marmura , clipind des din ochi si ignorand privirea ciudata si totusi , plina de resentimente al baiatului .
"Cat despre ceea ce fac eu aici , ei bine , am inceput sa ma plictisesc de melancolia naturii si am vrut sa ma las inghitita de trecutul altor persoane , motiv pentru care am venit in acest loc . Dar tu ? Ce te.a adus aici ? Doar nu sa.ti exersezi vrajile asupra acestor obiecte nu ? O sa ai mari probleme , insa ,stai calm , nu o sa zic nimanui . "
Continuase pe un ton vesel , chinuit , ascunzand tristetea care aparuse brusc in ea . Vroia sa scape de acele senzatii reci pe care incepea sa nu le mai suporte.

Pentru o clipa baiatul fu tentat sa acepte oferta fetei.Insa se razgandi.Nu se simtea inca pregatit pentru o asemenea vraja,si nici trecutul lui nu era unul tocmai roz si chiar nu putea sa isi aduca aminte de un moment in care fusese fericit cu adevarat.Viata lui pana in acel moment fusese cel mult obisnuita si mediocra, lipsita de farmecul de a avea prieteni.Rase cand auzi ce spusese fata in legatura cu prezenta lui acolo.
''Nu...de data asta nu...am luat o mica pauza...ma aflu aici din motive...pur...familiale''
Pronuntase ultimul cuvant intr-un mod mai ciudat, se uita atent la viperina fiind uimit intr-un fel.Era intaia oara cand o alta persoana cu exceptia tutorelui lui afla de trecutul lui.Baiatului nu-i placea sa discute despre viata lui mai ales ca nici el nu cunostea toate detalile acesteia.Stia doar ca dorea sa afle mai multe lucruri legate de parintii lui si acolo in uriasa sala plina cu trofee era unul dintre singurele locuri de la scoala care ar fi putut sa ii ofere cateva indicii.
''E legat de trecutul meu...m-am gandit ca aici as putea gasi ceva...orice....Insa nu am gasit nimic pana acum.''
Se uita din nou pe o lista si din nou vazu o gama extrem de extinsa de nume ce contineau numele lui.Simtea ca isi pierde rabdarea, si pentru o clipa gandul ca ar putea sa faca niste vraji in acel loc ii veni in minte.Se uita din nou la fata.
''Locul asta e atat de linistit...si fiecare dintre aceste trofee are povestea lui...este pur si simplu uimitor...''
Se uita acum la un trofeu urias facut cel mai probabil din fildes.Era un trofeu acordat unuia dintre elevii scolii aflat intr-un schimb de elevi cu un elev dintr-o tara indepartata de care baiatul nu auzise niciodata.

Rase amuzata pentru un timp scurt . Incepea sa ii placa acel baiat , chiar era un bun prieten . Ii aruncase o privire sireata si ii zambise strenghereste , asa cum ii placea ei . Nu mai facuse asa ceva cu o persoana de mult timp . Si se simtea in largul ei . Apoi se intoarse spre vitrina . Avea un aspect ciudat si cateva rune pe marginea acestuia . Venindu.i o idee stranie in minte , merse in spatele acestuia . Din fata , ziceai ca este lipit de perete , asemenea si celorlalte dulapuri , dar , spre uimirea acesteia , nu era . In spatele lui era un dulapior micut , dintr.un lemn putrezit si avea un gemulet micut , prafuit de vreme . Se asezase pe vene si il atinsese cu un deget . Asa cum se asteptase , era plin de praf . Pe degetul ei alb se asezase o urma neagra , suparata , se stersese de podea , care , culmea , era la fel de prafuita . "Filch nu trece niciodata prin acest loc ? "
"John , vin.o aici te rog ! "
Strigase , dar nu foarte tare , vocea ei fiind auzita in toata incaperea . Isi ghemuise capul putin , jenata de boacana pe care o facuse . Nu se asteptase sa aiba o voce atat de puternica . Isi intoarse privirea spre gemuletul din dulapior . Era intreg , patrat si nu se vedea nimic in spatele acestuia . Luase bagheta ce era in cizma ei si rostise o vraja , incet si repede . Nu se intamplase nimic . Jegul nu se curatase . "Daca este din dinauntru ? "