Darkmark RPG Forum / Hogwarts / Marea Sala / Clubul Duelistilor / Pune'ma la incercare

Se plimba, linistita, pe holurile pustii ale castelului Hogwarts. Pelerina ii flutura gratios in spate, iar ultimele raze rosioare ale soarelui patrundeau nestingherite pe ferestrele deschise larg ale castelului.
Se indrepta cu pasi rapizi catre unul dintre putinele locuri care o puteau scoate mereu din acea stare insuportabila de somnoleta si de plictiseala: Clubul Duelistilor, ce iti deschidea poarta catre o lume plina de aventura, in care orice clipa de neatentie costa.
Ajunse rapid la parter, o lua pe un coridor din stanga si in fata ei vazu usile negre cu inscriptiile imense, suflate cu aur: Clubul Duelistilor.
Intra, insa fata i se intrista, vazand ca in sala nu se afla niciun doritor de distractie. Insa, nu isi pierdu total speranta asa ca se aseza pe o bancuta din stejar aflata in dreapta.
Dupa cateva minute de asteptare, atentia ii fu atrasa de scartaitul scurt provocat de usa. Se uita imediat intr-acolo, vrand sa afle cine va fi posibilul ei adversar

Fiind o zi mai plictiositoare si neavand ce face Minei ii veni brilianta idee sa faca o vizita Clubului Duelistilor si de ce nu sa participe si ea insasi.Isi lua roba de scoala si cobori incantata din Turnul Ochilor de Soim.Soarele inca invaluia cerul ceea ce era foarte interesant pentru o zi de noiembrie.Soimita se gandea oare cand vor aparea primii fulgi de zapada.
Coridoarele nu erau pline de elevi asa ca soimita aluneca pur si simplu printre siluetele care erau prezente.Mergea agale privind castelul si bucurandu-se nespus ca facea parte din aceasta scoala de magie.
Odata ajunsa in fata usii trase aer in piept si puse mana pe clanta.Usa se deschise cu un scartait si mirarea soimitei fu mare.
Inauntru,pe o banca ,statea o singura persoana.
"Ce lucru ciudat!"isi spuse aceasta.
Soimita se gandea ca o sa fie plin de elevi dornici sa se dueleze dar se pare ca se inselase amarnic.Se apropie de fata de pe banca.

Se pare ca, totusi, norocul ii suradea in acea zi, iar in cazul de fata norocul ei ii era dusman de maorte plictiselei.
"Hei Mina!" o saluta ea, zambindu-i prieteneste si, printr-o privire, intelese ca si soimeanca avea chef de un duel asa ca aveay sa fie adversare.
Adnana se duse in dreapta iar Mina in stanga, stand spate in spate. Facura trei pasi in fata, apoi se intoarsera. vazandu-si acum ambele chipurile. Astropufa isi pregati bagheta, isi pregati strategic atacurile in minte, apoi inceou numaratoarea inversa:
"3...2...1!" spusera ele de-odata
Astropufa fu mai rapida, asa ca arunca ea prima vraja:
"Ventus! Dansaugeo!"
Spera ca soimeanca sa fie impinsa de o rafala de vant, apoi sa danseze nebuneste, fiindu-i imposibil sa-si opreasca picioarele. Insa, s-ar putea sa fi dat peste o Duelista inascuta. Dar, asta nu prea conta, ele voiau doar sa se distreze!

Mina fu foarte atenta la ceea ce facea Adnana si striga si ea repede:
-Protego!
Chiar daca pierdea aceasta batalie, stia ca nu conteaza deoarece tot ce dorea ea este sa se distreze.Si era sigura ca si Adnana gandea la fel. Mina oprise vraja trimisa de astropufa si izbucnii in ras. Fetele se intelegeau foarte bine amandoua. Si nu numai pentru ca erau in acelasi an si de aceeasi varsta. Se intelegeau bine deoarece...deoarece asa a fost sa fie.

-Numai atat poti? incerca soimita sa o provoace pe Adnana in timp ce radea.Pai...draga mea prietena drept sa iti spun ...ma cam dezamagesti!zambea strengar soimita.

Din privirea astropufei, Mina isi dadu seama ca aceasta intele gluma ei. Soimita nu ataca asteptand-o pe colega ei sa atace din nou. Era curioasa ce tip de vraja va folosi acum.

Se parea ca Soimeanca nu avea de gand sa riposteze cu o vraja sau.. de ce nu, cu un blestem. Astropufa schita un zambet la gandul acesta, inchipuindu-si-o pe acea Soimita extrem de buna cu toti si o prietene de nadejde aruncand un blestem. Nu cred ca se putea.
Observand ca Mina chiar nu avea de gand sa atace, isi rascoli mintea, amintiri de la vechiurile dueluri, cautand o vraja potrivita. Dupa cateva clipe, gasi.
Isi atinti bagheta asupra fetei, apoi rosti, curioasa sa vada daca aceasta va putea sa se apere:
"Expelliarmus! Levicorpus!"
'Mda, de data asta chiar nu mai are cum sa se fereasca' gandi tanara, asteptand ca, la randul ei sa incerce sa se apare. Cine stie.. poate cu succes.. sau fara? Oricum, un duel intre doua prietene nu putea fi decat amuzant si frumos.