Darkmark RPG Forum / Lumea Vrăjitoriei / Muzeul de Vajthat
1 2 Next »
/ queens of underworld, rise!

**Ivy Thibault** · (This post was last modified: 29 Jun 2012, 22:40 by Ivy Thibault.)

queens of underworld, rise!

And hail their queen, fair regent of the night.

A beautiful woman can be painted as a totem only;
not as a woman, but as a Madonna, a sphinx,
a queen.

Zgomotul tocurilor cui răsunau pe holul cu pereţii din marmură al Muzeului de Vâjthaţ, în timp ce Ivy mergea cu paşi hotărâţi spre sala cea mare a Muzeului, piesa de rezistenţă. Venise aici cu un scop şi nu avea de gând să plece fără să îl îndeplinească. Mergea demnă cu capul sus, cu părul lăsat să curgă în cascade aurii pe umeri, cu rochia lungă, neagră, măturând podeaua în urma ei. Ştia că atrăgea priviri, nu numai din cauza rochiei extravagante, fără bretele, cu broderii de un mov străluctor peste satenul negru, ci şi din cauza picioarelor lungi, accentuate de tocurile înalte. Nu putea spune că îi făcea plăcere să se îmbrace aşa- de cele mai multe ori prefera pantalonii scurţi, lejeri şi un tricou- însă era de datoria ei să facă asta. Trebuia să reuşească, ceea ce însemna că trebuia să fie prezentabilă şi drăguţă. Cel puţin pentru început.

Pentru câteva clipe se gândi cât de mândru va fi Kurt când va afla ce vroia să facă. Sau poate că nu îi va plăcea. Poate că prefera să nu acţioneze de una singura. Dar se săturase să stea degeaba şi adevărul era că ea era liberă. Nimeni nu îi putea lua această libertate, şi avea grijă să se asigure că nimeni nu o va face vreodată, ţinându-şi inima în singuranţă în propiul piept, nu într-unul al vreunui bărbat.

Avea să-şi strângă o armată proprie. Armată pe care nu ea o va comanda. Armată căreia oricine ar fi vrut să se alăture. Însă toţi soldaţii vor fi aleşi cu multă grijă. Deschise lent uşile masive ce despărţeau holul de sala impunătoare şi se strecură înăuntrul mulţimii de oameni eleganţi. Era o nouă expoziţie la Muzeul de Vâjthaţ şi nu erau mulţi cei care aveau voie să o vadă acum. Aici erau doar cei respectaţi în societate. Bărbaţi şi femei. Dar pe Ivy o interesa doar ultima parte.

Voia să creeze o armată formată doar din femei. Femei independente, care voiau să se ridice deasupra bărbaţilor. Femei ca şi ea. Cărora nu le plăcea să trăiască sub influenţa unor pământeni cu creierul în pantaloni. Desigur, nu toţi erau la fel. Ivy cunoştea excepţii. Însă femeile erau nişte zeiţe. Erau regine. Şi trebuiau respectate.

Ivy cercetă mulţimea cu nişte ochi critici, cu gene lungi. Da, toate aveau potenţial, până şi numai după prima vedere. Planul ei avea să aibă succes. Era bărbaţilor era pe sfârşite. Urma o nouă eră: cea a reginelor.

OCC: Oricince interesat de acţiune.

**Lexie Stryder** · 01 Jul 2012, 10:50

Lexie se incrunta, usor ingrijorata de faptul ca Ivy nu aparuse inca. Nu stia de ce fusese chemata acolo, insa femeia spusese ca avea nevoie de ajutor. Viperina isi adanci mainile in buzunraele blugilor stramti si scruta incaperea cu o privire usor confuza. Zand Ivy pasi in sfarsit pragul si intra inauntru, tanara vrajitoare o privi pur si simplu pentru cateva secunde. Ivy era imbracata intr-o rochie neagra, cu dantela mov, care ii accentua picioarele lungi si albe. Femeia era atragatoare, se vedea clar si Lexie nu putu sa nu observe cum atragea privile barbatilor.

Zambi usor amuzata si inainta spre Ivy.
"Daca stiam ca vii asa imbracata imi luam pe mine altceva decat blugi," spuse viperina cand ajunse in dreptul ei.
Rase scurt, insa fara umor. Nu prea era timpul pentru glume. Trebuiau sa fie prezenti, sa aiba tact si pricepere, sa treaca cu bine de acea etapa. Si femeile erau cele care trebuiau instruite. Trebuiau sa stie sa se apere. Nimeni nu isi putea permite sa fie slab.

Desi genunchii lui Lexie tremurau numai la gandul ca va fi un razboi. Ceea ce nu era bine. Insemna slabiciune. Insa nu avea sa renunte. La urma urmei, asta era curajul, sa iti fie frica si totusi sa mergi mai departe, fara urma de regret ca vei face asta. Nu? Ma rog, oricum o fi, viperina era decisa sa il ajute pe Kurt in acel razboi, sa nu fie doar o marioneta, ci sa il faca mandru. Sa lupte, nu numai cu bagheta, ci si cu mintea. Daca invatase ceva de la Kurt, acel lucru fusese faptul ca nu fizicul te facea puternic, ci psihicul.

"Deci, ce ai de gand?" intreba Lexie, privind incaperea plina de oameni care aruncau priviri furise spre Ivy.

**Kurt F. Malfoy** · (This post was last modified: 01 Jul 2012, 11:06 by Kurt F. Malfoy.)

Era undeva intr-un colt,analizand obiectele acelea odioase. Cah,Vajthat! Venise acolo doar sa faca act de prezenta,ca nu se zica despre Malfoy ca nu-si permiteau nici o invitatie la muzeu,o iesire in lumea buna a vrajitorimii. Mai ales ca ei erau lumea buna a vrajitorimii si nu altii,ca ei erau punctul de sprijin. Si ar fi fost putin ciudat ca un Malfoy si manager la Gringott's sa lipseasca. Deci iata-l acolo,plictisindu-se de moarte.

Isi aprinse o tigara,stiind ca va starni priviri dezaprobatoare apoi continua sa se uite la exponate ca la niste articole de imbracaminte jalnice,niste haute-couture nepotrivite,nicidecum pret-a-porter. Auzi insa in curand usa deschizandu-se si dupa ritmul pasilor si agitatia pe care o starnisera,trebuia sa fie Ivy. Nici nu se intoarse pentru a o vedea,dar era sigur. Nimeni alta nu ar mai fi facut domnii sa sara astfel,prinsi in jocul dragostei si al hormonilor. Cat regreta ca se nascuse barbat,dar cat de fericit era ca nu avea astfel de slabiciuni!

Alta usa deschisa si acum privirea plina de reticenta a tuturor,cu exceptia lui care continua sa stea cu spatele,fumand si fiind sigur ca avea sa-si imputa costumul de un violet pal cu miros de tutun. Putea pune pariu ca asta era Lexie. Numai ea venea simplu si sincer,fara a incerca sa iasa in evidenta. Pura si dulce ca un porumbel.

'' Sa arunce lumea in aer,cum altfel?'' o lamuri el pe Lexie apropiindu-se de cele doua. Ii facu cu ochiul lui Ivy,semn ca are liber din partea lui sa faca orice vroia,fiindca stia ca era spre binele populatiei si cum el tinea la femei si drepturile femeilor,nu putea decat sa fie mandru de ea si de faptul ca inca mai putea folosi Legilimantia pe mintea ei - si cate lucruri mai afla!

**Guillaume J. Devereux** · (This post was last modified: 01 Jul 2012, 11:45 by Guillaume J. Devereux.)

Isi aprinse linistit ultima tigare inainte sa intre in Muzeu. Nu era foarte interesat de galeria cea noua, desi in trecut fusese capitanul echipei Viperinilor de la Hogwarts, insa nu putea refuza nici o invitatie. Pana la urma, el era singurul care conta, nu-i asa? Ce ii pasa lui de echipa irlandeza, care cine stie cate trofee castigasera, sau altele. Tusi scurt, spunandu-si pentru a mia oara ca nu era vina blestematiilor de tigari, de care nu era dispus sa se lase. Dupa ce trase si ultimul fum, o arunca in iarba, isi baga mainile in buzunare si intra tantos in Muzel de Vajthat. Se uita la ceasul de argint pe care il avea in buzunar, ceasul cu lant pe care si-l cumparase la cea de 24-a aniversare, si gandurile ii fugira la Veronique, noua lui stapana.

Adevarul era ca aceasta il trimisese la Muzeu, in urma unor zvonuri despre nu stiu ce armata care se infiinta, si era si el curios sa afle despre ce anume era vorba. Intrand in sala cu noua expozitie, fu uimit s-o vada pe Ivy imbracata intr-o rochie pompoasa, parand o regina printre ceilalti, o tanara mult mai mica imbracata normal, si un alt tip pe care nu il cunostea.
"Reuniune de familie?"intreba el batjocoritor, aruncandu-i priviri pline de subinteles lui Ivy si mai ales, frumoaselor ei picioare.

**Ivy Thibault** · (This post was last modified: 01 Jul 2012, 19:11 by Ivy Thibault.)

Ivy îi zâmbi lui Lexie în semn de scuze la remarca ei despre îmbrăcăminte. Apoi, când se pregăti să-i răspundă la întrebare apăru Kurt, care îi citi imediat toate intenţiile în minte. Spera că auzise şi partea cu Aş fii preferat să îţi spun eu personal sau Ai putea măcar să îţi ceri voie înainte să îmi invadezi mintea?. Şi, ca să facă lucrurile şi mai interesante, apăru Guillaume, iar lui Ivy îi îngheţă zâmbetul ironic pe faţă. Nu se aştepta să îl vadă aici. Deloc.

"Bună, tuturor," bâigui ea, uitându-se dezorientată la toţi pe rând.

Avea multe întrbări să îi pună lui Kurt, însă nu ştia sigur dacă putea de faţă cu Guillaume. Aşa că, pe moment se decise să aştepte, fără să menţioneze nimic despre război.

"Deci," inspiră ea adânc, "nu prea pot să alerg în asta, aşa că încercaţi să nu vă băgaţi în probleme, vă rog. Apropo, voi doi, arătaţi superb," făcu ea, către Kurt şi Guillaume. Da, mereu crezuse că lui Kurt îi stă bine în mov, iar costumele îi prindeau bine pe amândoi. Însă încercă să nu se gândească la bicepşi şi tricepşi, aşa că o prinse pe Lexie de braţ.
"Tu, vii cu mine la toaletă, ai nevoie de rochie, altfel atragi atenţia prea mult," făcu ea, spre fată. "Între timp, vă rog încercaţi să nu daţi foc muzeului, sau să îl aruncaţi în aer, sau orice altceva care împlică cuvintele furnici, boom sau orice alt nume de cod aveţi voi pentru masacru."
Dădu să plece, însă îşi aminti că probabil Jules habar nu avea cine erau prietenii ei.
"A da, Julien, Lexie şi Kurt," făcu ea, arătând spre cei doi pe rând.

**Lexie Stryder** · 01 Jul 2012, 19:23

Viperina se uita imprejur, usor confuza. In primul rand, cum de era Kurt acolo? Si cum de el stia ce se intampla si Lexie era singura care ramasese pe din afara? Si cum de aparuse un nou prieten de-al lui Ivy pe care tanara nu avusese onoarea sa il intalneasca?
Le arunca lui Kurt si lui Ivy o privire care implora ajutor. Voia sa fie pusa in tema. Si sa stie ce are de facut, altfel nu avea cum sa gandeasca sau sa actioneze.

Rase scurt cand ii auzi cuvintele lui Ivy. Ea atragea atentia? Da, defapt, rochia aceea sexi, fara bretele, neagra si cu tot felul de dantelute mov nu atragea nicio privire. Deloooc. Nici macar oamenii din celalalt colt al incaperii nu ii aruncau priviri lui Ivy. Pfff.
Se incrunta, insa o lasa pe femeie sa o traga dupa ea pana la toaleta, fiind constienta de dificultatea cu care se va misca intr-o rochie si pantofi, imediat ce va scapa de iubitii ei blugi si tenisi.

Avea un milion de intrebari si acum era momentul sa le puna. Intrara in baie si viperina verifica fiecare cabina. Goale. Inspira adanc aer in piept, apoi dadu drumul cuvintelor.
"Deci, ce se petrece, de ce sunt aici, de ce am nevoie de o rochie si cum voi putea face rost de ea in doua secunde, ce face Kurt si cine e tipul, care bineinteles ca nu cred ca arata mult prea bine pentru a trai, din hol?

**Guillaume J. Devereux** · 01 Jul 2012, 20:01

Dar de ce, pentru numele lui Merlin, de ce nu se prezentau oamenii cu tot numele? Prenume, prenume 2, daca exista, si nume de familie? Poate lui nu-i placea sa i se adreseze cuiva cu prenumele, insa se parea ca in ziua de astazi nimanui nu-i mai pasa de asta. Isi dadu ochii peste cap, uitandu-se la cei doi necunoscuti, si incepu sa rada cand o auzi pe Ivy. Aiurita si amuzanta, ca intotdeauna.

Le privi pe tinere cum ies din sala, si se uita la acel Kurt, pe care nu-l cunostea, cu un aer plictisit. Venise aici ca sa le demaste operatiunea, nu sa stea la taclale cu acest tip. Ar fi vrut sa se duca dupa cele doua domnite la baie, insa asta nu ar fi fost prea politicos din partea lui, asa ca se decise sa ramana pe loc, in compania acestui barbat care-i parea cunoscut, dar nu isi putea aduce aminte unde l-a mai vazut.

Hotari sa inceapa sa studieze expozitia, inainte sa fie studiat de femeile slabe de inger din aceasta camera, care sa inceapa sa lesine pe aici. Tusi scurt, si fara sa-i adreseze un cuvant acelui Kurt, ii intoarse spatele, pentru a analiza un trofeu. Cat de plictisitor...

**Ivy Thibault** · 01 Jul 2012, 23:02

Ivy o privi pe Lexie cu sprâncenele ridicate, încercând să ia lucrurile pe rând. Încuviinţă din cap, lingându-şi buzele.
"Există un răspuns simplu pentru toate întrbările tale," o asigură ea. "Se petrece că am de gând să creez o armată de femei. Şi aici sunt cele mai influente femei din societate. De asta eşti aici. Şi ai nevoie de rochie pentru că nu pari prea influentă în blugi şi tenişi. Scuze."

Luă o expresie aplogetică pe chip, apoi continuă:
"Şi de rochie mă ocup eu."
Începu să se gândească şi să creeze, dându-i târcoale lui Lexie şi măsurând-o din priviri. Apoi îşi scoase bagheta. Îi transformă hainele simple într-o rochie verde smarald, lungă, crăpată generos într-o parte, tăiată de sub piept cu o bandă de dantelă neagră şi fără bretele. O rochie complet Ivy. Însă Lexie arăta minunat în ea. Îi zâmbi, şi, tot cu ajutorul magiei îi aranjă părul în nişte bucle strălucitoare.

Îi zâmbi mulţumită.
"Gata," zise ea. "A da, şi bărbatul e Guillaume Julien Devereux. Cum ai spus tu, foarte sexi, dar încă nu m-am lămurit dacă putem avea încredere în el în privinţa asta."

O prinse de braţ (din nou), şi o trase afară din toaleta doamnelor. Fu mulţumită să nu vadă muzeul transformat în grădină zooligică. Se îndreptă spre locul unde stăteau încă cei doi.
"Suntem gata," anunţă ea, cu un zâmbet. "Guillaume, te rog, îi arăţi lui Lexie împrejurimile?" întrebă ea, ridicând din sprâncene.

**Kurt F. Malfoy** · (This post was last modified: 02 Jul 2012, 09:09 by Kurt F. Malfoy.)

In mintea lui era un singur lucru si anume cat de bine ii statea lui Lexie imbracata mai...dragut. Ii arunca o privire complice lui Ivy,intelegand ca o imbracase dupa gusturile ei. Se vedea clar si dupa expresia absolut uimita a lui Lexie dar el incerca pe cat posibil sa o asigure ca totul,dar absolut totul,va fi bine. Asta daca Julien - parca asa il chema,nu? - avea sa fie cumintel si sa nu ii strice planurile lui Ivy. Si lui,desigur,care era mai mult decat incantat de idee.

'' Lexie,arati superb,scumpo si da,da,Ivy are dreptate,ar trebui sa va cunoasteti mai bine.'' spuse el,privindu-i calm,de parca acolo nu se complota

Daca in clipa urmatoare nu ii vedea brat la brat,atunci jura ca avea sa foloseasca Imperius pe amandoi,chit ca asta ar fi insemnat sa fie atent la ei toata seara. Observa toata femeile din sala si aproape ca i se facu rau cand observa ca pe jumatate din ele le cam enervase in trecut si pe celelalte le parasise sau le furase jumatate din avere.

'' Imi place locul,stii,Ivy? Seamana cu un abator.'' ii spuse el blondei pe un ton scazut,zambind larg - desi zambetul vroia sa spuna ca avea sa i-o plateasca cu varf si indesat pentru toata treaba asta

**Lexie Stryder** · 02 Jul 2012, 09:58

Lexie se incrunta usor vazandu-si corpul acoperit de o rochie, care putea spune ca era minunata, si parul facut in niste bucle inocente, care contrastau frumos cu rochia. Stia sa umble pe tocuri, insa nu prea ii facea placere dat fiind ca picioarele ei nu erau facute pentru a fi distruse. Iesi din baie dupa Ivy, intrebandu-se cum putea avea femeia aceea atata gratie imbracata asa cand ea se chinuia sa stea in picioare.

Inca nu intelegea de ce se afla acolo, insa pricepuse ideea principala. Deci acum trebuia doar sa isi joace rolul. Din cate vedea, ea fusese aleasa pentru a-l tine pe Julien la distanta de planurile lui Ivy si Kurt. Perfect...
Julien parea un barbat de treaba, si reprezenta frumosul masculin mai mult decat era nevoie, insa Lexie nu fusese niciodata genul de fata interesata exclusiv de exteriorul oamenilor.

Auzindu-le cuvintele lui Kurt si Ivy, tanara vrajitoare schita un zambet ironic care spune 'deci m-ati chemat aici si m-ati imbracat asa si nici macar nu voi prin preajma cand veti face planurile amuzante', apoi incuviinta din cap, stiind ca nu trebuia sa se poarte urat doar pentru ca nu avusese o zi perfecta. Avea reflezul de a-si adanci mainile in buzunare, ceea ce era foarte neplacut atunci cand o rochie verde tinea locul blugilor.

Darkmark RPG Forum / Lumea Vrăjitoriei / Muzeul de Vajthat 1 2 Next » //  / queens of underworld, rise!

Darkmark RPG Forum / Lumea Vrăjitoriei / Muzeul de Vajthat
1 2 Next »
/ queens of underworld, rise!