Darkmark RPG Forum / Hogwarts / Imprejurimile Hogwarts-ului

1 2 3 4 Next »

/ Rebellion

Rebellion
Iris & Ema

Ema se uita la micul paraias de apa ce se formase din cauza ploii. Spala pamantul padurii, alunecand monoton spre Hogwarts. Soimeanca doar statea acolo, cuprinzandu-si genunchii cu bratele. Nu-i pasa ca burnita. Se plimbase prin curte atunci cand ploua cu galeata. Era deja uda pana la piele, asa ca putina apa in plus nu mai conta.
Se juca cateva clipe cu o suvita de par, invartind-o pe degete. Se gandea ca totul fusese doar o plimbare, dar acum ca statea sa analizeze, lucrurile stateau altfel. Ema isi dorise sa iasa din castel in momentul in care tunetele se facura auzite in cladire. Fusese nervoasa, tensionata, si nici macar nu stia de ce. Nici macar nu-si amintea pe unde trecuse. Sigur s-a fatait pe langa sere; gandise un comentariu referitor la trandafirii uscati. Si sigur trecuse pe langa desenul cu dragon din curtea interioara. Il salutase pe Hagrid cand acesta o intrebase de ce merge prin ploaie. Ema clipi. Cat durase acest tur de nervi? Mersese unde o purtasera pasii, concentrandu-se pe respiratiile alerte pentru a se calma. Si ce naiba facea acum in Padurea Interzisa?
Soimeanca isi ridica privirea spre coroanele copacilor. Burnita se oprise, lasand doar crengile sa se scuture de apa ocazional. Isi masa tamplele.
" In ritmul asta, o sa ajung o nebuna" isi spuse ea incet.

• Se plimba prin toate imprejurimile dorind sa gaseasca pe cineva si pe care macar sa-l cunoasca, chiar intamplator. Aici se simtea singura si nu avea habar de ce, atata timp cat era era deseori o persoana deschisa si super sociabila, probabil prea enervant de sociabila cateodata dar, ii placea sa cunoasca persoane noi si aici era si cazul. Probabil ca cei de aici nu acceptau studenti noi si legaturi de prietenie cu cei noi, insa ea dori sa simta asta pe pielea sa si sa se convinga ca nu doresc acest lucru. Se plimba simtind cum toate sunt umede din cauza unei mici ploi si in departare vazu o silueta, nesimtindu-se in pericol pe moment. Se aproprie de ea, si exaclama, insa pe un ton incet.
  Bau!, spuse ea incet, nevrand cu exactitate sa o sperie pe ceea din fata ei. Isi puse sincron mainile pe umerii ei cand sopti, dorind sa amplifice cu siguranta mica tentativa nereusita de speriat. Ii zambi usor, Iris fiind o persoana extrem de deschisa cand avea pe langa ea persoane pe care nu le cunostea si dorea sa faca o impresie buna. Ce faci pe aici?, o intrebase pe un ton incet, lasandu-si scurt privirea in pamant, nevrand sa para prea insistenta.
  

Probabil fusese prea implicata in gandurile ei. Ema tresari usor cand mainile delicate ii atinsera umerii, insotite de un 'bau' ce parea destul de vesel. Isi indrepta privirea straina si clipi repede. Era... Era surprinzator! Soimeanca stia sigur ca nu o mai vazuse pe tanara blonda pana atunci, deci trebuia sa fie in primul an. Si felul in care se apropiase de ea... atat de deschis si jucaus.
" Ah!" zise Soimeanca, incercand sa contureze o expresie speriata pe chip. Era ca un fel de raspuns la acel joc scurt. I se parea amuzant, dar nu prea i-a reusit. Avea un zambet delicat si prietenos ce nu si-ar fi avut locul daca era o scena dintr-un horror.
Ema se ridica repede si incerca sa-si scuture blugii. Simtea materialul ud lipindui-se de piele la fiecare miscare, dar nu o deranja. Probabil ca nu fusese in viata ei mai constienta de hainele sale.
" Ce fac pe aici?" repeta Emm. " Asta e o intrebare al naibii de buna! Teoretic, probabil incerc intr-un mod inconstient sa intru in conexiune cu natura. Practic..." Nu termina, preferand sa ridice din umeri si sa arunce o strambatura scurta. " Dar tu, aa...?" Ema se incrunta putin la gafa facuta, realizand ca nu-i stia numele celei din fata.