Darkmark RPG Forum / Lumea Vrăjitoriei / Muzeul de Vajthat

1 2 Next »

/ Ricochet

Colturile gurii i se ridicara intr-un suras rautacios, insa vazandu-si bagheta pufni scurt in ras, mai ales si dupa replica ei.
Nu te-as sfatui sa faci asta!zise el foarte relaxat de parca nici nu ar fii fost vorba de bagheta lui la mijloc ci de o bucata de lemn neimportanta.Nu de altceva, insa mi-e sa nu cumva sa te arzi dupa aceea!zise el apropiindu-se de ea cat sa ii atinga usor mana in care tinea bagheta ducand-o foarte usor pana la buze atingandu-i doar usor pielea fara a pierde nici macar pentru o secunde contactul vizual, si sa isi recupereze betigasul fara prea mult efort asezand-o mai apoi la loc sigur in buzunarul interior al paltonului sau.
Si care este numele tau pana la urma micuto?Sau preferi sa te strig astfel?zise el ridicand o spranceana.
Isi aranja mai apoi gulerul de la camasa cu care era imbracat, intrebandu-se ce idee nebuna trebuia sa aiba incat isi luase o camasa subtire pe sub palton in mijlocul iernii.Bine, nu chiar mijlocul, insa trebuia sincer sa recunoasca ca afara era destul de frig.Noroc totusi cu vraja lui de incalzire, insa deh, asta nu prea mai conta.Se uita din nou relaxat spre tavand urmarind o scena dintr-un meci dintre doua mari case de magie cat sa surada rautacios de banalitatea cu care pareau sa arunce bilutele de la unul la altul pana in momentele in care cineva se lovea de un stalp, momente..deloc dragute sincer sa fie, insa total amuzante.
Si ai venit aici pentru a te delecta cu minunatul univers al vajthatului?

• Viperina se uita la confuza. Faptul ca reusise sa-i ia bagheta din mana fusese doar o inselatorie, sau ceva de genul, altfel privirea ei agera nu ar fi pierdut asta.
  "Numele meu este Morreen Aleksey. Jumatate irlandeza, jumatate rusoaica.", ii raspunse ea, neintelegand de ce simtea mereu nevoia sa-si spuna si originile impreuna cu numele, poate pentru a parea...mai diferita? Poate ca nu, ci poate ca ii placea asta.
  "Si oricum, cum m-ai fi strigat?", intreba ea curioasa, fluturand rapid din genele lungi si negre, uitandu-se cu ochii mari si albastri la el, ochi impenetrabili si reci, ca de gheata. Ii placea faptul ca nimeni nu putea sa afle ce simte, ca avea o pereche de atat de fermecatori, ca ai sirenelor, care trimiteau marinarii la moarte. Nu era chiar asa, insa...
  "Nu, de fapt am venit aici, fiind ferm convinsa ca te voi intalni pe tine., spuse ea ironica.

neobisnuit nume trebuia sincer sa recunoasca, insa era un nume interesant, si nu putea spuna ca ii displace, nu putea spune deloc asa ceva.Surase la auzul numelui sau, plus la faptul ca isi mentiona si originile, si nu era surprins deloc cu o astfel de combinatie fermecatoare a culorii parului.
Pufni scurt auzind si motivul pentru care se afla ea acolo, insa realiza ca nu era nici mai mult nici mai putin decat o ironie bine plasata care nu facea decat sa ii atate putin orgoliul.
Vai..dar ce dragut..ma simt flatat!Raphael, este o placere sa va intalnesc miss!zise el pe un ton exagerat de galant, insa trebuia sincer sa fie, ca masculinitatea ce venea odata cu eleganta, ajugea foarte aproape de stilul acceptului britanic.

Iar legat de strigat, m-as mai fii gandit micuto!zise el aruncandu-i o privire rautacioasa inainte de a izbugni scurt in ras.Acum ca ne-am si cunoscut..ne despartim atat de repede?

• Morreen se uita la el uimita, si ii intinse mana elegant, nefiind prea sigura daca e bine sau nu.
  "Raphael, deci. Ai un nume foarte rafinat, draga", ii spuse ea, privindu-se in oglinda.
  Nu prea intelegea ce rost aveau oglinzile acelea aici, insa se putea spune ca era un fel de baie, sau ceva. Ia stai, de unde baie? Adica, inca se mai aflau in camera cu prima hotoaica, iar niste oglinzi chiar nu isi aveau rostul.
  "De ce sa plec? Inca mai am o zi la dispozitie pentru a-mi face de cap.", continua ea absenta, trecandu-se un deget pe rama aurie a unei dintre oglinzi. Isi privi parul roscat si zambi multumita de buclele asezate frumos pe umeri.

Pufni scurt ridicand coltul stang al buzelor doar pentru un moment.Se uita putin in jurul lui inainte de a-i prinde mana fetei si a o saruta galant.
Multumesc mult, al tau este desigur destul de neobisnuit..desi..seamana putin cu un nume pe care il cunosc..si daca esti la fel cum este reprezentarea numelui..atunci este posibil sa ne vedem mai des!zise el apropiindu-se usor de oglinda langa care se afla fata.
Ii urmari cu atentie fiecare miscare ochii sai verzi fixandu-se asupra degetelor pe care le misca fata de-a lungul ramei.Se incrunta doar un moment apoi lasa usor ploapele sa ii cada insa nu complet si deschise gura.
Si..ai vrea sa ne distram putin?zise el surazand rautacios inainte de a se lipi usor cu spatele de alta oglinda uitandu-se usor rautacios spre ea inainte de a se pozitiona in fata ei, cu nasul aproape de nasul ei, si a apasa usor pe rama oglinzii fiind amandoi aspirati de catre oglinda si adusi...undeva..

• Morreen se simti destul de ciudat sa afle ca era dusa intr-o lume...ei bine, intr-o lume ciudata, care ii amintea de Tara Minunilor, intr-un fel. Peste tot erau pajisti acoperite de iarba neagra, cu floricele albe 'aruncate' peste tot, fluturi negri si albi zburand ametiti, iar copacii erau intr-un contrast cromatic de alb si negru. Se uita ciudata si aiurita in jurul ei, nestiind ce sa spuna si ce sa fara, ei doi fiind singurele pete de culoare din aceasta lume ciudata. Pana si cerul era de un gri argintiu mohorata, totul semanand cu o alta dimesiune, care nu cunoscuse vreodata culorile.
  "Nu-mi place deloc aici", sopti ea, departandu-se si analizand locul. "Ce vrei sa spui cu numele?", intreba ea, amintindu-si de cuvintele lui de mai devreme si privindu-l curioasa.

Se uita putin in jurul lui.Locul era destul de interesant, chiar daca nu avea absolut nici cea mai mica idee unde se afla.Se stramba putin incercand sa se gandeasca unde ar putea fii totusi, insa reveni scurt cu atentia asupra fetei care paru sa deschida gura.
Sincer nici mie..dar deh..daca tot suntem aici..putem sa aruncam o privire!zise el scotandu-si bagheta si strangand-o cu putere.Legat de numele tau..bine..mai exact Maureen, inseamna maretie!atat ii spuse surazand scurt inainte de a reveni la o expresie serioasa si a mirosi usor aerul din jur.Simtea cum o presiune mai mare decat normala ii ataca direct capul facandu-i venele de la tampla sa pulseze nervos in timp ce inima batea cu o viteza inexplicabila.
Isi duse pentru doua secunde bagheta la tampla parand ca se gandeaste, apoi mormai ceva in soapta si intr-un final isi intinse spatele revenind cum era inainte.Se uita la fata sa vada daca este in regula apoi continua sa mearga.
Ai idee unde am putea fii?zise el intamplator spre fata asteptand u raspuns cat de cat ajutator din partea ei.