Darkmark RPG Forum / Coltul Creativ / Writers' Hangout

« Previous 1 2 3 4 5 6 … 16 Next »

/ S.A.O - Descoperirea

Prolog

---

• “Bine ati venit la Scoala de Arte Obscure, Nougean !” se auzi intr-o incapere gigantica intr-o scoala extraordinara, la care puteai ajunge doar luand sania lui Mos Craciun sau Autobuzul Magic. Aici poti gasi orice creatura, aratare, vrajitoare, elf si orice alte chesti diferite de oamenii de pe Pamant. Aici, profesori nu numai ca ii invata pe copii cum sa se apere de Intuneric sau de muritotii fara calitati obscure.
  
  Intr-o dimineata de toamna, inaintea festivitatilor de inceput de an la Nougean, chiar in prima zi a lunii septembrie, in orasul francez Cannes, Laurette Angelina Mistique, o fetita de numai doisprezece anisori, a primit de la scoala Nougean, de Arte Obscure, o scrisoare adusa nu de o bufnita, ca doar nu suntem in Harry Potter, ci de un caine asemanator cu Vipo, catelul Acela simpatico de pe canalul international de desena animate, Minimax, un caine cu urechile gigantice, care cand erau fluturate il ajutau sa zboara.
  -Mami, tati ! Ce este scrisoarea asta ? intreba fetita, grijulie, avand grija sa nu-si murdareasca rochita de culoarea aurului alb.
  
  Parintii erau ingrijorati, deoarece ei nu au fost niciodata la Nougean, deoarece ei nu au primit gena magica de la parintii lor care bineinteles o aveau, dar pana la urma a trebuit sa ii explice fetitei, ca este jumatate vrajitoare, jumatate zana, totusi, cei doi parinti stiau ca fetita lor descoperisera magie de cand avea o varsta frageda, cea de sapte ani, cand se transformase fara sa vrea intr-o zana de gradina, ceea ce era bine, era ca mama lui Erique Mistique, era o vrajitoare specializata in vrajile de memorie, avand grija de memoria fetei pentru a uita cum sa faca acest lucru.
  -Vreti sa spuneti ca sunt o zana ?! intreba tanara fata uluita.
  -Si vrajitoare ! chicoti Esmeralda, mama acesteia.
  -Ce frumos ! Dar cum fac magii ? Ca asta ma intereseaza pe mine ! se rasti Laurette, rasfatata.
  -Asta vei afla maine drago, caci trebuie sa-ti facem bagajul, maine mergi la Nougean ! zambi Erique, fericit.

Cam scurt

Este foarte frumos,si ai un talent aparte pentru descrieri,din ce observ.Dar,cu dialogul,nu prea te implici.Sunt prea putine replici,puteai continua mult mai mult.

Dar,oricum,este foarte frumos.Spor la lucru Sa mai postezi

Multumesc ! Pai o sa mai postez dar l-am facut in 30 min dupa ca mi s-a terminat filmul si mna ... cam asta a iesit oricum la capitolul I o sa recuperez

Ma Robby, ti-am zis ca imi place cum a inceput, pe mess, dar totusi nu-mi place ca ai folosit si numele mijlociu , parca as fi Angelina Jolie

OMG!Deci e absolut briliant.I'm lovin it!

(18 May 2011, 11:25)Robby A. Malfoy Dubois Wrote: Aici, profesori nu numai ca ii invata pe copii cum sa se apere de Intuneric sau de muritotii fara calitati obscure.

Asamm deci aici mi se pare ca voiai sa spui ceva si nu ti-ai dus propozitia la capat. Iarta-ma daca gresesc, inseamna ca nu am inteles eu bine.

In rest imi place totul. E foarte frumos ce ai scris aici. Merita sa-l continui asa ca succes!

Scuze de intarziere
Mi-ai atras atentia si imi place ideea. Deci succes in continuare si astept nextul ^_^

Capitolul I - Autobuzul Magic si domnisoara Smile

---

• Noaptea a trecut in graba atat pentru Laurette, cat si pentru parintii sai, la ora unu dupa-amiaza, Autobuzul Magic isi va lua zborul, aceasta fiind in al treilea an de cand a inceput sa zboare alaturi de domnisoara Smile, o tanara in varsta de saptesprezece ani, fara nici o abilitate diferita de cea a unui om de rand, dar care s-a trezit cu autobuzul si cheia acestuie in fata casei sale din New Jersey.
  
  Aceasta s-a trezit ca in oricare zi de scoala, a facut un dus, a mancat, dupa care a auzit clacsonul Autobuzului, exact la fel ca in oricare dimineata, dar cand iesi pe usa de stejar a casei, aceasta a vazut un autobus, galbui cu imprimeuri de stelute si alte minunatii.
  -Mama, a venit autobuzul ! Unde imi este geamantanu’ ?
  -Cufar draga mea, cufar, zise Esmeralda tragand dupa ea ajutata de sotul sau un cufar roz.
  -Buna ziua ! se auzi salutand dinspre usa, era domnisoara Smile care venise sa-I ajute pe parinti cu cufarul. Lasati-l in seama mea, scotand in buzunarul blugilor cheia autobuzului, apasa pe un buton, iar cufarul sari direct in autobuz. Nu vreau sa fiu rea, dar ar cam trebui sa va luati adio de la fetita dumneavoastra, trebuie sa ajung in cinci minute in Anglia.
  -La revedere Laurette ! Sa fi cuminte ! zisera Esmeralda si Erique in cor, facandu-i cu mana atat Laurettei cat si domnisoarei Smile.
  
  In autobuz, Laurette se aseza langa un scaun aproape de soferita.
  -Buna scumpete, cum te cheama ?
  -Laurette Angelina Mistique, raspunse fata mandra soferitei. Pe tine ?
  -Abby Jane Smile, raspunse si ea la fel de mandra.
  -Ce nume frumos ai, si de ce iti tot spune toata lumea doar Smile ? Jane sau Abyy sunt mai frumoasa, zise fetita fand-o pe Jane sa rada.
  -Imi zic ‘domnisoara Smile’, este un termen mai politicos intr-o discutie, explica aceasta anuntandui pe toti ceilalalti ca urmatoarea oprire este Anglia.
  

In sfarsit Robby...Sti cat am asteptat primul capitol?Eu zic ca e foarte reusit si observatii nu prea am,keep going.Am ras putin la faza cu "Unde imi este geamantanu’ ?" ).Apropo,sper sa vi cu capitolul 2 cat mai repede,iar domnisoara Smile suna chiar dragut .

Ma bucur ca-ti place, Heather ). Si mai astept comentarii .