Darkmark RPG Forum / Hogwarts / Biblioteca
1 2 3 4 5 … 7 Next »
/ So that was that

**Ema Snow** · 23 Nov 2012, 20:41

So that was that
and maybe this will be the Rule-Breaking Day

-Rebecca&Ema-

Trecutul era trecut, prezentul este prezent, iar viitorul va fi viitor. Mai pe scurt, timp. O notiune pe cat de simplu de perceput, pe atat de greu de explicat. Iar asta era principalul motiv care o ademenise pe Ema in sala Bibliotecii, facand-o sa-si ingroape privirea printre pagini vechi. Cuvintele inghesuite strigau dupa atentia sa, iar ea era dornica sa le-o acorde.
Citi o vreme dintr-o carte a unui mare profesor filozof magic, stand incremenita in aceeasi pozitie timp de ore intregi: cu capul plecat, umerii drepti si mainile fixe pe masa. Abia cand ajunse la fraza cu 'timpul nu exista in realitate' isi scutura capul, privind neincrezatoare spre sirul scris. Prima oara, a avut senzatia ca nu a citit bine, asa ca relua fraza, ca un copil mic ce tocmai invatase sa analizeze si incerca sa caute logica in cuvinte mari. Dar nimic nu se modifica in ordinea literelor. Scria foarte clar, negru pe alb: 'timpul nu exista in realitate'. A doua oara, privi cu sfidare cuvintele filozofice. Asta era ceva ce se ridica impotriva principiilor ei. I se parea scandalos. Cum sa nu existe timpul? Si atunci cum se mai explica problema cu timpul personal si timpul real? Ce era atunci cand erai plictisit si ti se parea ca orele trec cu viteza melcului? Ce era atunci cand te simteai bine si ti se parea ca orele trec prea repede? Si de ce ar inventa cineva un aparat care sa masoare ceva ce nu exista in realitate? Ce rol mai avea atunci ceasul de la mana ei?
Inchise cartea cu putere, uitandu-se la ea de parca era ceva jignitor. Ema se ridica de la masa si se duse chitita printre rafturi pentru a cauta o alta sursa de explicatii. Si poate ca era bine daca se calma putin inainte de a rani pe cineva din pura greseala.
Simti micul obstacol fizic ce ii aparuse in cale, obstacolul de care se impiedica de altfel, si se dadu cu ochi mari inapoi, privind spre chipul unei fete necunoscute.
" Imi cer scuze" murmura Soimeanca politicos si sincer. " Nu eram atenta pe unde mergeam... Esti bine?"

**Rebecca Lestrange** · 23 Nov 2012, 21:04

Inspira adanc, privind catre cartea aceea inalta, la care mana ei nu ajungea pur si simplu. Se ridica pe varfuri, distanta dintre carte si varfurile degetlor ei lungi micsorandu-se acum, cu numai doi centimetri. Isi dadu ochii peste cap, revenind la pozitia normala si facand cativa pasi inapoi. Nu stapanea bine nicio vraja, iar singurul sau punct forte erau potiunile, ce nu o puteau ajuta acum. Isi indrepta bagheta catre raft, concentrandu-se pe cartea cu coperti groase de carton intre care se ascundeau mii de pagini, si sopti:
Wingardium leviosa!
Cartea iesi usor dintre celelalte, coborand spre ea. Rebecca zambi triumfator, putin cam mandra de ea ca ii reusise acea vraja. Era a patra oara cand o folosea, si se pare ca de aceasta data functiona. Insa imediat ce isi pierdu atentia, cartea ii cazu in cap, si apoi pe jos. Ofta, aplecandu-se pentru a o ridica, cand simti cum cineva o loveste. Isi ridica privirea, analizand persoana respectiva din cap pana in picioare. Se ridica, privind spre ea, observand ca era o eleva dintr-un an mai avansat decat ea. Privi apoi catre emblema de pe pelerina acesteia, observand ca era din aceeasi casa ca si ea. Becca isi dorise sa fie printre Viperini, insa doar pentru ca era la Ochi-De-Soim asta nu insemna ca nu putea fi.. rea.
Sunt bine., spuse pe un ton slab, inghitind in sec.

**Ema Snow** · 23 Nov 2012, 21:17

Ema se mai uita o clipa la fata scunduta, blonda, inregistrand pentru prima oara albastrul irisului. Se linisti sa descopere ca nu era nimic grav si era acum suficient de relaxata incat sa afiseze un zambet deschis. Observa ca avea de-a face cu o Soimarita, asta tinand cont de emblemele pe care le purta si sclipirea aceea unica din privire, pe care Ema o intalnise numai la elevii Casei Albastre. Pur si simplu, era mereu acolo, un element definitoriu in structura fiecarui Soimean. Si stia ca nu se insala, pentru ca Ema petrecuse atat de mult timp printre ei, incat ajunsese sa le cunoasca punctele forte si punctele slabe la marea majoritate. Si, intr-un fel ciudat de a zice, se recunostea, intr-o masura mai mica sau mai mare, in fiecare gest. Invatase ca Soimii erau o familie si cu siguranta devenise suficient de prinsa in toata treaba asta incat sa-si apere Casa. Si intr-un fel, era datoria ei, ca urmasa a Rowenei Ochi-de-Soim si ca Sefa de Casa. Clipi des. Iar o lua pe aratura.
" Presupun ca esti noua pe aici" continua sa zambeasca, privind-o pe tanara cu blandete. " Ema Grace Snow" se prezenta si intinse o mana prieteneasca inainte.
Curiozitatea nativa isi gasi locul in mintea ei, iar Soimarita se gasi brusc interesata de tanara din fata ei. Pentru ca era o noutate. Pentru ca reprezenta un nou fel de gandire, o noua perspectiva unica, o noua combinare de calitati si defecte.

**Rebecca Lestrange** · (This post was last modified: 23 Nov 2012, 21:38 by Rebecca Lestrange.)

Schita un zambet timid, luandu-si privirea de la ea. Era intr-un fel.. sfidatoare. Avea acei ochi patrunzatori, chipul perfect incadrat de parul lung, iar inaltimea ei o facea pur si simplu nesigura pe micuta blonda. Se apleca iar, ridicandu-si carte si zambind mai larg de aceasta data atunci cand ii intampina privirea.
Dadu scurt din cap auzind ce-i spune. Desigur ca era noua. Puteai observa asta prin acea nesiguranta mereu prezenta in comportamentul ei. Ii era teama sa nu o dea in bara si sa nu supere pe nimeni, chiar daca in general era o persoana a naibii de ciudata si rea. Insa cu timpul probabil ca avea sa-si revina, sau poate sa se schimbe.
Rebecca Lestrange, Bea., ii prinse mana intr-a ei si o scutura usor, retagandu-se apoi, pentru a-si lipi cartea de piept, protejand-o cu bratele. Am nevoie de un sfat., ii spuse direct, caci se tot gandise la asta ceva timp si chiar avea nevoie de pararea cuiva, iar acum ca macar cunostea o persoana, trebuia sa o stoarca de cateva informatii in legatura cu profesorii.

**Ema Snow** · 23 Nov 2012, 21:50

Pentru o clipa, ramasese prinsa intr-o stare melancolica. Bea i se parea cumva ezitanta si putea sa inteleaga asta, caci si ea fusese boboaca la un moment dat. Si chiar isi amintea ca pe atunci se 'imbata cu apa', spunandu-si ca o sa creasca si nu o sa se mai piarda printre picioarele celorlalti. Intr-adevar, Ema crescuse in ultimii sapte ani, insa intr-un loc unde media de inaltime a fetelor de varsta sa ajungea undeva pe la 1,75m, cei 63 de centimetri peste un metru ai Soimencei pareau ridicoli. Dar recunostea in sinea ei ca tocmai din cauza asta se simtea atat de relaxata si de naturala in preajma Rebeccai.
O privi intrebator, putin socata de modul direct al fetei. Insa admira asta. Ema fusese in primii ani o timida incurabila. Nu e ca si cum in prezent nu continua sa se manifeste ca o adevarata flegmatica, insa mai prinsese ceva tupeu.
" Sigur. Te voi ajuta cum pot mai bine" spuse ea, cu o expresie serioasa si putin derutata intiparita pe chip.
Se intinse pentru a pune cartea la loc si o apuca, fara sa se uite, pe cea de langa. Stia din experienta ca, daca gaseai o carte in subiectul care te interesa, toate cele de langa abordau aceeasi tema. Se uita rapid peste umar si facu un gest formal spre o masa pitita intre rafturi.
" Te ascult" adauga bland, fixandu-si toata atentia asupra Rebeccai.

Darkmark RPG Forum / Hogwarts / Biblioteca 1 2 3 4 5 … 7 Next » //  / So that was that

Darkmark RPG Forum / Hogwarts / Biblioteca
1 2 3 4 5 … 7 Next »
/ So that was that