Darkmark RPG Forum / Hogwarts / Biblioteca / Sectorul interzis

« Previous 1 2 3 4 Next »

/ Traieste si lasa-i pe ceilalti sa moara

Kennya batu cu pumnul in masa. Se uita de mai multe ori in jurul ei si ofta profund dezamagita. Nu suporta intarzierea. Se ridica brusc de pe scaun si se indrepta spre biliotecara, muscandu-si buza. Se opri in spatele ei si isi incrucisa mainile, lingand incet sangele pe pe buza sparta. Isi drese vocea, iar femeia tresari speriata tinand cu putere cartile la piept. Cu o voce mult prea aspra o intreba de persoana pe care o astepta. Nu primi nici un raspuns multumitor si fara sa astepte ca ea sa termine intreaga propozitie, se intoarse pe calcaie si pleca. Un nou an, o noua incercare. De ce se simtea atat de ferma in hotararea pe care o luase acum mult timp? Cu atatea deceptii si incercari ruinate nu era timpul si nici in caracterul ei sa lase totul balta.

Manifesta o dorinta aprinsa de a bate pe cineva. Se rezema pe pervazul geamului si se uita la vastul domeniu al Castelului. Desi era toamna, razele soarelui erau aproape insuportabile. Isi inchise ochii simtind caldura lor pe pleoape si zambi aproape imperceptibil. Era multumita. Sectorul Interzis era pustiu si linistit, iar asta o facea sa zambeasca si mai mult. Era placut sa nu fi urmarit de nimeni, sa redai libertatea sentimentelor si sa nu te ridici la asteptarile celor din jur. Obrajii si buzele ii erau pale, iar soarele de toamna parea sa-i incalzeasca fiecare centimetru al pielii. Cativa cercetasi se alergau veseli pe intinderea din fata ferestrei. Viperina scrasnii din dinti. Isi masa usor umerii si isi deschise ochii, intorcand capul plictisita catre rafturile masive de carti.

Se uita la cartile si registrele compacte, de dimentisuni aproape impresionante, legate in volume de diferite culori si dimensiuni. Fara a da importanta barfelor, Sectorul Interzis nu era atat de infricosator pe timpul zilei. Ba dimpotriva. In zilele cand simtea nevoia sa aiba parte de liniste si sa stea departe de zbuciumul elevilor de la Hogwarts, se cufunda printre sutele de carti si lumina opaca ce trecea prin draperiile inchise la culoare. In ziua de azi cand toti erau prinsi in ghearele societatii si a Ministerului Magiei de o insemnatate adanca era acea cale de scapare de realitatate si problemele si obstacolele acesteia.

Kennya parasi geamul, indreptandu-se alene catre masa unde isi lasase lucrurile. Se aseza pe scaun, proptindu-si spatele de matasea rosie invechita de deceni si simti cum o lua somnul.

Morreen avea o vaga confuzie ca mai era cineva in incapare, ceea ce era o prostie, pentru ca nu vazuse pe nimeni intrand de cand statea ascunsa in coltisorul ei. Sau ma rog, nu auzise pe nimeni. Sau, probabil fusese atat de absorbita de lectura, incat nu putuse auzi altceva decat vocile personajelor si bubuiturile tunurilor de razboi. Nu primise invoirea sa se afle aici, dar cu abilitatea ei de felina, ii fusese floare la ureche sa pacaleasca bibliotecare cand era ocupata cu mai multi elevi. Luase o carte la intamplare, si acest lucru avea rezultate. Cartea se dovedise un foarte bun stimulent pentru lenea din ultimele zile. Practic, nu mai trecuse niciodata atata timp fara sa citeasca, si asta nu numai ca i se parea ciudat, dar si enervant.

Actiunea romanului gros si prafuit ajunsese aproape de final, si Morreen realiza cat timp statuse aici. Practic, reusise intr-o dimineata sa parcurga viata unui om! De la o vreme apetitul ei pentru carti se indreptase spre alte porti. Daca inaintea se stramba si nici nu vroia sa se uite la cartile despre razboi, si debitarile cretine ale unor pretinsi "filozofi", acum ii placea sa le citeasca si sa rada de prostia lor. Nu i se mai pareau asa enervanta si plictisitoare, si i se parea un foarte bun mod de a-si petrece timpul in care trebuia sa participe la orele de asemenea fara sens pentru ea.

Se ridica, si isi intinse membrele amortite, dorind sa-si gaseasca o alta pozitie, mai confortabila. Insa isi dadu seama ca de asemenea nu mancase, si se indrepta spre masa unde-si pusese rucsacul, pentru a-si lua un sandwich preparat in fuga inainte de a veni aici. Cand trecu prin fata unei mese, observa stupefiata ca chiar era cineva aici. Morreen se uita incruntata la persoana a carei prezenta o simtise, si vru sa spuna ceva, insa se abtinu.

ooc: sper ca nu e vreo problema ca am raspuns eu :-s