| |
| |
|
15 Nov 2012, 23:04
|
|
|
Colin Hawkeye Rovson
|
Posts: 1,193
RP Posts: 1075
Joined: Oct 2010
Reputation:
325
Casa: Niciuna
Galeoni: 1589
Animal: Bufnita - "Miremel"
|
|
- Se cutremura, blestemandu-si zilele pentru imaginea ce tocmai ii venise in minte. La varsta lui, cand ideile inflacarate erau in floare, toate imaginile de genu' erau normale. Cel putin psihologic. Carne pe carne, caldura si aroma intensa a pielii. Insa gandul unei astfel de situatii cu un trup batran, zbarcit, si unul tanar, neted, in rolurile principale aproape ca il facu sa se opreasca in loc, oripilat. Toate aveau o limita si toate trebuiau sa ramana cat de cat firesti. Tremura scurt, incercand sa-si alunge imaginea prea detaliata din minte. Naiba sa le ia de mosteniri genetice pentru memoria lui de elefant si imaginatia predominant vizuala! Scoase un sunet jos din gat, scarbit.
" Cred ca trebuia sa inventez o scuza cum ca Sally sufera de cine stie ce boala contagioasa... Ugh... Merci! Acum nici nu o sa mai pot intra in casa aia fara sa am o drujba in apropiere"
Nu, diferenta prea mare de varsta nu era niciodata bine-venita, mai ales atunci cand diferenta dintre ani se cunostea fizic. Si nu cand erau implicati saritii de pe fix, asa cum era matusica lui.
Rase fara sunet, facandu-si umerii sa se scuture rapid, ritmat. Se uita amuzat spre Kurt, dorindu-si sa-si faca foarte clar punctul de vedere. O fi el genu' de pustan vesel si lipsit de griji, insa avea o incapatanare de te durea capul.
" Eu? Posesiv? Intotdeauna" rase, un sunet vibrant, in tonalitati grave. " Si desigur ca vroiam ca Sally sa stea departe de tine! Ce ne-am face daca ti-ai pierde mintile si ai incepe sa reciti 'Fost-ai, lele, cat ai fost' fara nimic la bord, hm?"
Ocazional, in pub-urile irlandeze, simtul muzical se trezea in amandoi, iar petrecerea in stil karaoke putea sa inceapa si fara microfoane. Doar ca melodiile alese erau ceva mai elevate. Inca isi amintea de 'La Marseillaise'. Nu avea cum sa uita, deoarece nimeni nu mai cantase cu el 'Allons enfants de la Patrie, le jour de gloire est arrivé!' pe doua voci. Si se vedea nevoit sa recunoasca faptul ca, in ciuda efectului subtil al miracolului dintr-o bere dupa un suc de portocale, inca putea sa cante fara sa falseze.
" Vai, dar sunt flatat" continua cateva secunde mai tarziu, pe un ton calm. " Nu vad ce te-a facut sa iei o astfel de decizie. Mereu m-am gandit ca un pusti ca mine e ultima grija pe lista ta"
![[Image: tumblr_mghoqjdBsa1qd4vaho3_250.png]](http://25.media.tumblr.com/3c6868dc062ab272954895bf5d6153e3/tumblr_mghoqjdBsa1qd4vaho3_250.png) ![[Image: tumblr_mghoqjdBsa1qd4vaho4_250.png]](http://24.media.tumblr.com/959fa57a7dbd9bb6512be0943895f930/tumblr_mghoqjdBsa1qd4vaho4_250.png)
I have nothing to confess – except that I have nothing to confess
Minds Rule Might
|
|
|
Users browsing this thread: 1 Guest(s)
|
|
| |
/
Somewhere along the way
