Darkmark RPG Forum / Lumea Vrăjitoriei / Aleea Diagon / Ceaunul Crapat
« Previous 1 2
/ Tell the devil I said "Hey"

**Melisse Y. Carter** · (This post was last modified: 10 Aug 2011, 18:40 by Melisse Y. Carter.)

OOC: Only me and Aileen.
BIC:

Era o zi de vacanta de vara, iar afara era mult prea cald pentru a face orice. Melisse se plimba pe Aleea Diagon cu dorinta de a gasi ceva captivant, pentru a uita de caldura - daca asa ceva era posibil. Mersul sau era din ce in ce mai rapid, pentru a face rost de macar un gram de...aer. Asa e - ea nu avea aer. Deloc. Nada.
Fata se opri in dreptul tavernei "Ceaunul Crapat". Niciodata nu mai fusese acolo, insa se stia ca este un loc aproape parasit, intunecat. Nefiind multa lume si nu prea multe sanse sa intre soarele inauntru, cercetasa intra visand la aer curat si un suc de rodii cu miere, cu trei cuburi de gheata.

Privi inauntru. Erau cam cinci mese, doua-trei in plus sau minus. Mesele si scaunele erau facute din scandure vechi si uzate, iar unele nici nu aveau destule - sa spunem doar ca ramaneai cu jumatate de fund afara din cauza scandurelor rupte.
Si mirosea ciudat. Un miros de...moarte si...descompunere. Insa aerul parea curat, iar soarele nu intra inauntru, exact cum spera ea. Era convenabil. Macar scapa de soare. Ar putea sta si intr-o capita cu fan daca stia ca avea sa scape de soare.
Inauntru nu era acolo decat o persoana. O fata, mai exact, nu foarte batrana, nici foarte tanara. De fapt, mai tanara decat batrana. Melisse ii putea da mai putin de 20 de ani si, daca stia ca nu o mai vazuse pe holuri, putea jura ca e elev la Hogwarts.

Pentru a nu sta singura, se duse spre ea. Poate mai schimbau cateva vorbe - nu facea rau nimanui.
- Buna! ii spuse. Te superi daca ma asez?
Mell arata catre unul din scaunele cu un confort mai favorabil.
Cercetasa era imbracata cu un maiou alb, mulat, cu dantela la margini si niste jeansi albastrii-inchisi, scurti si subtiri, cu marginile date peste cap. Purta o pereche de sandale albe peste picioarele golase, iar parul ii era strans sus intr-o coada lunga, carliontii asezandu-se pe spatele acoperit. Ii zambi fetei, sperand ca va raspunde pozitiv.

**Aileen Denvers** · 10 Aug 2011, 19:20

OOC: Imi cer scuze pentru mica intarziere!
BIC:

Imposibil sa nu recunosti acel miros placut. Parca te imbata de la distanta cu un parfum unic. Diferitele specii de flori erau frumos aranjate, fiecare ocupand un ghiveci mai mare sau mai mic, iar frunzele uscate sau verzi care se desprindeau de pe tulpine cadeau pe podeaua rece. Gradina era foarte bine ingrijita, iar femeia care se ocupa adora sa faca acest lucru zilnic. Se observa ca-i placea, fiind adevarata ei pasiune si pentru care merita sa-si piarda timpul. Era o doamna, vrajitoare, dar iesita la pensie de cativa ani, pe care a cunoscut-o intamplator. O stia de cand s-a mutat in Londra si de fiecare data cand avea ocazie venea sa o viziteze, iar femeia era mai mult decat incantata. Nu prea avea vizitatori, dar era fericita cand Aileen o vizita. Si cum nu-i placea sa mearga fara nimic, mereu ii aducea cate o atentie. Fie o prajitura, o floare noua sau un obiect, mereu era ceva si o incanta pe femeie, desi mereu ii spunea sa nu se mai deranjeze.

Era vara, vreme frumoasa, desi mai ploua ocazional. Doar era Londra, si normal sa ploua mai des. Bagheta magica o avea in buzunar. Batrana o ruga pe Aileen sa-i cumpere ceva de pe Aleea Diagon, motiv pentru care de cateva minute bune se tot plimba pe Aleea Diagon, cautand ceea ce-a rugat-o batrana sa-i aduca. Parul il avea prins intr-o coada de cal, suvitele rebele acoperindu-i spatele, purta niste haine incuiate, lejere si dragute, dar pe deasupra pelerina de culoare inchisa. Pentru ca nu voia sa fie recunoscuta si cum nu avea nici chef sa vorbeasca cu nimeni, gluga o avea pe cap, acoperindu-i aproape toata fata. Isi adora pelerina, pentru ca se putea camufla foarte bine, mai ales in intuneric.

Se opri in dreptul Ceaunului Crapat. Intra acolo, fiind singura clienta. Barmanita se apropie de masa la care se aseza, intrebandu-o ce doreste. Aileen rosti scurt bautura pe care o voia, iar femeia se indeparta, lasandu-o singura. O necunoscuta intra, apropiindu-se de masa. O deranja pe Aileen, punandu-i chiar si o intrebare. Aileen o privi scurta, ignorand total zambetul acela. Cum puteau sa zambeasca toti oamenii? Mereu exista un motiv sa zambeasca sau o faceau pentru ca asa erau obisnuiti?

- Nu stiu. Sa incercam. Vrei?, o intreba Aileen, zambindu-i sarcastic si fiind multumita cand barmanita ii aduse bautura comandata.

**Melisse Y. Carter** · (This post was last modified: 11 Aug 2011, 13:19 by Melisse Y. Carter.)

Mell privi fata zambind, insa aceasta nu ii intoarse zambetul.
- Nu stiu. Sa incercam. Vrei? ii spuse.
Melisse nu putu sa nu observe tonul sarcastic din vocea sa si lipsa de dorinta, sau cel putin asta credea Mell, inta se hotari ca daca tot a inceput acest 'ceva', ar trebui sa il continuie si sa il duca pana la capat.
Cercetasa se aseza pe scaun, care, ca tot vorbim, era putin cam inconfortabil. Putin mai mult.
Zambetul sau i se sterse putin, insa tot era...ospitaliera.
- Melisse. ii spuse, ducand mana catre fata si vrand sa o dea.
Initial, de fapt, deobicei, mereu, era obisnuita ca dupa acel "Melisse" sa spuna "Melisse Yvonne Carter", insa hotari ca daca nu o cunoaste, nu poate avea incredere sa isi spuna intregul nume.
Mai ales nu daca era vreun Devorator sau un om de-al lui Voldemort, nu acum, cand o cauta atat pe ea, cat si pe sora ei si intreaga ei familie.

Mell ridica mana si ii facu semn barmanitei sa vina sa ii ia comanda, iar femeia, care parea a fi mai batrana decat varsta sa, trasa la fata si imbracata intr-o maleta si niste colanti negri mulati, cu parul scurt si siclit prins intr-o coada aproape pe la crestetul capului, care purta un fel de carpa la granita dintre maleta si colant alba, cu cateva pete de mancare prin parti, veni spre ea si ii dadu o foaie ciopartita, care vroia sa fie meniul.
- A...nu, multumesc. ii spuse intinzandu-i meniul. As dori un suc de rodii cu miere si gheata. spuse, apoi.
Sucul de rodii cu miere era preferatul ei. Avea gustul putin intepator al rodiilor si era invaluit in mireasma mierii, combinatia fiind minunata. Iar gheata ii dadea bauturii un gust revigorant si tot ce facea era sa il faca mult mai delicios.
- Nu avem. spuse barmanita plictisita.
Melisse clipi des timp de cateva secunde. Nu mai fusese in niciun local in care sa nu existe aceasta bautura.
- Atunci...suc de coacaze cu colorado? intreba ea, cu speranta.
Femeia o privi ciudat. "Bun, nu au."
- Atunci un suc de dovlecel. spuse, gandindu-se ca daca nu are si asta renunta definitiv la incercarea de a-si comanda ceva.
Barmanita pleca inapoi si mai tarziu se intoarse cu sucul in mana. Melisse ii multumise si lua o sorbitura din suc.
Se abtinu sa nu il scuipe inapoi. Inpinse bautura in fata sa.

**Aileen Denvers** · 12 Aug 2011, 21:37

OOC: Scuze pentru intarziere!
BIC:

Aileenei nu-i prea placea sa cunoasca oameni, pentru ca nu avea o parere tocmai buna despre unii dintre ei, in mod special. Misterul o caracteriza, pentru ca nu-i placea sa dea prea multe detalii, mai ales din prima. Insa, acea batranica pe care a cunoscut-o intamplator, a surprins-o inca din primele secunde. Nu foarte inalta, subtirica, cu parul alb, dar mereu prins intr-un coc, frumos aranjat si cu acei ochii albastri care te ademeneau cu privirea. Era foarte prietenoasa si inca din prima clipa iti demonstra asta, mai ales dupa felul in care vorbea si cum se comporta. La inceput, Aileen era o straina pentru batranica. In prezent, ii este ca o fiica pe care nu a avut-o niciodata.

A aflat in timp ca a fost casatorita, de doua ori chiar, dar respectivii nu au vrut copii, iar asta a intristat-o foarte, foarte mult. Are un trecut interesant, captivant, dar in acelasi timp foarte dureros. Se putea observa ca femeia era trecuta prin viata. Si totusi, inca mai zambea. Nu voia sa intarzie, dar incerca nici sa nu piarda prea mult timp la Ceaunul Crapat. Nu mai fusese de foarte mult timp pe Aleea Diagon, dar nici nu avea chef sa depaneze amintiri. Tineau de domeniul trecutului, toate amintirile ei. Nu mai avea cum sa dea timpul inapoi si nici cum sa repara anumite greseli. Nu era genul acela de vrajitoare. Isi traia viata si isi facea propriile reguli. Asta era Aileen si nu putea sa o schimbe nimeni. O vorba i se potrivea: aparentele pot insela!

Tonul pe care l-a folosit Aileen cand i-a pus intrebarea strainei nu a fost unul placut, dar nici extrem de infricosator. Sau a fost? Nu ii urmarea privirea, desi avea momente cand o facea, doar ca sa supravegheze persoana respectiva. Se uita in alta parte si se gandea la altceva, dar in acelasi timp era atenta si la ce putea sa mai spuna straina. Ocupa un loc, dar Aileen continua sa priveasca in alta parte. Si-a spus numele. Intr-adevar era politicos sa-si spuna si ea numele, dar Aileen nu era genul. Era cazul? In cele din urma...

- Aileen, i-a raspuns fulgerator si cu aceeasi tonalitate ca la inceput.

Insa, nu era genul care sa dea si mana, atunci cand face cunostiinta cu cineva. Clar, nu era genul! Melisse nu avea de unde sa stie, si normal. Suc de coacaze, colorado? Ce denumire tampita, se vedea ca le apartine incuiatilor. Pufni usor intr-un scurt si ironic ras, asa cum obisnuia sa faca atunci cand auzea afirmatii banale, tampite chiar. Sucul de dovleac era cel mai scarbos, desi daca-si aducea aminte ii placuse in timpul scolii de magie. Cumplit!

**Melisse Y. Carter** · 13 Aug 2011, 13:07

Melisse privea fata, analizand...totul.
Deci fata ii raspunse "Aileen", cu un ton...cam scarbit. Si nu i-a intins mana, fapt pentru care a facut-o sa se simta putin cam prost, cercetasa retragandu-si mana pe langa corp.
Apoi pufni, dupa ce se terminase toata treaba cu bautura, intrand intr-un scurt ras isteric.
Melisse ofta. Se gandi ca mai bine ar pleca. Insa probabil fetei nu ii placea sa socializeze, fapt pentru care incerca totusi sa fie draguta.
- Mm...Deci, Aileen, cati...ani...ai? o intreba, zambindu-i firav.
Privi fata inca odata.
- Adica nu ca ai arata batrana, nu ti-as da mai mult de douazeci de ani. ii spuse, sincer.
Uneori cand spunea ceva sincer, spunea ceva bun. Spera totusi sa nu o fi deranjat pe fata cu acea...acele intrebari, deoarece nu ii cunostea firea exact.

Privi la bar, trecator. Femeia avea mainile incrucisate pe bar, iar capul era bagat in ele, intr-un fel. Melisse isi duse trecator mana la ceafa. Nu mai vazuse pana atunci oameni care sa doarma in timpul serviciului, cu toate ca auzise de asta.
Dadu negativ din cap, cat pentru ea, intorcandu-se apoi la fata si asteptandu-i raspunsul si, mai presus de toate, sperand ca ii va raspunde.

**Aileen Denvers** · 14 Aug 2011, 22:35

OOC: Scuze pentru intarziere, din nou. Si pentru postul scurt, lipsa de inspiratie!
BIC:

Mirosul era la fel de important ca si vazul, auzul sau simtul tactil. S-a demonstrat in timp ca mirosul este mult mai sensibil decat gustul. La o asemenea descoperire, dupa multe cercetari, au contribuit si vrajitorii. Surprinzator, nu? Incuiatii nu s-ar descurca in lumea asta fara ajutorul vrajitorilor. Esenta de miere se amesteca cu mirosul pe care-l emanau florile din gradina bunicii, creandu-se un parfum de o mie de ori mai placut decat cel dintr-o sticluta. Isi amintea si acum parfumul care o imbata de fiecare data. Acel parfum unic pe care-l resimtea doar in casa bunicilor, fiind si casa unde a copilarit. Acolo si-a petrecut douazeci de ani din viata, aproape. Acolo a invatat cum sa infrunte viata si capcanele ei.

De ce isi reamintea tocmai acum? Nu era momentul si nici locul potrivit ca sa-si reaminteasca. Erau amintiri placute, dar se amestecau cu acelea pe care incerca de mult timp sa le uite, dar nu reusea. Era aproape imposibil, desi uneori i se parea ca viseaza. Straniu, nu? Bautura i se termina. Ce pacat! Daca-i placeau tigarile incuiate si mirosul inecacios pe care-l emanau, i-ar fi fost utile intr-o asemenea situatie. Dar, cum nu-i placeau, nu avea nevoie de ele. Ii facu semn barmanitei si ceru o noua bautura, o combinatie ciudata pentru unii, dar nu si pentru ea. Apoi o studie pe Melisse, fiind atenta la fiecare miscare pe care o facea.

Ii punea intrebari. Cat ura sa-i puna cineva intrebari. Continua sa o priveasca, fara sa faca alt gest care ar putea sa o sperie pe biata eleva. Se vedea clar ca era eleva si nu i-ar fi fost greu sa afle, pentru ca putea sa-i citeasca gandurile. Insa, nu o facea. De ce ezita? Oare redevenea un om slab? Imposibil, asa ceva nu avea sa se intample. Niciodata!

- Hmm.. par asa batrana? o intreba, zambindu-i ironic; insa, era curioasa sa vada cat ii da copila; pe langa Aileen, Melisse era o copila inocenta; nu era nici ea batrana, dar nici adolescenta nu mai era.

Apoi, urma si comentariul pe care-l astepta. Si pe care-l banuia. Nu-i dadea mai mult de 20 de ani, interesant.

- Esti de la Hogwarts? o intreba, observandu-se clar ca nu mai socializase cu oamenii de.. mult timp!

Darkmark RPG Forum / Lumea Vrăjitoriei / Aleea Diagon / Ceaunul Crapat « Previous 1 2 //  / Tell the devil I said "Hey"

Darkmark RPG Forum / Lumea Vrăjitoriei / Aleea Diagon / Ceaunul Crapat
« Previous 1 2
/ Tell the devil I said "Hey"