Darkmark RPG Forum / Lumea Vrăjitoriei / Little Hangleton
1 2 Next »
/ thanks for making me a fighter

**Lexie Stryder** · 14 Jul 2012, 20:30

thanks for making me a fighter
[Image: PtuGi.gif]

me and IVY

Lexie isi arunca o privire la ceasul de langa patul ei peste cartea pe care o tinea in maini si ofta usor. Era tolanita in fotoliu in tricoul ei alb cu ceva ciudatenii pe el si blugi scurti. Orice vrajitor ar fi vazut-o ar fi spus ca e ciudat imbracata. Cu haine de Incuiati. Insa adevarul era ca in vacanta de vara nu prea ii ardea de robe lungi si negre. Din cate vazuse, si elevii de la Hogwarts scapasera de uniforme pe timpul vacantei de vara.

Viperina isi inchise cartea. Era la mansarda casei sale de la marginea oraselului Hogsmeade. Cu toate ca angajase muncitori vrajitori care sa ii ridice casa, durase mult mai mult decat se asteptase. Era aproape gata. Usile, geamurile, totul era la locul lui. Isi facuse si vrajile de Aparare in jurul micului teren pe care il avea. Casuta era foarte intima si destul de greu de gasit, exact pe gustul tinerei vrajitoare. Nu stia sigur daca aceasta preferinta spunea despre ea ca nu era chiar sociabila, insa isi repetase de nenumarate ori in gand ca nu era adevarat.

Cobori scarile de lemn jos, unde dau intr-un hol micut, care se deschidea intr-o alta camera, mare. Unul dintre peretrii acesteia era facut in totalitate din sticla. Bineinteles, vrajita, astfel incat sa nu se sparga si sa fie imposibil ca cei de afara sa vada prin aceasta.
Totusi, se simtea singura, mai ales dupa acele luni petrecute in casa lui Victor, care ajunsese ca un frate pentru ea. Ii era inca greu sa se dezobisnuiasca sa vorbeasca mereu cu el sau ca el sa o scoata cu forta din atelierul lui.

Isi lua bagheta si iesi din casa, in campul deschis cu un zambet. Ii placea pustietatea. Ii dadea un senimtent de siguranta. Cu toate ca ai spune ca nu era potrivita pentru o persoana a carui Bong era sa ramana singura. Disparu cu un pocnet scurt imediat ce iesi din aria farmecelor de Protectie . Aparu in Little Hangleton cu o dorinta inexplicabila de a merge la teatru. Isi adanci mainile in buzunarele blugilor si inainta pe strada usor aglomerata.
In scurt timp ajunse in fata unei cladiri inalte, cu diferite afise pe peretii murdari. Intra inauntru. Nu era nimeni la usa, asa ca se strecura in Sala de Spectacole fara sa fie invitata.

Pe scena era o silueta mult prea cunoscuta si Lexie zambi cand o vazu.

**Ivy Thibault** · 16 Jul 2012, 12:02

Ivy îşi lăsă geanta pe unul dintre scaunele goale din faţă şi se îndreptă încet spre scenă. Purta obişnuitele tocuri înalte, cele pe care le folosea în general pentru dans şi repetiţii. Nu se obosi să se schimbe, intrând pe scenă direct cu rochia scurtă, de un crem deschis, nu prea modestă. Purtase un pardesiu peste, negru, pe care şi-l lepădase lângă geantă. Avea nevoie de destindere, aşa că îşi lăsase casa vraişte şi venise aici.

Cu o mişcare a baghetei transformă scaunul din apropiere într-un casetofon şi începu să răsune în sală instrumentalul. Închise ochii şi îşi roti gâtul de câteva ori, apoi începu să cânte. Vocea îi răsună prin tot teatrul, dar ştia că nimeni din afară nu o putea auzi. Făcuse vrăjile de rigoare la intrare.

Nu-şi dădu seama că e urmărită, decât după ce termină şi se pregăti pentru următorul cântec. Aproape că se împiedică de cablul de la microfon, care reuşi să scoată acel zgomot oribil ce o asurzea de fiecare dată. În plus, era să-şi turtească nasul de podeaua rece. Se uită indignată la figura din spate şi o recunoscu pe Lex.
"La naiba, Lexie!" zise ea. "Nu te mai furişa aşa."

**Lexie Stryder** · 16 Jul 2012, 20:24

Lexie rase cand vazu reactia surprinsa a lui Ivy vazand-o acolo. Nu se asteptase sa se sperie de ea, insa era prea uimita de talentul femeii ca sa ii mai bage in seama indignarea. Se ridica de pe scaunul din sala mare a teatrului si inainta spre ea cu un zambet intiparit pe fata.

"Si eu ma bucur sa te vad Ivy," raspunse viperina pe un ton amuzat.
Ivy era genul de femeie neindemanatica, aiurita si glumeata, insa extravaganta, eleganta si impunatoare in acelasi timp. Putea sa se transforme din spioana asasina in vecina inofensiva care aduce prajiturele facute in casa si apoi in prietena cea mai buna care e alaturi de tine orice ar fi.

Si totusi, aceste schimbari o derutasera pe Lexie o vreme. Insa se obisnuise cu caracterul nehotarat al femeii.
Talentul de care dadea dovada atunci cand canta, dansa, sau se afla pe scena nu se putea compara cu niciun moment artistic pe care il vazuse viperina pana acum. Era extrem de carismatica si deschisa in momentul in care se afla sub lumina reflectoarelor.
"Ai fost uimitoare acolo," spuse Lexie, cu un zambet incurajator.

**Ivy Thibault** · 17 Jul 2012, 12:06

Ivy îi zâmbi. Lexie mereu fusese foarte îngăduitoare în legătură cu pasiunea femeii pentru muzică şi dans.
"Mulţumesc," spuse Ivy, făcând o plecăciune.
Râse, apoi o studie pe Viperină. Ca de obicei, Lexie era îmbrăcată lejer, cu părul pe umeri şi cu ochii ei căprui strălucind. Niciodată nu o văzuse pe Lexie obosită sau descurajată. Viperina pur şi simplu îţi dădea sentimentul că totul va fi bine, mereu găsea soluţii la problemele tale şi îi plăcea să te ajute, chiar dacă tu nu îi ofereai nimic în schimb.

Câteodată, Ivy se întreba cum de Lexie ajunsese să fie sortată la Viperini. Apoi, îşi aduse aminte de faptul că era la Devoratori şi Sfinţii Mortali şi că era pe cale să lupte într-un război pe viaţă şi pe moarte.

"Vrei să vii cu mine pe scenă?" o întrebă pe Lexie zâmbind şmecherşte. "Putem face un duet."
Ştia că lui Lexie nu îi plăcea scena. De fapt, ea prefera să nu fie în centrul atenţiei, aşa că nu credea că îi va accepta oferta.

**Lexie Stryder** · 17 Jul 2012, 20:18

Lexie rase la plecaciunea lui Ivy si ridica din sprancene apreciativ. Isi puse mainile in buzunarele blugilor si privi incet intreaga sala. Era impresionant de mare, cu scaunele rosii, asezate pe randuri care cresteau treptat. Isi mari usor ochii la auzul propunerii femeii.

Lexie niciodata nu voise sa fie pe scena. In spatele scenei, da, mai avea unele momente in care se gandea la ceva locuri de munca de acel gen. Niciodata nu avusese un anumit talent, despre care sa spuna ca o scoate in evidenta sau ca o pune in lumina reflectoarelor.
Nu ii era rusine cu propria persoana, indiferent de ce fel de oameni era inconjurata si stia ca, indiferent de stangacia si darul ei de a face lucrurile pe dos chiar atunci cand toata lumea o privea, fusese mereu sincera, ceea ce era un atuu.

"Sigur," spuse ea, surprinzandu-se si pe sine. In mod normal s-ar fi retras sau lasata sa fie rugata ceva timp inainte sa accepte o asemenea propunere, mai ales ca vocea ei, desi nu complet falsa, nu se compara cu cea a lui Ivy.

**Ivy Thibault** · 27 Jul 2012, 10:09

Ivy zâmbi, arătându-şi dinţi şi o trase pe Lexie de mână până pe scenă. Aranjă reflectoarele cu ajutorul magiei şi începu să se gândească la o melodie.
Nu voia să fie ceva trist, aşa că scoase din ecuaţie Celine Dion şi Whitney Houston.
"Ce zici de... Maroon 5, She will be loved?" întrebă Ivy muşcându-şi buza.
Când Lexie încuviinţă din cap, Ivy se duse spre casetofon şi căută melodia. Era sigură că o avea pe acolo şi zâmbi când începu instrumentalul de început.
"Eu prima," îi spuse ea lui Lexie, râzând.

Beauty queen of only eighteen
She had some trouble with herself
He was always there to help her
She always belonged to someone else

Ivy îi zâmbi lui Lexie şi îi făcu semne să îi dea drumul. Nu o văzuse niciodată pe fată cântând, aşa că asta era o premieră pentru ea.

Darkmark RPG Forum / Lumea Vrăjitoriei / Little Hangleton 1 2 Next » //  / thanks for making me a fighter

Darkmark RPG Forum / Lumea Vrăjitoriei / Little Hangleton
1 2 Next »
/ thanks for making me a fighter