Darkmark RPG Forum / Hogwarts / Marea Sala

1 2 3 4 5 6 Next »

/ The beggining

Nimic nu e mai interesant decât Hogwarts. Până în acel moment, aceea era ideea principală de când ajunsese. Locurile era incredibile așa că urma Marea Sală. Se aranjă timp de vreo cinci minute... sau mai mult și ieși din camera sa, îndreptându-se direct spre locul unde își propusese să ajungă în acea zi. Era dimineață, trebuia să mănânce și el ceva, așa că, fie că dorea sau nu tot ajungea acolo odată și odată.

Era emoționat, fără să știe de ce -poate că întâlnirea unor oameni noi, mutarea într-o comunitate nouă îl făcea să fie așa - dar nu-i păsa. Trebuia să fie ca de obicei - tipul sadic dar de treabă, zâmbărețul Vlad, rusul. Își pocni degetele și intră brusc. Analiză repede mesele și elevii și căscă. Își duse mâna subtil la gură și se așeză pe un scaun, lângă un necunoscut. Nu se uită la el.. sau ea, ci pus și simplu se așezase acolo fără să scată vre-un cuvânt. Era mult prea plictisit și îi pierise pofta de mâncare.

”Și ce ar trebui să fac eu acum?” se întrebă și își puse capul pe masă, închise ochii pușin făcând abstracție de gălăgia din jur și de toate șușotelile din jurul lui. Se aplecă și scoase din cizmă bagheta pe care o avea și o analiză acolo, sub masă.

OOC - Poate continua oricine.

• Sala era frumos decorata ca in oricare alta zi. Acea zi, insa, era una speciala. Avea sa manance la masa viperinilor in compania elevilor, si nu la masa profesorilor, pentru ca trebuia sa-i cunoasca pe toti noii elevi. Stia ca misiunea sa nu era una usoara si ca nu toata lumea o va placea. Nu vor fi putin aceia ce-ti vor submina autoritatea, isi spuse in gand si se apropie de masa.
  Se aseza langa un baiat brunet, chiar in capatul mesei, si incepu sa le zambeasca tuturor celor ce se aflau in jurul sau. Avusese senzatia ce le vazuse pe Lexie si pe Isa undeva la mijlocul mesei si facu cu mana in acea directie.
  'Esti nou, nu?' intreba aceasta incercand sa intre in vorba cu viperinul din stanga sa.
  Vazu ca individul statea aplecat cu capul pe masa si se uita, probabil, la ceva de sub aceasta. Nu vroia sa-l intrerupa, dar se simtea ca-i de datoria sa sa cunoasca fiecare elev viperin.
  'Eu sunt Veronique Alys Dupont, sefa de casa la viperini. Desigur, toata lumea imi spune Ronnie' zise ea vorbind mai incet pentru ca baiatul sa nu fie obligat sa-i raspunda. Putea, desigur, s-o ignore sub pretextul ca n-o auzise.

• O simți pe necunoscută atunci când s-a așezat lângă el dar nu a băgat-o în seamă , pur și simplu nu avea modul pentru o discuție , asta dacă nu începea ea. Trase cu ochiul la ea, o analiză fugitiv. Își puse bagheta in același loc de unde o luase și se ridică. Îi zâmbi larg și copilăros. Câteva secunde nu spuse nimic, ci doar dădu din cap în semn că da însă chiar dacă era nou se simțea deja ca acasă sau mai bine decât acasă.
  ” Bună Ronnie. Eu sunt Vladimir dar toți îmi spun Vlad. ” îi răspunse cu acel ton și acel accent rusesc al lui de( ar vrea el ) „băiat rău” dar nu avea deloc o expresie care să-l arate ca pe un delicvent , așa că nu se abținu și râse ușor. ”Scuze, din obișnuință ” a zis și a întins mâna, zâmbind și sperând ca fata să nu-i refuze salutul.
  

• 'Nu-i nimic' spuse fata zambindu-i si intinzandu-i mana sa cu degete mult prea subtiri si albe.
  Isi trase mana repede dupa ce incheie salutul si incepu sa se joace absenta cu una dintre suvitele de par ciocolatiu ce-i incadrau chipul de portelan. Nu stia ce sa-i mai spuna baiatului pentru ca de abia il cunoscuse, dar incerca din greu sa fie prietenoasa. Stai cum fusesera primele sale zile de scoala in care reusise sa se imprieteneasca doar cu cativa cercetasi pentru ca tuturor viperinilor le era frica de ea din cauza tatalui sau.
  'Daca ai vreodata nevoie de ceva sa nu eziti sa ma cauti. Poti sa ma intrebi absolut orice pentru ca te voi ajuta. Stiu cum este sa fi elev in primul an si sa nu sti nici macar unde iti este capul' zise ea sperand ca se facuse perfect inteleasa.
  Nu vroia ca viperinii s-o priveasca strict ca sefa de casa, dar trebuia sa-si pastreze putin din alura de instanta superioara ce este pregatita mereu sa-si ajute elevii. Desigur, majoritatea viperinilor ii erau prieteni si nu se sfiau sa-i pretinda ajutorul, dar baiatul abia ca aterizase la Hogwarts, cu siguranta avea nevoie de putina indrumare.

• Era fericit că o întâlnise pe șefa de casă . Zâmbi involuntar cu un aer copilăros dar puțin ciudat. Și-a întors capul să privească pentru prima dată sala în care intrase dar nu dură mult și s-a întors cu fața la Ronnie, cu aceiași expresie simpatică pe care o avea el.
  ”Chiar acum am nevoie de tine. ” a spus în timp ce căuta prin buzunare un bilețel pe care își notase mai multe întrebări. Era o fire curioasă dar asta numai la început. ” Oh, uite-l ” a zis când l-a găsit. Era o foaie pe jumătate arsă. Își ridică puțin capul și o privi pe fată.
  ” Trebuie să știu unde și cum mă înscriu ” continuă apoi căscă scurt și-și duse repede mâna la gură. Ah, politețea - ușor să te prefaci ceea ce nu ești. Zâmbi larg și aplecă ușor capul spre fată. ” Ma ajuți ? ” o intrebă apoi o privi lung așteptând răspunsul.
  

• Nu stia cu exactitate raspunsul pentru ca nu intelesese in totalitate intrebarea. Zambi scurt, insa, si raspunse in cel mai simplist mod cunoscut sperand ca-l va dumeri pe baiat.
  'Incrierile la ore se fac prin a completa un forumlar la fiecare materie in parte. In mod normal, la ora mea, nu te mai poti inscrie, dar pentru ca esti viperin am sa fac o exceptie' zise ea facandu-i cu ochiul. 'Dar, desigur, nu este obligatoriu sa te inscri. Alege-ti materiile care-ti plac si ai grija sa fi activ' il sfatui ea tinandu-si in permanenta mainile pe genuchi.
  Se uita putin in sala si ii facu cu mana lui John care tocmai trecuse. Incerca sa-si explice din priviri ca era putin ocupata si isi ceru scuze deschizandu-si larg ochii de culoare smaraldului.
  'Stii unde este pivnita, nu?' intreba aceasta intorcandu-se din nou cu chipul catre Vlad.

• Jackie statuse singura la masa. Adinacita in gandurile ei, neavand chef de nicio discutie cu un alt elev. Vazuse cunoscuti, insa ramase pe loc, incercand doar sa le zambeasca prietenos si sa spere ca nu se vor aseza langa ea.
  Rasufla putin usurata cand pe scaunul gol din lemn de mahon de langa ea se aseza un baiat pe care nu il cunostea. Avea impresia ca era in anul I, insa nu era chiar sigura.
  Nu il saluta, nici nu il baga in seama, uitandu-se fugitiv la el.
  Insa Ronnie se apropiase de ei si se aseza langa 'baiatul misterios'. Viperina zambi, fara sa se uite la ei. Vlad. Asta era numele viperinului de langa ea. Ascultase fara sa vrea discutia lor, destul de atenta incat sa distinga glasurile lor din ale multimii de elevi din Marea Sala.
  "Eu sunt Jacqueline, insa prefer sa mi se spuna Jackie. Numele stupid e ales de mama," spuse, bagandu-se brusc in discutie si razand nervos. Le intinse mana pe rand. "Pe tine te cunosc...oarecum. Lexie mi-a povestit o gramada despre tine," ii spuse lui Ronnie, zambind amabil.
  Isi abandona mancarea, intorcandu-se complet spre cei doi viperini, prefacandu-se ca nu oservase cat de nepoliticos se infiltrase in discutia lor.

OOC: Sper ca nu va suparati ca m-am bagat si eu pe aici

• In timp ce astepta raspunsul baiatului, o alta viperina intra in discutia celor doi. Ronnie ii zambi recunoscund-o pe Jackie, una dintre elevele ce se alaturase dezbaterii din pivnita. N-o cunostea prea bine, dar faptul ca era viperina o facea sa treaca automat pe lista sa de favoriti.
  'Buna, Jackie' zise sefa de casa incantata. 'Ma bucur ca Lexie ti-a vorbit de mine. Spune-i ca sunt foarte multumita de ea si de activitatea sa cand o mai vezi' continua ea uitandu-se in ochii tinerei vrajitoare.
  'Eu sunt Ronnie' se prezenta fata intinzandu-si mana dreapta catre Jackie. Stia ca viperina o cunostea, dar nu vroia sa dea impreisa ca se astepta ca toata lumea sa-i stie numele. Era aroganta si vanitoasa, dar in relatia cu viperinii totul statea diferit.
  'Poate ai putea sa-l ajuti si tu pe Vlad. El este un elev nou si are multe de invatat' zise vrajitoarea dorind sa disturbe linistea apasatoare ce se instalase intre ei.

• Jackie ii stranse mana sefei de casa si ii zambi, spunandu-si ca Lexie va fi foarte flatata cand va auzi ce laude a spus Ronnie la adresa ei. Arunca, din reflex o privire spre partea mesei in care viperina statea si radea cu Isabella. Stia ca Lexie era foarte fericita ca isi gasise sora si se bucura pentru ea. Acum avea o familie la care sa se intoarca. Acest gand ii intra in inima, facand-o sa se gandeasca cu iubire la ai sai. Aveau ei certurile lor, fugise de acasa de cateva ori si ii ura cateodata din cauza superioritatii de care dadeau dovada, insa tot parintii ei erau si ii iubea, indiferent ce ar fi facut.
  
  Gandul ii zbura brusc la vacanta de Craciun in care va ramane aici, la Hogwarts, parintii ei fiind nevoiti sa plece de acasa de sarbatori. Ofta, insa se gandi ca poate Eliza va ramane si ea, si isi vor putea petrece sarbatorile impreuna, in pivnita.
  Firul gandurilor ii fu intrerupt de Ronnie, care intrrupse o tacere destul de jenanta. Jackie nu observase, fiind prea ocupata cu propriile probleme, insa baiatul de langa ea parea intr-adevar destul de timid.
  "Sigur, spuse ea, zambindu-i. "Ce vrei sa stii?"

• Fu puțin speriat de intervenția bruscă a necunoscutei, dar asta-l făcu să râdă încet. Îi zâmbi fetei, larg .
  Mă bucur să te cunosc, Jackie. iar apoi fără să fie atent la conversația celor două viperine și-a întors capul spre masa Cercetașilor. Îi privi absent, gândindu-se la modalități pentru a câștiga puncte, înafară de cel de a răspunde la ore și vajthat. Oftă și se trezi din amorțeală și le privi pe fete. Își scutură capul și o privi pe Jackie.
  Ah, scuze. îi spuse zâmbind. Păi, nu știu. Fă-mi un tur. a continuat Vlad privind-o parcă mult prea insistent însă își dădu seama și și-a întors capul din nou spre masa vecinilor, care se păreau că-l priveau și ei. Oftă și apoi, fără să vrea, râse scurt.