Darkmark RPG Forum / King's Cross / Expresul de Hogwarts
1 2 3 Next »
/ The beginning of a new life

**Victor A. Olivier** · (This post was last modified: 20 Oct 2011, 16:39 by Victor A. Olivier.)

Era o toamna calduta, cu un soare bland si jucaus. Tocurile i se auzea zgomotos pe peronul plin, nici ea nestiind cum de se intampla asta. Isi ducea entuziasmata caruciorul plin cu bagaje. Se simtea ca si cum o sa aiba o noua viata, mult mai fabuloasa si mai glamourous. Dar oare era asa? Nu stia, insa asa se simtea. Un nou inceput insemna o viata noua, prieteni noi, totul era nou. In afara de ea, care mereu fusese asa...cum? Asa rautacioasa, ingamfata, aroganta, mandra si vicleana. Pur si simplu adora sa zgarme oamenii, sa le scoata pe nas partile rele si sa-i enerveze. Ii placea sa-si spuna "ticaloasa", caci in definitiv asa era. O mica ticaloasa...

**Astrid Eir Osmund** · 19 Oct 2011, 16:38

Prima sa zi de scoala si n-avea nici cea mai mica idee ce trebuia sa faca. Parintii o dusesera pana pe peronul 9, iar de acolo se descurca singura. Nu vreau sa fiu aici, isi spuse in gand, iar buza inferioara incepu sa i se zbata. O lacrima i se rostogoli pe obrazul rumen, iar ea si-o sterse gentil lasand in urma viziunea unui chip luminos.
Continua sa mearga dupa ce intra pe peroul 9 3/4 impreuna cu mai multi vrajitori. Se duse la trenul catre care se indreptau toti si se urca pe scara mica din fier. Dupa ce intra in tren merse timp de cateva minute pana gasi un compartiment liber. Reusi intr-un final si aceasta performanta si rasufla linistita cand vazu ca nu mai era nimeni inauntru. Se aseza la geam, invers fata de directie de mers a trenului si isi scoase din rucsacul sau murdar si ponosit o carte destul de mica pe a carui coperta era desenat un copac.

**Victor A. Olivier** · (This post was last modified: 19 Oct 2011, 20:21 by Victor A. Olivier.)

Reusise sa prinda trenul in ultimul moment. Creierul ei aiurit probabil uitase ca trebuie sa se mai si urce, lasand-o de capul ei, hoinarind prin multime. Cum din nefericire fusese printre ultimii imbarcati, acum trebuia sa isi caute prin tot trenul un compartiment unde sa-si aseze lucrurile si sa stea. Toate erau pline, si dezamagita, gandindu-se ca nu va mai gasi un loc liber, deschise tematoare usa ultimului compartiment, ultima ei sansa. Insa avu noroc, inauntru era doar o fata care citea. Cum avea obiceiul sa se comporte ca o salbatica, Morreen intra incet in compartiment, si se aseza pe vine in fata fetei, incercand sa citeasca titlul de pe coperta, insa fara s-o deranjeze totusi.

**Astrid Eir Osmund** · 19 Oct 2011, 20:43

O fata destul de inalta, slabuta, a carui par auriu ii curgea ca o cascada peste umeri intra in compartiment. Astrid o ingnora, continuandu-si cartea. Nu prea-i placea inceputul, dar se chinuia sa treaca peste primele pagini pentru a putea ajunge la mizeul povestii. Poveste nu era despre un copac, cum ar fi parut la prima vedere, ci despre familile astrale si legaturile puternice dintre urmasii acestora. Deocamdata citise doar inceputul, dar stia ca avea sa ajunga si la arborele familei sale.
Nu lasa cartea jos. Inca putin', isi spuse fata in gand iar apoi observa ca blonda statea chircita in fata sa incercand sa vada ceva pe coperta cartii.
Astrid incerca s-o ingnore, dar era destul de dificil. Putea simti privirea fetei atintita asupra ei. Gandul acesta ii produse o reactie neplacuta in intregul corp. Pielea i se facu ca de gania, iar pe interior simti un fior rece care incerca sa-si faca spatiu pentru a putea creste.

**Victor A. Olivier** · 19 Oct 2011, 20:48

Morreen reusise sa descifreze un pic din titlu. Dar oricum ,era prea complicat pentru a-l intelege. Se gandi ce sa fac in continuare, si cum sa se poarte cu aceasta fata, care era la fel de noua pentru ea precum erau televizoarele pentru oamenii secolului XIX. Brusc, se ridica si se aseza langa ea.
"Te deranjeaza daca stau cu tine aici? Este singurul compartiment in care nu mai e cineva. Dar daca te deranjeaza, o sa ma retrag." se auzi ea spunand. Si pana sa isi dea seama, chiar ii zambea fetei.
"Vad ca iti place sa citesti. Si mie imi place mult. ". Pana sa isi dea seama, blonda incepu sa turuie o gramada despre cartile ei preferate.
"Scuze, m-a luat valul", spuse ea incercand sa zambeasca si mai ales, sa taca.

**Astrid Eir Osmund** · 20 Oct 2011, 16:42

Blonda se aseza langa Astrid. O privi curioasa, iar apoi incepu sa vorbeasca de parca nu s-ar mai fi putut opri vreodata.
'Scuze, m-a luat valul' se scuza fata dupa ce vorbise minute la rand despre cartile si autorii sai preferati.
Astrid n-o opri in timpul discursului, ci doar ii zambi si o aproba dand din cap. Stia ca anul la Hogwarts avea sa fie lung si vroia sa-l "indulceasca" fancandu-si noi prieteni.
'Imi place mult sa citesc. Probabil ca autorul meu preferat este Roald Dahl' spuse fetita de numai unsprezece anisori si zambi. 'Si nu-i nicio problema ca te-ai asezat aici. Pana la urma, toata lumea are nevoie de putina companie' se completa aceasta si continua sa zambeasca.
Fata cea noua parea foarte dragut, iar aspectul sau exterior era destul de placut. Astrid spera ca va reusi sa se poata imprieteni cu dansa. Nu vroia sa fie singura, prizoniera intre peretii antici de piatra ai castelului.
'Eu ma numesc Astrid. Pe tine cum te cheama? intreba micuta vrajitoare timid si-i intinse mana fetei destul de stangaci.

**Victor A. Olivier** · 20 Oct 2011, 16:49

Morreen o asculta curioasa si zambareata. De obicei, ii placea sa glumeasca, sa faca farse si sa poarte copilaros, dar azi pur si simplu era altfel. Nu mai era ea, probabil si pentru ca avea sa se schimbe pentru totdeauna in timpul ce se va scurge de acum inainte.
'Numele meu este Morreen. Morreen Aleksey' ii raspunse ea lui Astrid, luandu-i mana si strangandu-i-o calduros. 'Presupun ca si la tine ese tot primul an, nu-i asa? continua ea zambind si sperand sa fie asa, dorind din tot sufletul sa nu fie nevoita sa descopere dinainte tot ce avea sa urmeze. Ii placea sa exploreze, sa afle tot ce e nou, dar nu inainte de a se afla la fata locului, ci chiar atunci. Ziua de astazi fusese destul de incarcata pentru ea.
Copila de 11 ani se uita ganditoare pe geam, parand un om preocupat si plin de griji. La acest gand, izbucni in ras, spunand partenerei sale.
'Nu e ciudat ca multi vrem sa crestem, iar adultii ne spun ca ei doresc sa fie iar copii?

**Astrid Eir Osmund** · 20 Oct 2011, 16:58

'Da. Primul meu an' spuse micuta vrajitoare, iar apoi adauga in gand: si sper ca ultimul.
Se lasa putin pe spate, afundandu-se in scaunul moale al trenului si se uita in punctul in care Morreen se uita atat de atenta si preocupata.
'Noi vrem sa crestem pentru ca nu stim cum este la alta varsta, iar adultii detin aceste informatii, ei nu vor sa vada viitorul care pentru ei inseamna moarte, vor sa se intoarca in trecut cand inca mai aveau o intreaga viata in fata lor. Pentru noi trecutul este scurt si nesimnificativ, iar viitorul inseamna cunoastere si acumularea de noi informatii' ii raspunse Astrid fetei.
Astepta ca vrajitoarea sa spuna ceva, dar pe hol se auzi o voce de femeie care spunea ca vinde dulciuri. Fata se ridica in picioare si iesi pe culoarul trenului pentru a vedea despre cine era vorba.

**Victor A. Olivier** · 20 Oct 2011, 17:24

Morreen ramase cu gura cascata. Aceasta micuta vrajitoare, care era de varsta ei, era atat de inteleapta. Probabil s-ar fi gandit si ea la asta, dar cu siguranta nu la cei 11 ani ai ei. Mirata, ramase cu ochii fixati pe un punct imaginar din podea si abia cand Astrid deshise usa, se ridica si merse dupa ea, vrand sa-si cumpere ceva. Insa se intoarse inapoi intristata, amintindu-si ca nu avea decat foarte putini bani, ultimii din cei lasati de mama ei, si nu dorea sa-i cheltuiasca. Cine stie cand va mai avea nevoie si nu o sa aiba.
Cand Astrid se intoarse, blondina o privi inca uimita.
"Tu sigur ai 11 ani?" o intreba ea fascinata. "Adica, raspunsul pe care mi l-ai dat e atat de bine gandit, incat as fi crezut ca e al dnei Karkoff, dar si creierul ei e mai simplu decat atat.", adauga ea repede reasezandu-se pe bancheta langa cealalta vrajitoare.

**Astrid Eir Osmund** · 20 Oct 2011, 17:39

Vrajitoarea se intoarse in compartiment pentru a-si lua saculetul cu galeoni. De cand mersese pentru prima data pe Aleea Diagon aflase ca toate lucrurile in lumea vrajitorilor se cumparau cu acesti banuti auri ce se numeau galeoni.
'Am doar unsprezece ani, dar tot timpul petrecut citind mi-a folosit la ceva aparent' spuse fata inrosindu-se la fata. Se emotionase foarte tare cand o auzi pe Morreen spunand acele cuvinte de lauda. Pana atunci nu mai fusese apreciata pentru cunostintele sale. Nimeni n-o mai laudase pentru nimic.
'Vrei sa luam ceva dulce? Fac eu cinste' spuse Astrid uitandu-se la saculetul sau plin cu banuti. Fusese bogata in lumea incuiatilor, iar asta nu se schimbase nici in lumea vrajitorilor.
Iesi din compartiment si se opri in fata carutului cu dulciuri pe care-o batranica grizonata il impingea.
'Ce-ati dori?' intreba aceasta, iar Astrid ramase perplexa. Nu cunostea niciuna dintre delicatesele insirate pe carut si n-avea nici cea mai vaga idee ce ar trebui sa cumpere.
'Ai putea sa-mi recomanzi ceva?' o intreba pe Morreen zambind.

Darkmark RPG Forum / King's Cross / Expresul de Hogwarts 1 2 3 Next » //  / The beginning of a new life

Darkmark RPG Forum / King's Cross / Expresul de Hogwarts
1 2 3 Next »
/ The beginning of a new life