Darkmark RPG Forum / King's Cross / Peronul 9 si 3/4

1 2 3 4 5 Next »

/ The beginning of a new chapter..

Si cum totul are un inceput asa a inceput si calatoria ei catre Hogwarts .
A ales sa nu fie condusa nu ar fi suportat sa revada ochii plini de indoiala ai mamei ei nu ar fi suportat sa simta privirile care ar fi constrans-o sa renute..a ales ce a ales si acum nu mai e cale de intoarcere.
Privind in urma, in istoria ei recenta o urma de tristete i se aseaza pe fata, amintirile revin, ca un val ce o doboara cu putere si fara mila, si iata se trezeste cu 5 ani in urma in camera de un lila orbitor decorata doar pentru aparente, "familia perfecta", "copilul model" doar minciuni asezate frumos pentru ochii lumii.
Se trezeste in aceeasi camera care i-a marcat scurta copilarie si parca urechiile ii sunt din nou infundate de strigatele de care se teme atata. Senzatia de greata nu intarzie sa reapara, desi, stomacul i se revolta frenetic parca lipindu-se de spate, nu incerca sa se miste fiind prea ingrozita prea inmarmurita pentru a mai face ceva..ramane doar groaza si urletele pe care le aude de pe hol si care ii tiuie in cap gata sa explodeze.
Inspira adanc incercand sa se adune si sa se calmeze insa inima ii bate atat de tare incat ii infunda urechiile..incearca sa asculte incearca sa inteleaga de unde provin tipetele..iar raspunsul nu intarzie sa apara.
O scrisoare de la Hogwarts ii anunta parintii ca sora ei, cu 4 ani mai mare a fost gasita intr-un final moarta cu zgarieturi pe tot corpul.Trupul i se prabuseste iar, la pamant nevrand sa o mai asculte, cu disperare incearca sa isi tina ochii deschisi insa durerea este prea mare, prea coplesitoare, isi ineaca urletul de durere muscandu-si buza, durerea o invaluie si se pierde iar in acelasi amar...sentimente, amintiri, chipul Kaylei ii apare in minte cu acelasi impact ochii ei plini de durere parca o cheama parca o striga insa sentimentul de neputinta o indeparteaza de chipul ei..
Dupa ore in care a zacut acolo pe micul ei covor mov,este gasita si de indata ce deschide ochii il vade pe Yan cu aceeasi fata plina de tristete, dragoste si ingrijorare cu care s-a obisnuit.Bratele lui ii poarta trupul slabit catre camera lui, incearca sa isi tina ochii deschisi insa durerea provocata de moarte o copleseste cu o intensitate ce ii taie rasuflarea,isi pierde cunostiinta din nou..
Incet se trezeste pe patul lui, cautandu-i disperata chipul, el e tot acolo langa ea si cu voce lui calda ii sopteste "O sa fie bine.." Melanie ii incuvinteza din cap desi stie ca aceasta tragedie va lasa rani adanci in sufletul ei.
Dupa zile petrecute in agonie si durere Melanie reuseste sa se ridice din pat, gatul ii arde iar mana se repeda lacoma catre paharul de apa intins de Yan, bea grabita desi simte cum gatul slabit si uscat se revolta si se bucura in acelasi timp de prezenta apei.
Imediat ce isi potoleste setea si lasa paharul gol, langa pat, se afunda inapoi in salteau cu iarba de mare care i-a inecat simturile . Privirea plina de remuscare a lui Yan ii alina suferinta si o face pentru o secunda sa uite totul.
"Shh totul va fi bine, viata mea" ii sopteste in ureche, desi stie ca nu va fi asa, un sentiment de bine, de liniste o cuprinde si adoarme in bratele lui.
Desi au trecut atatia ani de la moartea surori ei, suferinta este inca vie si o arde in fiecare secunda, la fel cum dorinta de gasi vinovatul o impinge catre Hogwarts.Stie ca ii va fi greu sau chiar imposibil insa nu poate renunta, nu poate uita, si mai ales nu poate lasa ca moarte Kaylei sa ramana nepedepsita ..
Cu rasuflarea intretaiata intra in tren si isi cauta cu atentie un loc retras unde sa poata medita, cu greu isi face loc printre toti vrajitori, in cele din urma gaseste un loc pe o bancheta din lemn acoperita de un burete vechi si rupt.
Se aseaza sfioasa langa geam privind afara fete emotionate, lacrimi care stau sa curga, maini inclestate, care incearca sa isi ia la revedere de la odrasele lor .
Priveste in continuare prin geamul aburit de respiratia ei calda si rosteste in soapta cateva cuvinte de la revedere..
"Astept, ma e putin si am ajuns".