Darkmark RPG Forum / Hogwarts / Biblioteca / Sectorul interzis

1 2 3 4 Next »

/ The past is an alibi

Me and Ginny

Mergea ca un mort pe coridoarele pustii simtindu-se ca ultimul om de pe planeta aceea blestemata.Nu isi putea lua gandul de la ce vazuse in oglinda , in acea noapte.
Isi vazu parintii , dupa atat de mult timp ii vazuse si acum se simtea aiurea.Nu vroia acest lucru , mai bine nu ii vedea mai bine....ahh la dracu cu tot.

Era atat de nervos si totusi atat de calm in acelasi timp.Ajunse in biblioteca si era mirat ca bibliotecara nu era acolo , dar nici nu mai conta acest lucru in momentul de fata.
Merse direct la sectorul interzis.
Se aseza la una dintre mesele libere , cu picioarele pe ea si isi aprinse o tigara.

In principiu isi ura viata .Defapt ura cam tot ce tinea de ea.De ce nu putea fi si el normal?Sa aiba si el parinti si toate alea , sau macar sa nu se mai simta asa , sa nu se mai comporte ca ultimul om si sa fie nesimtit?

Nuu , el trebuia sa faca toate aceste lucruri.Sa nu isi arate adevarata fata pentru nimic in lume.Trase fumul in piept si apoi il dadu incet afara oftand incet si lasandu-si capul pe spate , privind tavanul.
Nu mai vroia nimic din toate prostiile de genul.De ce?Pentru ca se simtea mult prea prost pentru ca se comporta urat cu toate lumea.

De ce?Firea lui era mult prea ciudata.Se schimba mult prea des si totusi nu ii venea sa creada acest lucru.Ca avea atat de multe masti si intr-un moment de slabiciune , fata lui adevarata iesisnd la iveala doar in acea seara , dar nu mai conta acum.

Se trezii uda leoarca in patul sau cu lacrimi in ochi. Era a doua oara cand il visa si fusese la fel de intens ca prima data. Nu stia de ce continu sa o bantuie si nu o lasa in pace.
Tot ce voia era sa isi traiasca viata,fara el,din moement ce plecase fara ca macar sa isi ia la revedere,sau macar sa ii spuna motivu.

Respira greu si mana ii era dusa la inima. Ura sa i se intample asta,si deja cand se repeta mai ca venea sa loveasca pe cineva.
Ofta si se dadu jos din pat in linsite fara sa isi trezeasca colegele,era indeajuns de prost dispusa asa ca nu voia sa mai bata pe cineva.

Trebuia sa se linisteasca si ceva bun de citit din sectorul interzis chiar avea sa o calmeze. Ofta trecandu-si o mana prin parul ud iesind in liniste prin portretul doamnei grase.
PE coridor era rece asa ca isi stranse usor pelerina in jurul ei,si injura pe sub mustata cand o vazu pe batrana pisica a lui Filch.

Cand ajunse in fata sectorului interzis zambii malefic si intra fara sa ii pese de nimeni voia doar o carte de citit. Isi lumina bagheta si se indrepta spre rafturile tihinite de carti.

Reusi sa pice cu scaunul , fiind mult prea nervos sa se mai uite si cum sta sau ceva de genul.Ofta incet si injura , facandu-l un zgomot destul de puternic si se freca la cap , dand cu el de unul dintre rafturile din apropriiere.

Isi dadu ochii peste cap , tigara cazandu-i din mana si ofta din nou.Nu mai intelegea nimic , parca o luase cu totul razna ,dar nici nu mai conta in momentul de fata , era prea mult pentru tot ce se intamplase.

Nu vroia ca mintea lui sa duca atatea.Prefera ca viata sa ii fie simpla si fara complicatii , dar nu avea el norocul asta sa fie totul mai calm si sa nu aiba atat de multe probleme , dar asta era.Avea o viata haotica si nu avea ce face in privinta asta.

Isi dadu ochii peste cap , ridicandu-se intr-un final de jos , cu chiu si vai si isi lua tigara de jos , deschizand geamul si aruncand-o pur si simplu.Si cheful de fumat ii trecuse.

Se auzii o bubuitura apoi raftul se zgaltaii dezechilibrand-o. Cazu in fund si un scancet ii parasii buzele. Statea acolo in mijlocul culoarului uitandu-se ca trasnita la acel raft.
-AUU!
Se vaiata apoi cand resimtii durerea din cap pe care nu stia ca o are. Ce dracu? Nu putea si ea macar odata sa nu iasa ranita din nici o escapada? Mereu se gasea cineva sau ceva care sa ii lase un semn,o amintire.

-Sa il ia naiba de raft!
Soptii imbufnata ridicandu-se cu greu de pe jos. Dupa ce ca era tulburata din cauza visului care parea mult prea real,acum se gasea si un raft afurisit sa ii faca noaptea si mai aiurea.

Ofta frecandu-si usor locul in care se lovise la cap. Voia sa gaseasca odata o carte si sa citeasca,ca altfel avea sa faca cine stie ce alte tampenii.

Auzi o voce cunoscuta si cu pasi mici se indrepta spre acel loc , gasind pe nimeni alta , decat roscata.Chicoti slab , mergand in spatele ei si privind-o usor amuzat.
Isi puse mainile pe umerii ei schitand un mic zambet si privind-o cu calm , asteptandu-i reactia.
,, Neata papusa " ii sopti la ureche.

Nu avea cum sa nu il recunoasca.Doar ii facuse zile fripte mai tot timpul cand se intalnisera , dar ei bine nu mai conta acum.Isi dadu ochii peste cap si o stranse usor de umeri , privind-o atent , departandu-se de ea si privind in jur.

Nu mai era nimeni decat ei doi ,cu atat mai bine.Nu vroia alta companie in afara de roscata ce era acolo in momentul de fata.Avea pe cine chinui sa isi mai ia putin gandurile de la parintii lui si ce vazuse in oglinda si toate prostiile de genul.

Zambii cand ii auzii vocea si se intoarse spre el. Se arunca in bratele lui fara ca macar sa se gandeasca la altceva. Tot ce voia era sa uite acel vis stupid,si el parea a fi cea mai buna solutie. Inchis pentru cateva secunde ochii apoi ii deschise departandu-se de el rusinata.
-Scuze,doar distrage-ma de la tot,vreau doar sa mor.

Isi simtea ochii lacrimand se se intoarse cu spatele la el. Ura sa fie vazuta de cineva plangand. Doar Rose si el,o vazusera,si asta o facea sa fie si mai sensibila.
Dece totul se invartea si in jurul lui? De ce trebuia sa fie el prezent in mintea ei oricand,dar fizic nu? Ura asta,si il ura pe el,pentru ca o parasise.

Ofta incet si o imbratisa pe la spate , mainile lui fiind acum pe abdomenul ei.Ofta incet , punandu-si incet barbia pe umarul ei.
Dupa cateva clipe , o intoarse cu fata spre el zambindu-i cald pentru prima data si imbratisand-o in continuare.
,, Haide papusa , spune-mi ce ai pe suflet .Stii ca poti vorbi cu mine " ii spuse cu calmul sau specific.

O saruta pe obraz , mangaindu-i spatele incercand sa o linisteasca.O vedea cat de suparata era si cum se simtea , dar nu ii placea sa o vada asa.Prima data cand simtea ceva pentru cineva si acea persoana era tocmai persoana care statea in bratele lui , desi stia si el ca era o nebunie acest lucru.

Nu mai suporta nici asa,de ce trebuia sa semene atat de mult cu el? De ce trebuia sa spuna exact aceleasi fraze? Era ca si cum cineva acolo sus o ura. Il stranse mai tare in brate,nu intelegea de ce soarta continua sa ii joace feste si continua sa ii aduca aminte de el.

-De ce trebuie sa mi se aduca mainte de el?
Isi ridica privirea pentru ai vedea ochii,si cateva lacrimi se scursera pe obrajii sai. Nu mai voia efectiv nimic din toate astea,si totusi se dadea cu varf si indesat.
Acel vis fusese atat de real,incat inca ii mai simtea atingerile lui. Ofta si incerca sa se calmeze insa nu reusea,era ceva care parca insista sa ii aduca aminte de el. Era ca un blestem.

Ofta incet.Habar nu avea de ce se simtea atat de aiurea ca ii spunea de iubirea ei , in fond nu avea de ce sa ii pese asa?Dar atunci de ce ii pasa?Nici nu vroia sa se gandeasca.
Ce dracu era in capul lui?Chiar incepea sa tina la cineva cu care se certase destul de urat si ca mai un pic murise din cauza ca se bagase in fata acelui blestem?

Isi scutura capul , privind in alta parte la intrebarea cercetasei.Nu avea nici cea mai mica idee.In fond nici nu se vedea in masura sa ii raspunda.Nu stia ce ar putea sa spuna si in loc sa comenteze , mai bine tacea si incerca sa o linisteasca.

,, In timp cred ca vei uita de el...nu sunt in masura sa iti spun ceva de genul , imi pare rau , dar nu am tinut niciodata la nimeni pe bune "spuse calm si mangaindu-i in continuare spatele.

Isi sterse usor lacrimile si se departe putin cat sa il priveasca in ochi. Era frumos,poate chiar mai frumos decat putuse ea sa preconizeze.
-Nici sa nu o faci! Vei ajunge ranit,asa ca mine. Nu cred ca ti-ar placea.
Ofta si isi puse capul pe umarul lui. Era bine ca ii era prieten chiar daca aproape se omorasera unul pe altul.

Voia sa o faca sa il uite pe Raphael dar asta nu credea nici ea ca este posibil. Era prea sensibila,reusea mereu sa fie cea care sufera cel mai mult si,desi stia ca are de pierdut nu ii pasa.
-Fa-ma sa uit!