there is something I don't know...
14 Mar 2012, 22:18
Post: #1
  • Lexie isi inchise cartea de Potiuni cu o bufnitura surda si lasa pana sa ii alunece din mana. Avusese o zi grea, si cateva ore statuse ca sa isi faca planurile pentru lectiile la Potiuni. Ramasese in urma putin, asa ca se hotarase inca de ieri sa rezolve chestia asta. Isi freca ochii cu dosul palmei, usor frustrata, simtind cum o doare putin capul. Nu prea avea chef de nimic. Totusi, era doar ora cinci si castelul inca era treaz. Poate prea treaz, cu toti elevii vorbind unii cu altii si plimbandu-se pe coridoarele si pe domeniile acestuia.

    Viperina ofta prelung, gandul zburadu-i la prietenii ei. Poate ca se distrau pe undeva, sau erau ca si ea, prea obositi pentru asta. Oricum ar fi fost, ea era singura acolo si nu avea de gand sa isi petreaca asa restul dupa amiezii. Ridica pergamentul la nivelul ochilor, verificandu-l pentru ultima oara, apoi il abandona pe birou, ridicandu-se si indreptandu-se spre usa.

    Nu isi lua roba neagra pe ea, fiind inafara cursurilor ci trecu pe langa aceasta, iesind pe usa biroului ei. Se afla pe un coridor lung, pe care il strbatuse de prea multe ori. Zambi abia perceptibil la acel gand, putin amuzata de propria persoana. Inchise usa cu bagheta, broasca facand un clic scurt.

    Inainta pe coridor, fara o tina anume, cu gandul aiurea. Nu era genul ei sa umble visatoare pe coridoare fara sa aiba un scop anume, insa in acea perioada a zilei nu prea era ea insasi. Inghiti in sec, apoi isi baga bagheta in buzunarul de la spate al blugilor, zambind usor. Coti la dreapta, clipind rar, cu ochii sai albastri scrutand figurile oamenilor care se miscau agitati dintr-o parte in alta prin tablouri.

    Afara era o atmosfera plictisita si lenesa, cu soarele incalzind foarte putin pamantul cu razele sale domole. Se opri si isi inchise ochii pentru o fractiune de secunda. Auzi pasi in spatele ei si ii deschise, intorcandu-se pe calcaie.

    OOC: oricine ^_^

“there are as many loves as there are hearts”
[Image: hicNyLV.gif] [Image: bbV7qkY.gif]
* “All happy families resemble one another, but each unhappy family is unhappy in its own way. ”
* “Respect was invented to cover the empty place where love should be.”
* “He stepped down, trying not to look long at her, as if she were the sun, yet he saw her, like the sun,
even without looking.”


Visit this user's website Find all posts by this user
Quote this message in a reply
26 Mar 2012, 20:16 (This post was last modified: 26 Mar 2012, 20:16 by Meghan Wallace.)
Post: #2
  • Statea in biblioteca mai bine de doua ore si totusi se plictisea groaznic.Simtea ca si cum citise toate acele carti si se plictisise demult de ele.Inghiti in sec ca apoi sa se uite pe fereastra si sa ofteze scurt.Nu era genul lui sa stea singuratic dar prefera acele momente.Erau rare si pentru el inedite.Rareori gaseai compania cuiva care sa-ti placa si sa poti discuta ceva cu el.

    Era ora cinci si nu facuse aproape nimic toata ziua decat sa citeasca.Desigur pentru el asta era ceva important , dar poate pentru altii era o pierdere de timp.Zambii malitios cand iesi si tranti usa in urma lui, ca bibliotecara incepu sa urle ca o nebuna ca de ce tranteste usa ca un zanatic si nu poate sa o lase usor..normal.Ajunse pe coridoare si observa ca nu e nimeni.

    Ofta scurt si isi puse bagheta in buzunar pentru a nu o mai tine in mana degeaba si oricum momentan nu o folosea, nu avea pentru ce.Mergea agale cu mainile in buzunarele blugilor, fara tinta.Deobicei nu prea avea tinta, dar erau si momente cand stia exact ce vroia.O silueta neagra ii aparu in fat(z)a si observa ca era o domnisoara.Ajunse brusc langa ea zicand:
    -Singura pe coridoare?..

[Image: f29FRaF.gif].[Image: tumblr_mhj80wzWPR1s1qvmko4_250.gif]
»It will never, ever, ever be over«
Find all posts by this user
Quote this message in a reply
06 Apr 2012, 14:07
Post: #3
  • Ivy oftă frustrată şi îşi verifică a patra oară în acea zi orarul. Fu surprinsă să descopere că are o fereastră de cateva ore. Printre cursurile sale de Ierbologie şi orele celorlalţi profesori nu prea mai avusese timp de altceva. Se întrebă de când nu le mai văzuse pe Isa sau pe Lexie.

    Îşi strânse lucrurile de pe masa din sera deja bine cunoscută, unde tocmai îşi terminase ora cu nişte boboci din anul I. Îşi puse mănuşile groase deoparte, se spălă pe mâini la robinetul din seră şi îşi dădu jos vesta pe care o purta mereu când avea oră aici. Îşi puse lucrurile în dulapul ei şi îşi desprinse părul din coadă. Îşi aruncă geanta pe umăr şi se îndreptă spre Pivniţa Viperinilor.

    Era o zi frumoasă, iar soarele stralucea pe cer timid. Un vânt uşor de primăvară îi bătea viperinei prin păr. Iarba încolţise şi copacii erau acum plini de muguri pe jumătate deschişi. Aproape că îi păru rău atunci când intră în castel şi fu surprinsă să găsească mulţi elevi ce colindau pe coridoare. Într-o zi ca aceasta, cu toţii ar fi trebuit să fie afară, bucurându-se de primăvară.

    Într-un final, ajunse în camera ei şi îşi aruncă geanta pe unul dintre scaune. Se duse la baie şi se spălă pe faţă şi pe mâini. Îşi pieptănă părul şaten şi se îmbrăcă în hainele ei obişnuite, scăpând de uniforma şcolii. Se încălţă cu nişte balerini albi şi ieşi din cameră.

    Pivniţa Viperinilor nu era aglomerată. Ivy îi salută pe toţi elevii pe care îi cunoştea, însă majoritatea erau la ore sau afară. Ieşi pe coridor, gândindu-se ce să facă mai departe. Se gândi că, dacă tot vremea era aşa de bună, ar fi frumos să iasă lângă lac să se relaxeze.

    Şi aşa ar fi făcut dacă nu ar fi vazut-o pe Lexie. Un băiat necunoscut tocmai intrase în vorbă cu ea. Se îndreptă spre cei doi.
    "Hei, Lex!" o salută viperina veselă.

i'll stop at nothing to achieve freedom
[Image: sig_zpsq7yanydg.png]
“Life doesn't stop for anybody.”
 
Find all posts by this user
Quote this message in a reply
07 Apr 2012, 17:57
Post: #4
  • Lexie isi intoarse brusc privirea la auzul unei voci necunoscute. Nu se astepta ca cineva sa fie pe coridoare avand in vedere vremea frumoasa de afara. Majoritatea elevilor iesisera in curtea din spate sau pe malul lacului si se plimbau linisti.

    Isi indrepta privirea spre baiatul care vorbise cu ea. Inalt, brunet, cu pielea cu o nuanta mai inchisa decat a celorlalti. Parea ciudat de cunoscut, si totusi, si-ar fi adus aminte daca s-ar mai fi intalnit. Isi drese vocea, usor surprinsa de faptul ca nu se simtea deloc confortabil in acel moment. Parea ca si cum ar fi uitat cum sa socializeze in aceste cateva zile de singuratate. Isi musca buza inferioara, usor frustrata, insa ii sustinu privirea baiatului.

    "Te-as putea intreba acelasi lucru," raspunse fata, ridican din sprancene. Imediat, Ivy aparu de nicaieri, strigand-o pe nume. Lexie ii facu cu mana cand se apropie. "Hei, Ivy," o saluta ea, zambindu-i."Si tu esti?" intreba, indreptandu-si din nou atentia asupra necunoscutului.

“there are as many loves as there are hearts”
[Image: hicNyLV.gif] [Image: bbV7qkY.gif]
* “All happy families resemble one another, but each unhappy family is unhappy in its own way. ”
* “Respect was invented to cover the empty place where love should be.”
* “He stepped down, trying not to look long at her, as if she were the sun, yet he saw her, like the sun,
even without looking.”


Visit this user's website Find all posts by this user
Quote this message in a reply