Fire & Blood
21 May 2012, 11:44
Post: #1
Fire &Blood. We meet again.
[Image: tumblr_ln8q2argus1qdrarlo1_250.gif]
Effy & Kat

  • Paşii ei răsunau cu un ecou ciudat în toată acea tăcere. Pe holurile pustii nici măcar vreun animal de companie pierdut nu se mai găsea. Liniştea aceea o făcea să devină paranoică şi irascibilă şi îi strica tot cheful , pe care nici măcar nu-l avea. Înţelegea că era duminică dimineaţa, într-o zi ploioasă şi friguroasă şi că atunci când vedeai norii şi auzeai tunetele nici nu-ţi mai doreai să părăseşti caldele aşternuturi - şi ea abia reuşise să se convingă că este o idee bună să nu trândăvească toată ziua- dar chiar aşa?! Nimeni! Castelul arăta de-a dreptul părăsit. Nici măcar feţele morocănoase din tablouri nu se mai mişcau,cele mai multe erau întoarse cu spatele şi păreau împietrite.

    Kat pufni dezamăgită , dar şi amuzată, în timp ce făcu dreapta la capătul holului principal, urcând în grabă scările de marmură, înainte ca acestea să vrea să se mute din nou. Strâmbă din nas. Ura când se întâmpla asta. Prin primul an , datorită scărilor, ajunsese pe la etajul V în loc de II. Lipsise de la o oră şi aproape jumătate, până să-şi dea seama cum să ajungă înapoi şi până scările s-au decis să se întoarcă în poziţia iniţială.
    Uşa bibliotecii se deschise greu, şi o privire fugară , dar atentă în jur îi dădu de înţeles că sala era la fel de pustie ca şi coridoarele. Darla se îndreptă repede spre un raft bine-cunoscut de ea şi scoase o carte groasă, veche , cu coperţi scrijelite şi negre, după care o trânti pe o măsuţă goală şi o răsfoi în grabă.

Effy's clone
[Image: O2Reb.png]


The man who sold the world
Visit this user's website Find all posts by this user
Quote this message in a reply
21 May 2012, 19:53 (This post was last modified: 23 May 2012, 19:37 by Effy K. Dietrich.)
Post: #2
  • Nici nu începuse bine dimineaţa că deja putea simţi cum acea zi avea să fie un dezastru. Se trezise mult mai târziu decât de obicei şi constatase cu stupoare că ratase plecarea în Hogsmeade , afară ploua cu găleata - deci nu avea cum să-i ajungă din urmă - , avea o grămadă de lucruri de făcut la magazin pentru ziua de luni, şi ,ah mai era şi durerea aceea de cap îngrozitoare, care făcea camera să se învârtă într-un mod ameţitor. Nici nu ştia cum de reuşise să se ridice din pat fără să cadă pur şi simplu lată pe covorul plin de praf. Nici măcar de loiala sa pisică , Lorette, care de obicei o ajuta să se calmeze, nu avea chef. Nu, de ce avea nevoie ea acum era Hogwarts-ul

    Abia reuşea să meargă drept pe coridoarele ale căror pereţi avea impresia că se vor prăbuşi cât de curând pe ea. Presiunea din jurul craniului era atât de intensă, încât era sigură că avea să pocnească prima persoană ce îi ieşea în cale; noroc că holurile erau pustii şi nici tablourile sau armurile nu dădeau semne de viaţă; nici măcar fantomele nu mai erau împrejurul ei. Castelul părea părăsit.
    Se miră în sinea ei că reuşise să urce scările, fără să le încurce sau să cadă efectiv de pe ele. Avusese şi noroc, şi acestea nu se mişcară atâta timp cât ea le traversase. De cum păşise la etajul doi, avusese clar în minte întipărită imaginea bibliotecii. Singurul loc în care putea să-şi găsească liniştea, ascunsă sub coperţile jerpelite ale cărţilor vechi şi paginilor îngălbenite de trecerea anilor. Însă, de cum păşi înăuntru , simţi cum o mie de săbii o străpunseră. S-a zis cu liniştea!

    "Bună dimineaţa , Katerina." Rosti Effy pe un ton încet, formal, în timp ce trecu pe lângă brunetă. Printr-o coincidenţă nesuferita ei verişoară îşi alesese masa de lângă raftul cu cărţi pe care-l căuta. De cum Kat îşi ridică privirea şi afişă obişnuitul ei zâmbet fermecător, dar răutăcios, regretă decizia de a nu o lua la fugă ce cum o zărise în sală.

[Image: tumblr_p3elg1EsAg1whjw8go5_250.gif]   [Image: tumblr_p3elg1EsAg1whjw8go2_250.gif]  [Image: tumblr_p3elg1EsAg1whjw8go9_250.gif]
Visit this user's website Find all posts by this user
Quote this message in a reply
23 May 2012, 23:01
Post: #3
  • Se încruntă nemulţumită când realiză că semnul de carte pe care-l lăsase cu câteva zile în urmă nu mai era. Nu era vorba că nu-şi amintea unde rămăsese - oh, chiar nu putea uita- , dar îi era mult mai greu să găsească printre sute de pagini. Bombăni ceva indignată şi îşi puse în gând ca data viitoare să o ascundă mai bine. Poate în sectorul interzis? Deşi, în ultima vreme vedea acel loc tot mai populat, mai ales seara şi mai ales cu ţâncii din anii mai mici.

    Vocea încordată, formală şi rece, dar atât de cunoscută, o făcu să îşi ridice nasul din praful cărţii şi îi aduse un zâmbet pe buze. Un zâmbet răutăcios, viclean , cu o tentă uşor batjocoritoare, dar la fel de dulce precum un trandafiri pătat cu sânge.
    " ' Neaţa , Eff. Nu te-am văzut de sute de ani, sunt aşaa bucuroasă să ne reîntâlnim." Rosti pe un ton cât se poate de vesel Katerina , sprijinindu-şi bărbia de podul palmei. Surâsul acela demonic nu-i părăsi nicio clipă buzele.

    Nu avea nimic personal cu Effy, ea în general nu suporta impurii, dar faptul că , printr-o ciudată şi regretabilă greşeală ajungea că fie trecută ca rudă a lor, a unei familii pure ce data de zeci, sute de ani, i se părea inacceptabil. Plus că iubea să se joace cu nervii ei; Effy, spre deosebire de alte persoane, care făceau de râs purii prin 'porumbeii' ce îi scoteau pe gură, aducea argumente şi comentarii solide şi îi ţinea piept cu înerşunare.
    Pentru Kat, era o provocare.

    "Scumpa mea verişoară, nu te-am prea mai văzut prin castel. Unde ai fost?" Întrebă, coborându-şi o clipă privirea înspre paginile îngălbenite ale cărţii. Putea să citească mai târziu, la cât de 'des' se întâlnea cu Effs, nu avea să mai aibă o astfel de ocazie curând.
    Nu-şi putu abţinu un chicot de încântare, dar la fel de răutăcios, când o văzu pe nemţoaică că tresare şi că păleşte uşor în obraji.

Effy's clone
[Image: O2Reb.png]


The man who sold the world
Visit this user's website Find all posts by this user
Quote this message in a reply