Darkmark RPG Forum / Lumea Vrăjitoriei / Azkaban

« Previous 1 2 3 Next »

/ Tipete in noapte...

Ema isi inchise ochii si gandi o rugaciune scurta. Orice om merita una.
Se apropie apoi de celula lui Porrin, intrebandu-se oarecum cum ajunsese iar aici. Stia ca nu il poate rani, stia asa cum o stiuse si in tren. Stia ca ea are nevoie de raspunsuri, iar el este singurul ce i le poate oferi.
Se rezema de grilajul rece si il privi impenetrabil, asteptandu-se la un duel de priviri, asa cum se intampla mereu. Dar Porrin isi retrase privirea, uitandu-se spre Lily.
" - Nu!" izbucni Ema in soapta. " Urmareste!"
Isi muta iar privirea spre ea.
" - De ce? Ce am de urmarit la o pleava de eleve ce se cred al naibii de bune?"
Ema zambi, descoperind ceva in vocea lui. Ceva ce le oferea lor un avantaj enorm. Porrin nu era doar un las orgolios. Se temea. Se temea de ele. Se temea chiar si de Dawn.
" - Conte de mahala" adauga Ema, vocea tremurandu-i. " Nu mai valorezi nimic."
Se gandi ca o metoda buna era sa-l zgandarea. Poate asa va obtine ce avea nevoie.
" - Stiu deja totul, Porrin, totul. Nu mai am nevoie de nimic de la tine."
Devoratorul o privi in gol, iar Ema se bucura ca mintise fara sa se dea de gol.

Tora ramase socata cand vazuse cum Lily ucide fara sa aiba macar o urma de remuscare. Fiind inca in soc tot ce putu face era sa le urmeze pe fete intr-o celula. Acolo zacea un barbat livid. Ema incepuse o confruntare verbala cu el.
Numele lui era Porrin. De ce ii suna atat de cunoscut numele acesta? O amintire ii trecu prin fata ochilor. Ramase inmarmurita. Acesta era barbatul care...
Nu! Nu putea fi el. Si totusi... Acesta era barbatul care ii... ii... ii omorase sora.
Lacrimi ii aparura in ochi, incetosandu-i privirea. Isi aminti cum acesta ii torturase sora si apoi o omorase chiar in fata ei.
Nu putea sta cu mainile-nsan. Trebuia sa faca ceva. Vroia sa-si razbune sora. Dar cum putea ea sa faca asta? Era doar o fata mica, fata de celelalte cu mult mai puternice.
Intr-o izbucnire de furie aceasta striga:
"Crucio"
Vraja isi atinse tinta si barbatul incepu sa se zvarcoleasca de durere.
Lacrimile se eliberara din ochi si o picatura se auzi cum cadea pe cimentul uscat.

Ema ingheta, privind-o pe Tora. Ce se intamplase de starnise aceasta reactie?
Se indeparta de Porrin, ignorandu-i mult prea familiarele tipete, si isi puse mana pe umarul Cercetasei. o ingrijora faptul ca plangea.
" - Esti bine?" intreba Ema moale, fixandu-si privirea pe irisii fetei.
De ce ar face cineva acest lucru? Doar daca...
Il privi furioasa pe Porrin
" - E implicat in trecutul tau, nu?" o intreba iar pe Tora, pastrandu-si vocea calda, desi se simtea o urma de raceala.

"Mi-a ucis sora" spuse aceasta in timp ce inchee vraja.
Ema isi buse bratul in jurul ei si o stranse incet incercand sa o imbarbateze. Fata isi ridica privirea spre Sefa de casa. Aceasta se uita cu o privire compatimitoare la ea, dar in acelasi timp ii dadea putere sa reziste socului. Si chiar functiona. Tora isi sterse lacrimile cu maneca. Isi indrepta spatele si se uita cu ura la barbatul chircit ce incerca sa se ridice de jos.
Tot ce mai avea acum de facut era sa afle ce legatura aveau restul fetelor cu acest om (daca il puteai numi asa).

" - Imi pare rau..." sopti Ema. " Porrin a facut mult rau si a ucis o gramada de oameni nevinovati."
Soimeanca inghiti in sec. I se paru ca Tora o priveste intrebator, iar asta ii aminti ca datora o explicatie.
" - Ma incurca de vreo trei ani" continua Ema. " A ucis prietenul unei colege, a rapit o sora..."
Ema se opri pentru a o privi pe Ginny. Povestea ei se terminase cu bine din acest punct de vedere. Ea si Rose erau iar in aceeasi familie.
" - ... A atacat si a distrus."
'Cumva, este legat de trecutul meu, dar nu stiu cum, inca' isi continua Ema ideea in gand.
Apoi il privi dezgustata. Ce nu ar fi dat sa-l vada distrus la randu-i, caci moartea putea fi considerata o binefacere pentru Porrin.

Toate aveau ceva de impartit cu Porrin. Pana si ea, care nu era decat o fetiscana. Toate patru aveau privirea indreptata spre barbatul chircit.
Porrin isi ridica capul, iar din gatlejul lui iesi o voce ragusita:
"Nu o sa afli nimic de la mine!" spuse acesta uitandu-se la Ema. "Puteti sa faceti orice dar eu nu va voi spune nimic" urla acesta.
"Vrei sa incercam?" Intervenise Ginny inaintand un pas.
Barbatul isi acoperi fata cu palmele, incercand sa se apere. Insa mainile lui nu-l vor apara de nici o vraja.

Ginny il vazu pe Porrin cum incerca sa se apere,insa nu a avut nici o retinere cand rostise vraja "Crucio" asupra lui.
Era mult prea acida,si prea nervoasa pentru a mai tine cont ca totusi era si el un om. Un nemernic,dar un om.
Isi aducea aminte,acea clipa in care el de fata cu Rosalie,ii spusese ca a rapit-o la nastere doar pentru a o abandona in pragul altei famimilii.
El fusese un nemernic,si un nemernic avea sa moara.
"-Ginny...ajunge!" Ema isi puse mana pe umeri fetei,incercand sa o calmeze. Functiona. Ginny isi lasa bagheta in jos privindu-l cu ura pe devorator.
"-Acum vorbesti?" Vocea ii era dura si fara nici un fel de sentiment.
Porrin pe de alta parte zambii,gandindu-se ce curaj puteau sa aibe acele mici fete ce aveau tupeul sa il viziteze pana si in Azkaban. Nu mai gandea logic.
"-Nu,veti afla nimic de la mine!" Tipa el,apoi se ridica in picioare incepand sa zgaltaie barele ca un descreierat.

" - Calm, cimpanzeule!" se incrunta Ema, ridicandu-si bagheta spre el.
Avuse un efect instantaneu, caci Porrin se opri pentru a privi. Dar nicio vraja nu scapa de pe buzele fetei.
Soimeanca zambi vag, amuzata de intreaga situatie. Toate erau doar niste pustoaice in esenta, dar il puteau face pe nemernic sa dea inapoi, chiar daca era cu ceva mai in varsta.
" - Nu uitati ca e nebun" zise Ema mai incet. " Si vorbesc serios. Ce om intreg la minte, chiar si un Devorator, ar vrea sa-l aduca la viata pe Lordul Intunecat numai pentru a-l transforma in sluga?" ranji fata, amintindu-si de primul interogatoriu in Azkaban.
" - Ca sa nu mai spun ca ambele idei sut imposibile"
Porrin paru dezarmat moral, desi asta suna ciudat.

Celula se cufunda in tacere. In departare se auzeu tipete de disperare din partea detinutilor.
Incercand sa isi revina din atacul verbal al Emei, Porrin parca rumega ideea ca era total dezarmat, iar viitorul era mai incetosat decat fusese vreodata.
"Nu este imposibil!!! EL o sa mi se supuna!" tipa acesta disperat.
Tora simtea putina mila pentru acel om din fata ei. Era total nebun. Aceasta era crucea pe care el trebuia sa o poarte.
"Nu o sa ti se supuna..." sopti fata.
Porrin se uita spre ea si paru ca soapta ei il afecta mai mult decat orice tipete.
"EL nu asculta de nimeni..." continua aceasta.
Porrin isi puse mainile pe urechi si tipa:
"TACI!!!"
"Daca incerci sa-l invii nu vei reusi sa-l posedezi" Soapta parea amplificata in tecerea aceea lugubra.
"TAAACI!!!"
"Ba chiar el te va controla, obligandu-te sa faci lucruri mai graznice decat ai facut vreodata."
"AAAHHHHH..."
Ultima replica a Torei paru sa fie punctul de explozie al barbatului. Acesta se retrase intr-un colt al celulei, isi stranse genunchii la piept si incepu sa se legene inainte si inapoi.
Acest om isi merita soarta. Si totusi... Un sentiment de remuscare o cuprinse pe Tora. Aceasta era diferenta intre ei doi. Ea avea constiinta...

Ginny se uita cu scarba la Porrin,gandindu-se ca-si merita soarta. Facuse prea mult rau la viata lui ca sa poata scapa asa de usor.
Insa,ea tot simtea un val de vina,nu trebuia dar totusi il simtea. Se uita la acel trup chricit ce se legana si nu voia sa isi inchipuie ce ganduri macabre ii treceau acum prin minte.
"-NU se poate,nu credeam ca o sa ajunga in halul asta!" Soptii Ema la urechea fetei.
Ginny isi intoarse capul spre fata si zambii trist.
"-Nici nu iti poti imagina cat rau a facut la viata lui,intr-un fel si-o merita,insa nu ma simt mai bine..."
Porrin incepu sa legene din ce in ce mai violent,apoi brusc,se ridica si ajunse cat ai clipii la barele ce il despartea de fete si tipa :
"-O SA VEDETI, O SA VEDETI VOI CA ASA FA FI,IL VOI SUPUNE IAR EU VOI FI STAPANUL LUMII!!"
Ginny se uita la el perplexa,nu stia ce sa mai creada despre devorator. Ori era nebun,ori avea crize de personalitate.