Toamna tarzie
|
14 Oct 2010, 21:02
Post: #41 |
|||
|
|||
Ramasi singuri, cei doi pastrara tacerea. Era o dupa-amiaza perfecta. Nimic nu se putea compara cu cerul de un azuriu palid, cu nuante usor roscate, in armonie cu atmosfera de toamna. Iar adierea placuta de rugina ce se facea simtita in aer le invada simturile.
"-Oare de ce a plecat Helena?" sopti Bell, jucandu'se cu o suvita din parul lung si castaniu. Nick nu raspunse, ramanand tacut. Cercetasa renunta din a'l face sa se uite la ea si se ridica. O lua cu pasi marunti spre malul lacului, unde ramase in picioare. Isi imagina ca fiecare gand e o unda de pe suprafata apei, ce se risipeste intr'o infinitate de alte sentimente. Simtea o intreaga furtuna cuprinzandu'i fiinta. Si nu vroia sa o dea in bara..nu vroia sa faca rau..nu vroia sa mai greseasca si de data asta. Fusese de ajuns data trecuta. Simti o mana usoara pe umar si pe cineva respirand sacadat in spatele ei. Stia ca e el..dar nu avea puterea sa se intoarca si sa'i priveasca chipul. Nu avea curajul mai bine zis, sa se uite in ochii de un albastru profund si sa vada ce se ascundea dincolo de sentimentele prietenesti. Ii era frica..si ura asta. "-Bell.." incepu Nick, dar glasul ragusit ii trada emotiile. Fata ramase intoarsa, privind oglinda apei ce semana mai mult cu cea a vazduhului. Acum era linistita..nicio unda, niciun semn ca urma sa se intample ceva. Doar liniste.. "-Nick, chiar vrei sa treci de partea Magiei Negre? De asta ma ignori de fiecare data? De asta dispari mereu cand apar eu, iar acum vi la mine ca si cum nimic nu s'ar fi intamplat?" sopti Bell, intorcandu'se. Dadu cu ochii de irisii albastri si plini de resentimente, dar nu isi cobori privirile. Ramasera asa, privindu'se unul pe celalalt, pana cand Nick izbucni. "-Eu vroiam sa'ti vorbesc despre ce simt eu..despre ceea ce ma chinui de atata timp sa ascund..inca de cand am mers in excursia aia blestemata la Lacul Negru..inca de cand m'am despartit de prietena mea..inca de cand te'am carat in spate, pentru ca glezna ta era rupta" sopti baiatul, cu lacrimi in ochi. "-Iti amintesti.." sopti Bell, cu un zambet vag. "-Da, dar tu strici totul" spuse Nick, pe un ton plin de repros. Se intoarse si incepu sa alerge spre castel. Stricase totul..ca de obicei.. Ramasa singura, se lasa sa alunece pe prundisul rece si isi lipi obrajii palizi de pietrele micute si lucioase. De ce nu tacuse? De ce anticipase gresit, ca intotdeauna, ce vroia sa ii spuna? Si cea mai importanta intrebare..avea Nick sa o ierte.. OOC: God, cata drama pe aici nu pot sa cred cat am scris si ce am scris |
|||
17 Oct 2010, 16:49
Post: #42 |
|||
|
|||
Helena o gasi pe Bell abatuta pe malul lacului, stand cu genunchii impreunati si suspinand usor. Se apropie incet de ea si ii puse mana pe spate. Cercetasa tresari imperceptibil si se intoarse spre ea. Helena o privi ingrijorata si se aseza langa Bell, observand doua lacrimi ce iesira din ochii sai caprui.
"-Ti-a spus tot, nu?"murmura Bell cu vocea gatuita. "-Poftim?Nu..nu mi-a spus nimic. De fapt, habar n-am exact ce s-a intamplat."zise confuza Helena. "-Se pare ca nu il placi pe Nick"concluziona intr-un sfarsit Bell, zambind vag. "-Nu, nu il plac."o mustra Helena amuzata. "-E suparat pe mine.."sopti cercetasa, lasand alta lacrima sa curga pe obrazul sau. "-Ba nu! E suparat pe el insusi, ca nu stie sa-si arate sentimentele si cauta mereu pe cineva pe care sa dea vina. In cazul asta tu ai fost victima! Crede-ma, il cunosc destul de bine.."suiera Helena. "-Dar tot eu am fost ceea care a gresit..ca intotdeauna."murmura Bell. Helena o imbratisa cu compasiune si ii zise hotarata: "-Nu te mai invinovati. Mergem sa-l cautam pe Nick.." "-Nu!"o intrerupse Bell surprinsa si isi sterse urmele de lacrimi repede. "-Ba da! Trebuie sa il infrunti si sa iti...ceri scuze, daca tu crezi ca ai gresit cu ceva. Iar el randul lui isi va cere scuze."sustinu Helena senina. "-Crezi?"intreba Bell. "-Voi avea eu grija de asta.."zise cercetasa ridicandu-se de pe prundis. ![]() I see nothing in your eyes, and the more I see the less I like. I know nothing of your kind, and I won't reveal your evil mind. Is it over yet? I can't win. |
|||
17 Oct 2010, 17:09
Post: #43 |
|||
|
|||
Bell se ridica, urmand'o pe Helena. Pentru o clipa vru sa se intoarca, sa stea acolo, pe malul lacului, unde se simtea protejata. Unde lacrimile creau mici valurele pe suprafata ca de oglinda, iar adierea blanda venita din Padure o alina. Unde nu trebuia sa isi inghita lacrimile, pentru a se preface ca totul e bine.
"-Nu te intorci acolo" murmura Helena, privind'o serioasa. Cercetasa ofta incetisor, dupa care incepu din nou sa mearga. Simtea cum lasa in urma deznadejdea si panica, iar curajul incepea sa isi faca loc in interiorul ei. Ajunsesera deja aproape de intrarea in castel, cand Bell se opri pe prima treapta. "-Chiar nu pot sa fac asta" spuse ea, luand'o la fuga. Nu ii pasa ca Helena o credea nebuna..nu ii pasa ca bobocii de pe domenii se uitau la ea ca la una scapata de la Sf. Mungo..vroia sa se ascunda, sa mearga undeva unde nimeni sa nu o vada. Si atunci gasi raspunsul..Padurea Interzisa..nu degeaba era interzisa! Ajunsa aproape de intrarea in codru, inceta sa mai fuga, iar pasii i se domolira. Respiratia inca ii era sacadata, dar lacrimile ce incepusera sa'i curga pe obraji incepura sa o calmeze. De ce..de ce se intamplase asa? De ce nu putuse sa'si tina gura..de ce stricase ca de obicei totul.. Vroia sa ramana acolo..sa se afunde in intunecimile padurii, unde linistea susura ca un izvor bland si alinator..unde perdelele de muschi aveau sa o protejeze si sa o lase sa se culce pe suprafata lor ca de matase. Se aseza sub un paltin falnic, lasandu'si capul pe genunchi si dand frau liber lacrimilor.. |
|||
19 Oct 2010, 21:22
Post: #44 |
|||
|
|||
Helena ofta si inchise ochii, luandu-si un ragaz pret de doar cateva secunde. Revenind la realitate se duse spre locul unde fugi Bell, dar apropiindu-se din ce in ce mai mul de frunzisul unde se refugie prietena sa, realiza ca nu ea ar fii trebuit sa faca asta, pentru ca nu ea era Nick. Se incrunta, incetinind pasul si intorcandu-se inapoi, alergand ca un fulger spre biblioteca. Gafaind si nepasandu-i de ce putea spunea bibliotecara ca a dat buzna asa deodata, il lua pe Nick de brate si il duse direct spre Padure.
"-Unde naiba ma duci? Am zis: Unde ma duci?! Esti nebuna? Te apuca des? Si asta in amiaza-mare? Helena Daphne Rose, pe chilotii lui Merlin, CE S-A INTAMPLAT?!"striga baiatul disperat , incercand sa se elibereze de stransoarea cercetasei care era prea ocupata cu propriile sale ganduri si pentru a-si indeplini scopul propus. Ajunsi in padure, Nick tacu si se linisti indata ce observa silueta lui Bell care ofta trist. Helena ramase pe loc, iar baiatul se apropie de Bell ingrijorat sa nu faca vre-un zgomot. Exact cand sa ii spuna numele, fata tresari la aparitia lui si se uita atenta la el, ridicandu-se in picioare. "-Pai eu la faza asta ar cam trebui sa ma car...Bbye.."murmura Helena in sinea sa si intorcandu-si calcaiele, mergand inapoi spre domeniile castelului. ![]() I see nothing in your eyes, and the more I see the less I like. I know nothing of your kind, and I won't reveal your evil mind. Is it over yet? I can't win. |
|||
20 Oct 2010, 18:07
Post: #45 |
|||
|
|||
"-Bell?" murmura o voce calda. Cercetasa isi ridica privirile impaiejenite de lacrimi si vazu chipul palid al lui Nick. Nu spuse nimic, ci doar isi lasa capul inapoi pe brate. Nu vroia sa incepe iar sa urle la ea. Chiar nu se mai simtea in stare sa suporte inca un episod de genul ala.
"-Nick, te rog..pleaca" sopti ea, cu o voce ingreunata de respiratiile sacadate. Baiatul se apropie de ea si ii puse o mana incurajatoare pe umar. "-Bellyshor, uita'te la mine" spuse el, cu o voce uimitor de clara si limpede. Bell nu putu sa nu'si ridice privirile, intalnind ochii de un albastru profund. In ei se citea tristetea, si in acelasi timp teama. Nu mai stia ce sa creada.. "-Imi pare..imi pare rau pentru faza de adineaori" reusi ea sa spuna, lasand cateva lacrimi sa'i brazdeze chipul. "-Cred ca eu sunt cel care trebuie sa'si ceara scuze..nu trebuia sa urlu asa" replica Nick, usor incurcat. Era atat de usor acum sa vorbeasca. Parca zidul care se construise intre ei cu cateva minute in urma se daramase, lasand loc vechii prietenii. "-Deci..ne impacam?" intreba el, staruind. Cercetasa zambi, iar Nick o lua in brate. "-Cred ca asta inseamna un da" sopti baiatul, in parul ei.. OOC: Nu stiu ce o sa iasa din rpgul asta |
|||
22 Oct 2010, 18:34
Post: #46 |
|||
|
|||
Helena motaia de zor pe masuta din sectiunea "Creaturi Magice" din Biblioteca. Era culcata cu capul pe o carte cu susul in jos, mormaind din cand in cand, parca pentru a-si aminti sa nu adoarma.
"-Hei, ce faci aici?"intreba un glas amuzat. "-Hm?"facu Helena sarind in sus si aranjandu-si suvitele castanii si o observa zambind pe Meredith. "-Ai lasat cartile de anatomie?"chicoti soimeanca. "-Poftim? In nici-un caz...doar ca acum pur si simplu ma plictiseam. Tu esti libera acum?"suiera Helena. "-Ah da..stii, i-am vazut pe prietenii tai plimbandu-se pe domenii."murmura ea ranjind. "-Ooh! Interesant!"exclama cercetasa vesela. "Si vrei sa mergem la ei?" "-Daca vrei tu..ok"zambi cald Meredith. Helena se ridica de la masa, inchizand cartea, urmand-o pe prietena sa. Se incrunta zambind atot-stiutoare, timp in care in mintea sa isi daduse deja seama de ceva. Ajunse afara, Bell statea timida langa Nick pe o bancuta albastra. Pareau doar sa isi vorbeasca din priviri, zambindu-si din cand in cand. Pe chipul lui Meredith inflori un zambet trist, iar Helena avu grija sa observe asta. "-Hey Bellyshor, Nick.."ii saluta cercetasa, luandu-i prin surprindere placut si asezandu-se langa Bell. OOC: O telenovela probabil. =]] ![]() I see nothing in your eyes, and the more I see the less I like. I know nothing of your kind, and I won't reveal your evil mind. Is it over yet? I can't win. |
|||
22 Oct 2010, 19:53
Post: #47 |
|||
|
|||
Cercetasa zambi la auzul salutului Helenei. Ii facea bine sa mai fie cineva cu ei, Nick parea extrem de tacut. Lucru anormal, dat fiind ca era poreclit -Cercetasul Vorbaret-.
"-Deci, ce faceti voi doi aici?" intreba Merdetih, cu un glas pitigaiat. "-Nimic interesant, Mer..doar mai vorbeam" raspunse cercetasa, zambind. "-Okay" chicoti Helena, ridicandu'se. Cateva frunze din castanul de deasupra ei se desprinsera, aterizand pe umerii lor. Pareau facute din rugina, pentru ca de indata ce Nick atinse una dintre ele, aceasta se transforma intr'un praf auriu. Baiatul zambi si isi scutura pulberea fina dintre degete. "-Ninge cu frunze" anunta Meredith si toti incepura sa rada. "-Deci, ce vreti sa facem?" intreba Bell, ridicandu'se si ea. Nick se ridica automat, iar Helena ii privi cu dezaprobare. "-Va miscati ca doi magneti" spuse ea, serioasa. "-Aa, da?!" intreba Bell, inrosindu'se usor. "-Iar acum esti foarte rosie la fata" continua Meredith. "-Da, pentru ca Bellyshor e mereu palida ca un cadavru, si cea mai mica unda de roseata pare ingrozitor de rosie" o salva Nick. Cercetasa zambi, iar Helena spuse: |
|||
22 Oct 2010, 22:10
Post: #48 |
|||
|
|||
"-Off, si ce daca e palida!"zise rotindu-si ochii cercetasa. Apoi o intreba in soapta pe Bell:
"-Ai anemie?" Fata aproba usor din cap, iar Helena ofta. "-Deci, Cercetasul Vorbaret, ai vreo idee despre ce sa facem?"chicoti Mer. "-Cercetas? Nick e Soimeanc 100%"chicoti Helena. "-Dap, dar cei mai buni prieteni ai sai sunt la Cercetasi."interveni zambind Bell. Baiatul parea destul de incomodat si incerca sa schimbe subiectul: "-Eu cred ca..ar trebui sa.."incpeu el meditand, dar il intrerupse Helena radiind de entuziasm: "-Sa facem o asa zisa escapada nocturna, chiar daca e zi! Cine vrea sa-i facem farse lui Filch?" Bell izbucni in ras, iar ceilalti doi ridicara mainile imediat la propunerea ~ingenioasa~ a fetei. "-Desigur Helena..orice numai sa alungam plictiseala"spuse Bell chicotind, roseata inca fiind in obrajii sai. In timp ce copii se intoarsera la castel, semnele de vreme urata s-au adeverit, declansand o adevarata furtuna afara; acum toti elevii erau suparati, in camera de Zi a casei lor, dar cei patru prieteni erau chiar foarte bucurosi. Helena isi freca mainile de emotie, la etajul III, murmurand: "-Furtunaaa, e chiar perfect!" Nick chicoti iar Meredith sopti: "-Si mai perfect e faptul ca Filch doarme de zor pe scaunul ala" si indica spre umbra de pe coridorul urmator. ![]() I see nothing in your eyes, and the more I see the less I like. I know nothing of your kind, and I won't reveal your evil mind. Is it over yet? I can't win. |
|||
23 Oct 2010, 15:41
Post: #49 |
|||
|
|||
Bell zambi, iar Helena o urma.
"-Deci, ce facem?" chicoti Nick. "-Sa ne gandim..hai sa il trezim brusc" murmura Bell. "-Sau mai bine sa'l chemam pe Peeves sa o faca" propuse Meredith. "-Nu, mai bine nu!" se panica Nick. "-De ce?" intrebara cercetasele, uitandu'se una la alta. "-Nu'mi place strigoiul ala" ofta Nick, plecandu'si privirile. "-E ok" sopti Bell, apropiindu'se de el. Helena isi dadu ochii peste cap, dar Meredith continua sa'i urmareasca din priviri. "-Deci, ce facem?" intreba ea, incercand sa ii intrerupa. "-Orice, dar fara Peeves" mormai Bell. Incepea sa o calce pe nervi faptul ca Mer ii urmarea. "-Asa, sa vedem" spuse Helena, ganditoare. "-Ce'ar fi daca am turna o galeata de apa rece pe el?!" propuse Meredith. "-Mmmneah..prea simplu" ofta Bell. "-Trebuia sa fie ceva mai..palpitant" chicoti Nick. "-Si mai sadic eventual" concluziona Bell, razand. |
|||
23 Oct 2010, 20:00
Post: #50 |
|||
|
|||
Pret de cateva secunde, Helena avea un chip ganditor cu ochii meditativi dar apoi pe faþa sa inflori ranjetul sau de toate zilele, alaturi de ochii verzi care sclipeau de fiecare data cand avea vreo idee malefica.
"-Am eu o idee."murmura fata, iar ceilalti se uitau la ea curiosi, asteptand o propunere interesanta din partea ei. "-Dar va atentionez de pe acum ca pregatirile farsei va dura putin cam mult..Si nu va interveni Peeves deloc!"zise Helena punand accent pe ultimele cuvinte cand vazu expresia ganditoare a lui Nick. "-Hai ca incepi sa ne tii prea mult in suspans."chicoti Meredith. "-Eu cred ca vrea doar sa ne ia prin surprindere cu vreo idee geniala."îi se impotrivi zambind Bell, dupa care isi atinti privirea asupra Helenei. "-Bun, mai intai vom imprumuta niste PoliPotiune din camara profesorului, din pivnita.." "-Pentru ce?"intreba Nick confuz. "-Lasa-ma sa termin, abia apoi vor fii puse intrebarile. Asa, si vom folosi potiunea aceasta pentru a-l trage in teapa pe Filch.."incpeu cercetasa. "-Pai asta e si scopul farsei!"isi roti ochii Meredith. Bell isi drese vocea, iar Helena continua zambind superior in continuare: "-Luand niste fire de par profei de Transfigurare." Nick se ineca iar Meredith se uita cu ochii mari la Helena, insa Bell spuse: "-Nici eu nu cred ca as fii avut o astfel de idee! Insa cum vom face rost de firele de par?"intreba ea inca uimita. "-Pai..simplu, intram in camera ei cand ea nu este acolo si cautam pieptanul."zise sec Nick care parea sa se fii conformat farsei, dupa care Meredith chicoti. ![]() I see nothing in your eyes, and the more I see the less I like. I know nothing of your kind, and I won't reveal your evil mind. Is it over yet? I can't win. |
|||
« Next Oldest | Next Newest »
|