Topiti intr-o singura inima
|
15 Nov 2008, 20:13
Post: #11 |
|||
|
|||
Kennya era destul de nervoasa si se gandea ca trebuia sa il nenoroceasca de la inceput pe nesabuitul ala. Bratul o durea usor, insa ii era recunoscatoare lui Raizen ca o vindecase.
"Daca imi strica manichiura il terminam, il distrugeam!!!" Raizen incepu sa rada, insa stia ca nu era de glumit cu unghiile viperinei. Aceasta isi masa usor umarul si isi lasa capul pe umarul baiatului involuntar. Se uita cu niste ochi nevinovati la el cersind atentie si putina dragoste. In departare Kennya il vazu pe Maverick ajutat de niste prieteni. Insa acesta era mult prea plin de onoare ca sa fie ajutat. Pe cer se vedea o intindere fluida, imensa de albastru. Soarele de dimineata acapara totul cu razele sale. Era un soare sigur, binefacator ca o renastere. Aerul curat de afara era ispititor. Inspatele celor doi era un cuplu de varsta mai mica ce vorbeau despre vajthat. Fata avea o pisicuta in mana. Kennya ii zambi calduros, iar aceasta ii intorsese zambetul. Viperina nici nu stia cand a trecut timpul. El inseala toata lumea. In departare se vedea Padurea Interzisa. Frumusetea si puritatea ei aveau ceva de vis. Ii placeau enorm copacii inalti, drepti si cu varfurile sprijinind cerul. Cei doi mersesera incontinuu, fara sa scaoata nici un cuvant, avand tovarasi doar aerul si cele din natura. Raiz se aseza la umbra unui copac si o privi pe Kennya cum culegea o floare. Aceasta se intoarse langa el si il privi pe sub gene. Totul era frumos. Mult prea frumos. Kennya intinse mama spre cel de langa ea si ii mangaie lin parul. Acesta inchise ochi pentru cateva clipe. Kennya il ciupi de brat, iar acesta riposta cu acelasi gest. Fata se feri in timp ce radea si isi luase locul inapoi. Viperina se apleca spre el si il saruta pe obraz. "Vreau sa vorbesc ceva cu tine." zise aceasta neutra "Ce anume?" "As vrea sa ma schimb de hainele astea" Raizen ridica o spranceana si Kennya ii facu semn ca nu asta vroia sa zica. Ii spusese sa se duca in Sala Trofeelor sa o astepte, pana se schimba(hmm, topicul e la Sala trofeelor si de aia am zis ca aici ar trebui sa se intample tot). raizen o lua agale spre incaperea plina de trofee, asteptand-o pe viperina. Aceasta se intorsese destul de repede. Nu avea roba pe ea, ci o rochie simpla. Isi ridica mai bine breteaua pe umar si il lua in brate pe Raizen. "Deci..despre ce vroiai sa vorbim?" intreba acesta "Lasa, m-am razgandit." zise viperina zambareata Raizen o prinse de mana si insista sa continue ce vroia sa zica atunci. Kennya ofta si se aseza pe o scara. Se uita putin la mainile ei, apoi se uita spre Raizen care era in fata ei ridicat. "Raizen, tu ma iubesti?" "Imperfection is beauty, madness is genius and it's better to be absolutely ridiculous than absolutely boring."
|
|||
28 Nov 2008, 16:42
Post: #12 |
|||
|
|||
"Te iubesc e putin spus..." zise barbatul si o saruta cu pasiune pe Kennya, strangand-o mai tare in brate.
Parul lung, luminat de soare, ii cadea moale pe umeri, ravarsandu-i-se ispititor mai departe. Raizen nu rezista si lua o suvita intre degete, jucandu-se cu ea. Isi trecu apoi mana prin parul fetei, cuprinzandu-i buzele intr-un sarut apasat si plin de dorinta. Ea ii raspunse provocarii si il saruta salbatic, infigandu-si unghiile in umerii barbatului. Kennya se desprinse brusc din imbratisare, si isi dadu cu palma peste frunte. Se aranja rapid si ii spuse barbatului grabita: "Am uitat ca azi trebuia sa fiu de 5 minute la pregatirea pentru Transfigurare" si o lua la fuga pe scari in jos. "Ma intorc in patru ore..." mai spuse ea gafaind deja. Raizen o privi pana cand ii disparu din vedere, fara sa scoata un sunet. Schita apoi un zambet multumit, ca un parinte ce isi vede mandru fiica. Se gandi la imaginea fetei in timp ce se intorcea cu spatele, cu pieptul inainte, scos puternic in evidenta. Incepu sa rada pur si simplu, asa incat un astropuf ce trecea pe langa el se uita tamp la profesor. Acesta se gandi ca i-ar prinde bine putin aer proaspat, si strabatu holurile Hogwarts-ului, calcand apoi pe domeniile vaste ale castelului. Soarele isi revarsa razele palide prin ceata ce invaluia lacul. Raizen incepu sa se plimbe, pana cand scufundat in ganduri, se arunca in iarba inca verde. Isi aduse brusc aminte de trecutul sau. De familia mizera in care traise. De tatal sau betiv si bataus, si de mama sa usuratica. Cum putea sa se nasca un vrajitor adevarat, din astfel de lipitori ? Dar Kennya... ea era de vita nobila. Se tragea din insusi Salazar Slytherin. Ce putea el sa ii ofere fetei. Nu avea nici macar o casa, iar cu banii abea se descurca. "Te gandesti prea departe, Raizen !" isi spuse el. Dar o iubea prea mult ca sa nu se gandeasca atat de departe. Se ridica din iarba si se indrepta spre lac, ganditor. Da... o iubea foarte mult, enorm de mult. Cum ar putea altfel sa o lase sa afle asta, decat unirea pe veci cu persoana ei. Dar oare ea il iubea atat de mult ? Oare ea ar vrea ? Sau la cei doar 17 ani ai ei nu realiza lucrurile astea ? O multime de intrebari ce nu isi gaseau raspunsul... inca. Se lasa in genunchi, in pietrele umede, apuca una si o arunca cat de tare putea. Avea forta, nu gluma. Poate ca asta era ce putea el sa-i ofere. Dragoste, placere si siguranta. O putea face sa se simta ca o femeie adevarata, cum nimeni altul nu putea, si in plus avea forta sa zdrobeasca orice sau oricine s-ar apropia de Kennya cu intentiii nu tocmai bune. Dar oare ea aprecia aceste nimicuri ? Se aseza, lasandu-si spatele sa sufere din cauza pietrelor ascutite. In ciuda acestui fapt, adormii cu imaginea Kennyei intorcandu-se cu spatele, cu pieptul inainte. Zambi inainte ca somnul sa il cuprinda. |
|||
28 Nov 2008, 22:33
Post: #13 |
|||
|
|||
Era o zi insorita la Hogwarts. Probabil ultima de pe anul acesta. In curand sarbatorile de iarna vor veni si Kennya se gandea tot mai insistent la balul de craciun si la zapada ce va avea sa cada in urmatoarele luni. Si nu la balul in sine, ci in special la partenerul care o va insoti la el. Norii pluteau incet si pareau incarcati cu tone de frisca care se contrastau cu pamantul. Kennya era la geam uitandu-se insistent afara, dorindu-si sa adoarma.
Pregatirea la transfigurare nu o mai tinea treaza cum era de obicei. Vedea multe robe negre si elevi ingrijorati care mergeau in diferite locuri pentru a-si rezolva treburile in afara Castelului. Uneori de la distanta, Kennya mai observa culorile caselor, insa nu intotdeauna. Profesoara incepu sa vorbeasca din ce in ce mai mult si fara oprire. Lectia plictisitoare o facu pe Kennya sa se chinuie sa-si tina ochii deschisi. Pentru cateva clipe isi inchise ochii si se gandi cu ardoare la zisele lui Raizen "Te iubesc e putin spus...". Rase in sinea ei si ofta. Oare cat o sa dureze aceasta relatie? Ii era frica sa nu se ataseze de el prea mult ca apoi sa sufere. da ce tot gandea? Deja il iubea la nebunie si era imposibil sa il uite asa de usor. "Kennya?" Viperina tresari la auzul numelui ei si se ridica confuza in picioare. Se uita la profesoara din fata ei care o privea cu dezaprobare. "Nu ai fost atenta de loc. Pregatirea asta nu e pentru mine si se pare ca nu observi asta. Ciudat fiind fapul ca niciodata nu s-a intamplat sa nu fii atenta la ora. Te rog sa treci la tabla si sa scrii tot ce stii despre transfigurare!" Kennya ofta si incepu sa se indrepte spre tabla. Isi tarsaia picioarele de parca ar fii fost cimentate, cand mai arunca o ultima privire spre fereastra. In momentul urmator vazu o persoana foarte cunoscuta si draga ei ce dormea langa lac. Se impiedica si cu ajutorul unui coleg se redresa. Se uita confuza la acesta si ii multumi. Ii scutura putin capul si se uita pentru ultima oara la dragostea ei. Cand ajunsese fata in fata cu femeia ce preda, vazu ochii acesteia mari ce oo propusesera o vizita la Aripa Spitalului. Kennya isi pusese mana pe inima ca sa o simta batand tare. Chiar nu stia ce avea. gandurile ii erau total opse de cele pe care le avea pana acum. Scrisese tot ce stia la tabla si apoi se intorsese in banca cazand iar pe ganduri, in lumea ei. Dupa cele patru ore de chin, kennya se ridica usurata din banca si isi intinse bratele. Se simtea grozav dupa ce scapase de apasatoarea pregatire. Se uita pe geam si simti o briza binefacatoare ce ii lovea fata, inviorand-o si mai mult. Iesi din clasa cu pasi repezi pentru a se duce din nou la Raizen care dormea linistit. iesita pe poarta Castelului, vazu niste fete aratand cu degetul spre el si chicotind. Kennya isi dadu ochii peste cap, simtindu-se putin geloasa. Geloasa....Oare de ce?! Poate pentru ca ii pasa de el si nu ar vrea sa il vada cu alta. Isi lua gandul de la asta si incepu sa mearga incet spre el. Ajunse langa el si se aseza in stanga lui. Il privea zambitoare si se gandea la ce viseaza. Se apleca usor deasupra lui si ii saruta fruntea. Raizen isi deschise ochii incet si o privi tacut pe viperina. Kennya uneori se oprea si se gandea cu indarjire la ce insemna el pentru ea. Cum au ajuns in acest stagiu al relatiei si ce ar face fara el. Ii facu cu ochiul si ii mangaie parul in timp ce Raizen incerca sa se dezmeticeasca. De departe auzi oftarile si soptelile in dezaprob ale fetelor de mai devreme. Kennya rase si ii spusese in gluma ca a naruit sperantele fanelor lui. "Imperfection is beauty, madness is genius and it's better to be absolutely ridiculous than absolutely boring."
|
|||
29 Nov 2008, 04:34
(This post was last modified: 31 Jan 2012, 21:56 by Raizen Isildur.)
Post: #14 |
|||
|
|||
Barbatul o apuca de mijloc si o saruta tandru, starnind ura "admiratoarelor" lui. Una dintre ele dadu dezaprobator din cap si se intoarse indreptandu-se spre castel. Celalalte ii urmara cuminti exemplul. Probabil ca erau organizate ca haitele de lupi, cu conducator si supusi. Raizen raze la ideea aceasta amuzanta, si o saruta din nou pe Kennya.
Ii atinse gatul cu buzele si simti mirosul umerilor ei parfumati. Daca ar fi fost altundeva... Insa nu erau, asa ca barbatul isi stapani [cu greu] intentiile. Se ridica intinzandu-se si cascand. II intinse mana Kennyei si o ridica si pe ea. Fusese o zi lunga asa ca se indreptara amandoi spre castel, tinandu-se strans de mana. Raizen obseva ca fata abea se ma tinea in picioare de oboseala, asa ca zambi si o lua in brate. Merse asa cu ea prin tot castelul, sub privirile uimite ale elevilor. Barbatul o duse pe Kennya, drept in patul ei, in dormitorul Viperinilor. Observa ca nu era prea agreat, insa era professor, putea sa faca ce vroia. O lasa usor pe cearceasul proaspat schimbat si observa ca deja dormea. O saruta si ii sopti "Te iubesc.. " la ureche. O colega de camera de-a fetei probabil ca il auzise spunand asta, lucru usor de inteles dupa felul in care statea inlemnita cand Raizen iesi din dormitor. Se indrepta spre Sala Trofeelor apoi, gandindu-se sa admire pentru a mia oara cupele si medaliile castigate de elevii castelului. Poate asa ii va veni vreo idée despre ce inel de logodna sa-I cumpere Kennyei. Da, vroia sa o ceara de sotie si stia in adancul sufletului sau, ca ea va accepta. Cum sa nu accepta ? Si data totusi.. ? "Taci !" isi spuse Raizen siesi. Se plimba printre trofee ganditor, studiindu-le atent pe fiecare in parte. Chiar cand se hotara sa plece, ochii ii cazure spre o cupa de argint cu un safir verde si stralucitor. Da, asta era. Va fi un inel simplu, de argint cu un safir verde, nu prea mare. Se plimba agitat apoi prin sala, incercand sa-si de-a seama cum putea sa o pacaleasca pe Kennya, sa poate cumpara singur inelul, in conditiile in care erau nedespartiti. Isi aduse apoi aminte ca mai avea 7 zile libere, ce le putea folosi oricand in caz de urgenta. Iar Kennya avea 7 ore a doua zi, indeajuns pentru a cauta inelul perfect. Ii va spune ca merge pe Aleea Diagon, cu niste treburi urgente. Insa, nu avea ce cauta acolo, inelul va fi cumparat de la un magazine de incuiati. Raizen o lua apoi la fuga spre biroul sau, strabatand rapid culoarele nesfarsite ale castelului invaluit de o liniste mormantala. Cand ajunse in incapere, se repezi spre punga sa cu economii si numara galeonii dinauntru. Se hotara sa ii ia pe toti, pana la ultimul sticlu... daca era nevoie, ii cheltuia pe toti. Rasufla usurat si se indrepta extenuate spre pat. Adormi instantaneu, cu gandul la iubita lui draga. Dimineata se trezi devreme, indreptandu-se direct spre biroul lui Dumbedore. Vorbi cu el si primi permisiunea de a pleca de la Hogwarts in acea zi. Se uita la ceas si socoti ca iubita sa trebuia sa fie treaza de pe-acum. O gasi in Camera de Zi a Viperinilor, cufundata in ganduri, cu o carte de potiuni in mana. Veni pe la spatele ei si ii atinse parul, mangaindu-l usor. Fata tresari, dar isi reveni rapid zambindu-i cald Acesta ii zise tot ce avea de zis... ea nu parea prea multumita, dar spuse ca totul este in regula. Raizen Aparu la Ceapunul Crapat, de unde isi croi drum prin Londra, Umbla prin magazine cateva ore pana cand in sfarsit gasi inelul. Era perfect. Parca era destinat Kennyei. Se uita apoi la prêt si observa ca nu era deloc pe-atat de scump pe cat se astepta sa fie. Il cumpara fericit si se intoarse la castel inainte ca fata sa termine orele. Avu grije sa bage cutiuta cu inelul intr-un buzunar, bine ascunsa de privirile oricui. Intr-un final, Kennya iesi de la ultima ora, intampinata de Raizen cu o imbratisare lacoma. Mersera impreuna in Marea Sala, pentru a lua pranzul. Raizen o tot privea, neindraznind sa o scape din ochi. La un moment dat Kennya ridica o sceptica o spranceana... "A innebunit Raizen ?" ... "Nu" ii raspunse barbatul cu privirea, zambind cald. Fusese atat de preocupat cu Kennya, incat nici nu observa tavanul care arata ca iarna venise in sfarsit. Ningea cu fulgi mari si jucausi. Fata observa si ea, si scoase o exclamatie de bucurie, nerabdatoare sa iasa afara. Il grabi pe Raizen sa manance mai repede, si intr-un final plecara in fuga spre holul de la intrare, de unde pasira pe domeniile de la Hogwarts. Totul era alb, zapada avand deja aproximativ o jucatate de metru inaltime. Kennya se arunca pe spate in zapada cu mainile departate de trup. Se uita in sus printre fulgii mari ce continuau sa cada. Raizen se intinse alaturi de ea si facu un "ingeras", cum obisnuiau copii incuiati sa faca. Nemaivazand asta pana acum, Kennya ii urma entuziasmata exemplul. Dupa ce considera ca isi plimba mainile si picioarele destul de mult se ridica ajutata de Raizen si isi privi satisfacuta opera. Il apuca pe barbat de camasa si il saruta pasional. "Acum e momentul" isi zise Raizen, si ii cuprinse mainile fetei. Deveni brusc serios, si se uita in ochii limpezi ai viperinei. Baga mana intr-un buzunar si scoase ceva mic din el. Puse un genunchi pe pamant, cu o mana deschise capacul unei cutiute, lasand un inel de argint sa straluceasca in lumina puternica din jur si ridica ferm privirea sprea fata: "Kennya, vrei sa fii sotia mea ?" |
|||
30 Nov 2008, 23:26
Post: #15 |
|||
|
|||
Liniste. Kennya statea impietrita in acel loc si astepta. Nu putea sa auda decat caderea fulgilor de nea si zgomotele venite din Marea Sala. Nu mai simtea nici frigul deja patruns in oase si incerca cu greu sa is idea seama de cuvintele lui Raizen. Se uita prostita prin el, la zapada ce se aseza cu fiecare fulg. Pentru prima oara nu stia ce sa spuna. Se gandise de multe ori la asta, insa nu credea ca asa ceva ar fii posibil.
Kennya isi ridica privirea spre cer, incercand sa gandeasca. Prima emotie simtita la auzul acelor cuvinte a fost surpriza. Viperina isi scututra capul, iesind din momentul de inghet. Se uita cu ochi mari la Raizen incercand sa afle sentimental din spatele acestui act. Kennya incerca sa se relaxeze simtind fulgii de zapada topindu-se pe ceafa ei fierbinte. Isi indrepta mana spre raizen si ii mangaie fata. Aceasta incerca sa spuna ceva, insa fata il opri si il stranse in brate cu caldura. Ii dadu barbatului un zambet de incurajare si ii raspunse fericita. "Da!" Sincera sa fie, nu stia ce sa zica mai mult. Pentru nimic in lume n-ar putea sa il faca sa sufere pe Raizen si acceptase fara sa se gandeasca daca va putea sa ii ofere ceva mai bun decat acum. Era insufletita de ceea ce va urma si spera din toata inima ca viitorul le va surade celor doi. Kennya respire greu din cauza frigului si se uita minunata la Raizen care dadea sa o sarute. Infiorandu-se la atingerea buzelor calde, incepu sa tremure si sa raspunda tot mai pasional la sarutul acestuia, cautand caldura corpului lui. Emotiile ultimelor ore o zguduira intr-atat incat nu stia cum sa mai reactioneze. Era intuneric bezna si doar luminile venite de la castel mai luminau imprejurimile. Lacul parea presarat cu stele si impingea un aer rece spre cei doi. In departare se vedea Padurea Interzisa acoperita de zapada, luminand cerul intunecat. "Te iubesc" zise incet Kennya la urechea lui Raizen Statea cu capul inclinat uitandu-se in ochii lui Raizen. Era perada unei iubiri inca nesigure. Insa era incredibil de fericita. Nu credea ca o sa primeasca aceasta intrebare atat de devreme si in nici un caz de la el. Tipul petrecut cu el parea sa se scurga mereu repede, mai repede decat trebuia. Insa acum parea ca sta in loc. Sentimente. Pana acum kennya nu isi complicase viata cu astfel de nimicuri. O singura data se atasase de cineva si tot atunci a avut parte numai de ghinion. Nu ii placea ca cineva sa se joace cu sentimentele ei si de aceea era foarte razbunatoare cand intalnea persoane false. Abia in ultimul timp a reusit sa isi construiasca niste relatii de incredere alaturi de prietenii ei si mai ales alaturi de cel care statea in fata ei. Se simtea usoara si plina de fericire. Nu indraznea sa zica ceva si il lasa pe cel de langa ea sa o sarute patimas. Ii simtea mainile tinando strans de brate in timp ce o tragea cat mai mult spre el. Cu un gest spontan, viperina isi pune mainile dupa gatul lui si ii intorcea cat putea de bine saruturile. Intr-un sfarsit se despartira si raizen ii puse inelul. Kennya il ridica la nivelul ochilor in timp ce il examina. Ramasese fara suflare la vederea acestuia. In lumina palida a lunii si a zapezii de un alb curat, safirul verde avea ceva ce te facea sa ramai fara cuvinte. "Mersi raizen. E superb. Vad ca ti-ai amintit care e culoarea mea preferata." "Imperfection is beauty, madness is genius and it's better to be absolutely ridiculous than absolutely boring."
|
|||
« Next Oldest | Next Newest »
|