Darkmark RPG Forum / Lumea Vrăjitoriei / Padurea lui Dean

« Previous 1 2 3 4 5

/ Tree shadow

Alice statea pe malul lacului, privind trunchiurile inalte ale copacilor reflectandu'se in apa lui cristalina. Privea iarba verde de sub picioarele ei si inspira aerul proaspat al primaverii. Venise pentru un picnic impreuna cu parintii si se oprira la marginea padurii. Era putin ametita si preferã sã facã o micã plimbare. Ajunse pe malul lacului, unde era ºi acum. Se aºezã pe iarbã, fãrã sã-i pese cã îºi va murdãri jeanºii preferaþi. Era o zi superbã, soarele strãlucea, dar asupra lacului ajungeau doar câteva raze printre crengile dese ale copacilor. Nu mai venise de mult timp in Padurea lui Dean, si era fericita sa fie din nou in mijlocul naturii. Inspira adanc in piept aerul curat, si auzi în spate paºi. Cineva cãlcã pe o creangã ºi aceasta se frânse, zgomotul transmiþând un ecou în toatã pãdurea.

Tânãra mârâi dupã ce cã aproape îºi murdãri pelerina neagrã ºi merse mai departe alene pe aleea de iarbã verde proaspãt rãsãritã. Mirosul crud de iarbã o fãcu sã îºi aducã aminte de dimineþile însorite de la Hogwarts, petrecute cu prietenii ei la malul lacului..
"-Hey!"strigã o voce bine cunoscutã, fãcând-o pe Helena sã creadã cã încã se afla într-o amintire veche. Cineva însã o ciupi de braþ, iar aceasta ripostã imediat:
"-Hey! Alice?"întrebã Helena surprinsã ºi o îmbrãþiºã imediat; nu o mai vãzuse de mult timp..
"-Ce te aduce prin pãdurea Dean?"întrebã astropufa curioasã, uitându-se în departe la sora sa.
"-Hmm, pãi e o vreme frumoasã ºi m-am gândit sã o vizitez.."rãspunse Helena renunþând la starea visãtoare.
"-Singurã?"întrebã prietena sa cu subînþeles, iar tânãra chicoti.
"-Pãi ºtii, nu cred cã pãdurea e chiar pustie.."spuse sarcasticã Helena, iar Alice râse.

Alice zambi. Era fericita sa o intalneasca pe Helena si sa petreaca din nou ceva timp alaturi de ea.
"Eu sunt dovada vie" completa astropufa cuvintele prietenei sale, dupa care amandoua izbucnira in ras. Ii fusese dor de glumele si de firea ei, pe care nu le mai intalnise de cand aceasta pleca de la Hogwarts.
"Pe tine ce te aduce aici? Si tu singura?" intreba Helena ridicand din sprancene.
"Picnic cu parintii..." raspunse Alice scurt, ridicand din umeri.
"Oh, masa in familie...si ei unde sunt?"
"La marginea padurii. Vrei sa ni te alaturi? Eu oricum nu o sa mananc toata carnea pe care o pune tata pe gratar."

"-Cred cã nici eu.”zâmbi trist tânãra și continuã sã se plimbe domol cu prietena sa de-a lungul cãrãrii de lângã lacul limpede în care se reflectau razele blânde de soare.
Alice avea o înfãțișare maturã acum; însã probabil cã asta nu se datora funcției sale înalte de Șef de Casã de la Astropufi. Pãrea mai serioasã ca în alte dãți mai vechi și afundatã în gânduri. Dar Alice nu prea avea motive sã fie supãratã. Helena pufni, gândindu-se cã ar trebui sã lase chestiile de genul ãsta și sã fie veselã. Un om ce trecea pe drum se uitã ciudat la miss Lee și spuse încruntat:
”-Tu nu cumva ești fiica Devoratorului Dupont?” Helena se uitã uimitã la el, zicând:
”-Eu nu am tatã.” și plecã alãturi de Alice care avea o expresie întrebãtoare. Nu-și putea imagina cum de își dãduse seama acel om de lucrul ãla când îl ascundea așa de bine. De fapt, cam toatã lumea vrãjitoareascã știa cã ”tãticul” Dupont era Devorator, unii tratând ciudat situația, având în vedere cã Helena fãcea parte din Ordinul Phoenix. Dar numai ea își știa convingerile iar un singur lucru era clar; nu a fost și nu va fii niciodatã de partea Întuncatã.
”-Am ajuns!” anunțã Alice.

Randurile de copaci se terminara iar cele doua fete ajunsera intr'o mica poienita, unde linistea domnea pe pajistea verde.
"Mama, tata, uite pe cine am gasit pe drum!" spuse ea entuziasmata apropiindu'se de parintii ei.
"Asa deci? M'ai gasit?!" zise Helena prefacandu'se indignata.
"Hey, stii ca glumeam!"
"Da stiu." rosti fata zambind. "Alan, Aghata! Imi pare bine sa va vad din nou." ii saluta ea pe parintii astropufei.
Alan era in dreptul unui gratar pazind cateva bucati de care care sfaraiau iar Aghata era asezata pe o patura de picnic amestecand intr'un bol de salata.
"Buna Helena, draga! Ni te alaturi la masa?" rosti Aghata cu o voce dulce.