Darkmark RPG Forum / Hogwarts / Imprejurimile Hogwarts-ului / Lacul

« Previous 1 … 3 4 5 6 7 … 9 Next »

/ Un moment de liniste... sau poate nu...

-" Cum sa-ti spun nu suntem cele mai bune prietene. A experimentat ceva vraji pe mine." am murmurat eu.
Am simtit ceva ciudat in corp. O usurare. Nu mai simteam durerea ce-mi invaluia corpul.
Deci Tamara omorase deja trei Devoratori ai Mortii. Trebuia sa-mi aduc aminte sa nu ma pun cu ea. Chiar daca sunt incapatanata sa castig, imi merge mintea la planuri de scapare, dar sa ma pun rau cu cineva ca Tamara chiar ar fi nebunie curata din partea mea.
-" Si cum ati ajuns sa va imprieteniti. "
Mi se parea ciudat Tamara parea destul de amabila, lasand la o parte faptul ca era furioasa pe acel Devorator al Mortii. Cum ajunsese ea sa se imprieteneasca cu Lilly care la inceput parea de treaba in afara de apatitia Cercetas-> Viperin, dar care s-a dovedit foarte rea. Mi se parea un lucru bun ca Tamara nu era de partea Devoratorilor, ba chiar se lupta cu ei, dar prietena ei cea mai buna era una dintre ei. Ciudat? Mi-e nu mi se parea logic.

OOC: Scuze pentru exprimarea mea care lasa de dorit din ultimul alineat.

• Am oftat cand am auzit ca Anaella inca nu pricepuse nimica.Ce era asa de greu?Un devorator ma urmareste pentru iubirea pe care o impartasesc altui devorator.Iar Lily?Imi este ca o sora dupa cate a facu pentru mine in ciuda imprieteniri noastre ciudate din padure.I-am povestit despre cum ne-am intalnit in Padurea lui Dean de cate ori ne-am luptat si certat intre noi la inceput.Si cum am cunoscut iubirea.Un sentiment minunat.I-am povestit chiar si cum ma rugau sa ma alatur lor dar refuzasem de atatea ori crezand ca nu pot ucide pe nimeni.Dar m-am inselat.Si chiar asa de ce ii povesteam toate astea unei necunoscute pe care o stiam de doar cateva minute?Si oricum daca ii va povesti cuiva tot ce va vedea sau auzi in noaptea aceasta o distrug.
  
  "O stiu de un an..."i-am zambi eu Anaellei care parea sa mai priceapa cate ceva."Stiu ca o sa sune ciudat dar...acei devoratori pe care i-am omorat a fost pentru ca s-au bagat in viata mea."Sincer pana acum cativa ani ii uram pe cei de la viperini,le gaseam tot felul de porecle stupide sau jigniri la adresa lor.Iar acum?Stau cu ei aproape in fiecare zi.Desigur spre uimirea tuturor cum o ciudata ca mine inca mai supravietuieste."Ce mai vrei sa stii?"am intrebat-o plictisita.
  

-" De ce ai zis ca ai fi vrut sa fii la Viperini? " stiam ca spusese "ce mai vrei sa afli" doar din asa zisa politete care devenea din ce in ce mai putina. Oricum orice mi-ar fi spus nu as fi spus nimanui in viata mea. Stiam sa tin un secret. Poate daca i-as fi spus ca imi poate spune orice nu ma va crede. Am patit-o cand am spus totul cuiva apoi acea persoana m-a tradat. Nu vroiam sa se intample la fel altcuiva.
Se pare ca oricat de diferite mi se are mie ca sunt cele doua fete, pana la urma chiar se potrivesc ca si prietene. felul cum povesteste Tamara de ea dovedeste clar ca sunt prietene bune si ca au trecut impreuna peste multe.

• Eram fericita ca Anaella intelesese in sfrasit.Nu era chiar asa de greu sa iti dai seama.Imediat cum m-am trantit pe jos cercetasa ma intreba de ce imi doresc uneori sa fi picat la viperini."Poate pentru ca m-am schimbat,chiar imi iubesc casa."Mi-am dat ochii peste cap incercand sa ma culc dar fusem intrerupta de devoratorul care ma urmarea de ceva zile.Era inalt slab cu ochii caprui si parul negru care stralucea in lumina luni.Am inceput sa rad,chiar nu ma clintisem din loc spre deosebire de Anaella care deja se departa de mine.In spatele meu era un coapc ceea ce nu imi era greu sa-l daram peste acesta.Copacul batran cazu pe jos fara a ma clinti din loc razand cand Ian-devoratorul isi prinse piciorul in trunchi.M-am intors pe burta leganandu-mi picioarele."Acum stiu ce a vazut ala la tine."zise Ian bufnindu-l rasul.Dar imediat cum aduse vorba de prietenul meu,il ingenuchiasem facandu-l sa tipe si sa ma implore sa termin cu durerea.Ma descurcam la tortura.Am oftat plictisita ridicandu-ma facand sa apara un cutit in mana mea."Mai mai mai...ce vom face in seara aceasta cu trupul tau?"am zis eu punandu-mi cutitul intre buze taindu-ma de cateva ori.
  
  Am cascat obosita cand Ian disparu din fata mea,folosindu-si puterea ma tranti de trunchiul unui copac facandu-ma sa rad.In cateva secunde eu eram cea care era peste el.Voiam sa ii bag cutitul in inima dar nu voiam ca Anaella sa vada toate chestile astea.Stiam cum s-ar simti asa cum eram si eu cand ii vedeam pe prietenii mei ucigand persoane.Mi-am folosit o alta putere facandu-l sa cada mort la picioarele mele.M-am indepartat de el dandu-i foc."Imi pare rau ca ar fi trebuit sa vezi toate astea."Chiar ma simteam prost pentru ca imediat imi adusem aminte de mine mica si speriata si cum se jucasera cu mine odata.
  

Totul face parte din rpg,Any.

Uau! Chiar ca nu trebuie s-o supar. Foarte puternica. Uimirea de pe chip mi se citea de la o posta. Ma gandeam eu ca il va omori pe Devorator dar in atat de scurt timp? TIMP RECORD!! trebuia sa ajunga in cartea recordurilor. M-am apropiat de ea si i-am spus cu un tremur usor in glas, aproape imperceptibil:
-" Tamara, UAU ce rapida ai fost si ce puternica! Acel Devorator nici nu a avut timp sa clipeasca! " am spus eu uimita. In vocea mea se citea si o admiratie ciudata pentru puterea ei. Se pare ca Astropufii au printre ei o vrajitoare foarte buna si talentata. " Iti promit, ba nu, iti jur ca nu voi spune nimanui, crede-ma! " am mai spus eu.
In timp ce eu vorbeam Tamara se uita la devoratorul pe care tocmai il ucise.

• Am chicotit cand am auzit complimentele lui Anaella pentru cum l-am omorat pe acest devorator al motii-Ian.Oricum si-o merita pentru cate imi facuse azi inainte sa vin la lac si sa o cunosc pe cercetasa."Multumesc."am murmurat eu ducandu-ma la ea desfacandu-mi bratelel pentru a o imbratisa dar aceasta se retrase in spate cu un pas facandu-ma rad si sa ma lovesc cu palma in cap.M-am intrebat eu in gand."Nu-ti face griji nu am chef sa te atac."am spus eu serioasa,incercand sa ma abtin sa nu rad.Anaella se apropii destul de timid si ma imbratisa strans.Am oftat trista asezandu-ma jos privind cadavrul cum arde langa mine.M-am cutremurat la gandul ca m-ar fi ucis el pe mine,sigur ar fi fost un haos.
  
  Mi-am intors capul ca sa o privesc pe Anaella cum se uita lung la lac."Imi pare rau ca te-a atacat Lily la biblioteca."am zis eu deodata,aducandu-mi aminte de unele momente in care era chiar cicalitoare chiar in fata mamei mele.Dar uneori este de treaba si asa de glumeata.Nu pot sa spun decat ca imi este ca o sora."Asa e ea."am adaugat eu privind luna cum straluceste pe cerul negru.
  

Foarte ciudat mi s-a parut gestul Tamarei. Nu-mi imaginam ca chiar ma va imbratisa. Dar ma bucuram foarte mult. Se pare ca avusesem dreptate i legatura cu Astropufa, chiar avea un suflet bun. Ceea ce m-a facut sa zambesc. Mi se parea ca Tamara vorbea atat de sincer si de prietenesc despre Lilly incat am crezut ca daca as cunoaste-o poate m-as intelege si cu Lilly.
-" Poate ai dreptate in legatura cu Lilly. " am spus eu. " As vrea sa o cunosc mai bine dar chiar nu stiu cum as putea face asta, avand in vedere circumstantele in care ne-am cunoscut.
Mi-am indreptat privirea spre Tamara...

• Ploapele-si pleaca greutatea si se astern tot mai usor, cazand odata cu paharele ce le dobor. Voce n-am, cantecul s-a sfarsit de mult iar discul asteapta sa-l intorc.Te-am avertizat sa fugi cat mai poti. Dar nu, te-ai incapatanat spunand ca sub monstrul din mine se-ascunde un sfant. Poate nu te-ai inselat, caci inca mai respiri si trupul ti-a fost bandajat de mainile mele.Poate pentru mine traiesti.M-am intins pe pamant gafaind de durere din cauza piciorului meu care sangera dupa ce ca era patat tot de sangele care imi pulsa puternic in corpul meu,sangele meu rosu si cald acum era imprastiat pe iarba verde de primavar.Incepusem sa injur punandu-mi mainile la locul care sangera."E de treaba daca ajungi sa o cunosti."am murmurat eu incercand sa opresc sangerearea vindecandu-mi piciorul."Incetase sa ma mai atace cand am salvat-o de la un copac pe care ii dadusem foc." am adaugat eu privind cum locul se vindeca destul de repede dar hainele mele inca mai miroseau si inca mai erau patate."Poti pur si simplu sa vorbesti frumos cu ea."am adugat eu plictisita uitandu-ma in alta parte,nu stiam cat ii lua trupul fara vlaga a lui Ian sa arda pentru ca deja innebuneam de nervi.M-am infurati strangand in mana cutitul zimtat si mare ducandu-ma la devorator infingandu-l in inima sa folosind o putere de a mea scotand inima afara strangand-o puternic curgandu-mi sange pe mana aruncand-o in lac."Scuze."am zis eu creand o carpa pentru a ma sterge,speram sa dispara mai repede pentru ca imi provoica greata prezenta sa."Unde ramasesem?"am intrebat eu zambind catre Anaella.
  

-" Pai ramasesem la faptul ca daca vorbesti frumos cu Lilly si ajungi s-o cunosti poate sa fie chiar de treaba. Si da, si eu cred acest lucru numai ca ea crede ca toti cercetasii au ceva cu Viperinii, ei bine au am numai cu cativa care mi-au facut mult rau. "
M-am uitat la Tamara care se stergea de sangele devoratorului cu foarte putina spaima. Nu o invinuiam ca l-a omorat pe devorator, la urma urmelor el era cel rau, si el merita ce i s-a intamplat. Dar totusi m-a surprins gestul ei, dar nu intr-un sens rau, asa cum ar fi trebuit. Era ciudat, toate lucrurile "infricosatoare" pe care le facea nu ma ingrozeau asa cum ar fi trebuit, ci mai mult ca o surprindere, exact ca atunci cand cineva vine pe ascuns la spate si-ti spune " BAU! ". Foarte ciudat!

• Am cascat obosita razand cand Anaella imi spuse ca cercetasi aveau ceva cu viperini,si eu aveam impresia asta,dar nu voiam sa comentez pentru ca eu sunt doar o biata astopufa care nu stie decat sa fie vesela si sa traiasca intr-o lume plina de roz.Ei bine si daca aceasta astropfau decide ca vrea sa traiasca intr-o lume purpurie de exemplu."Nu prea se intelege bine cu cercetasi."am adaugat eu uitandu-ma insistent la lac.Gandindu-ma cum se crease aceasta cearta intre cele doua case,dar imi pasa?Fiecare face ce vrea,cand vrea.Dar imi placea sa vad cele doua case certandu-se.Iubeam distractia.
  "Poate intr-o zi veti deveni prietene sau macar nu va veti certa sau lupta."am spus eu pe jumatate adormita trantindu-ma pe iarba privind lung trupul ars cum disparea dupa fiecare secunda.