Darkmark RPG Forum / Hogwarts / Coridoare
« Previous 1 2 3 4 5 6 7 Next »
/ Undeva

**Aylee L. Lovel** · (This post was last modified: 08 Jul 2011, 22:48 by Aylee L. Lovel.)

Aylee traversa grabita coridorul scolii. Scarile ii facusera o fenta foarte prost sincronizata. Exact acum, cand se grabea si ea o data, acum s-au hotarat sa se invarta si sa o trimita undeva la mama naibii, pe la ultimele etaje. Stia ea ca nu e o idee buna sa se grabeasca, niciodata nu e bine sa te grabesti. Ea avea un ritm al ei care scotea lumea din sarite. Nu de alta dar era foarte lent. Si acum trebuia sa ajunga jos in pivnita Viperinilor, o prietena de a ei de acolo a spus ca trebuie sa ii spuna ceva urgent. A fugit prin castel ca o disperata, iar acum era undeva. Cel mai bun nume pentru locul acela era undeva. Nici un suflet nu vazu pe acolo. Probabil ca nimeni nu umbla doar asa, pe Undeva. IAr acum ea trebuia sa gaseasca drumul catre...Altundeva. Preferabil jos, sau macar intr-o parte a acastelului pe care o cunoaste. Nu prea avea sanse, bezna inghitea fiecare soapta, fiecare sunet. Sunetele ar fi putut sa o ajute sa ajunga undeva, deoarece in castel asta, unde este sunet(zgomot) inseamna ca este cineva care il provoaca. Isi scoase bagheta si sopti lumos, dar dea bia daca se observa diferenta. O stinse, ncaci nu avea rost sa o tina aprinsa asa, degeaba. Auzi o usa scartaind. Se intoarse repede, parul ei negru cu suvite roz dansand in jurul ei. Castelul era plin de camere misterioase si sali de clasa nefolosite, pline de secrete si panze de paianjen. Insa se hotara sa urmeze fasia de lumina ce i se ivi in cale, era tot ce putea face in acel moment. Intra intr-o sala de clasa veche. Banci vechi stand in ruine, o catedra sfaramata in doua. Tabla era plina de urme de gheare. Nu putea sa nege, era fascinanta acea sala de clasa, iar daca ar fi stiut si unde era poate ca ar mai fi venit in acest loc atat de frumos. Dar nu stiu undem este. Iar prima ei grija era cum sa plece de acolo, nu cum sa se intoarca odata, candva.Simti privirea cuiva in spatele ei. Se intoarse, gandindu-se ca daca mai face multe intoarceri din acestea bruste ceva se va strica pe acolo, prin ea. In spatele ei era o fata. Dupa culoarea robei putea sa spuna ca era o viperina. Ba chiar parca o cunostea, fiind in acelasi an cu ea. Avea ceva nume cu E...

**Eliza G. Blest** · 08 Jul 2011, 15:16

Era o zi frumoasa , cu un cer senin si stralucitor de orbeai , acompaniat de soarele de primavara , ce arunca raze asupra naturii inverzite si abia nascute . Un peisaj ce merita vazut . Insa nu si pentru Eliza . Stia ca iubea natura , frumusetea acesteia , cerul , soarele si mai ales ..luna , care nu se punea inca in considerare . Dar fata cu parul verde ca frunza avea altceva in suflet . Avea chef de un .. mister . Vroia sa patrunda in tainele coridoarelor , sa gaseasca obiecte/sali/carti ce nu au mai fost gasite niciodata de nimeni .
Deci , tanara fata parasise lacul pe care il privea cu atata nepasare si intrase in intunecimea si temperatura joasa a scolii . Urca scarile treapta dupa treapta , unele scartiind , altele avand capcane , uneori cazand in ele , alteori scapase basma curata .
Era lovita , imprastiata , putin obosita dar totusi , nimeni nu ii putea scoate gandul ce il avea in minte . Privea peretii , ii ciocanea , apasa pe diferite portrete , sperand sa gaseasca o trapa secreta . Insa nu avusese noroc . Intra pe diferite usi , ajungea pe niste coridoare total uitate de lume , mai ales de ingrijitor daca ar trebui sa ne luam dupa aspectul acestora , ce duceau .. in acelasi loc . Eliza mergea in cerc , lucru ce o enerva cumplit . Se intoarse pe calcaie , si fara sa mai caute cine stie ce locuri secrete , daduse la o parte o tapiterie ce reprezenta o lupta intre un dragon si un sarpe mare cu trei capete si in spatele acesteia se afla o ..
-Usa ? s.a intrebat ea uimita . Ii atinsese clanta . Inchisa . Fara sa mai stea pe ganduri , isi scosese bagheta din maneca si rostise incet : Alohomora . Instantaneu , usa se deschise si se trantise de perete , zgomotul acestuia facand mii de ecouri . "Olala ! Ce usa desteapta ! No comment ! "
Facuse un pas , facuse doi pasi , niciun gol sub ea , nici macar o treapta . Era doar un coridor lung si foarte intunecat . "Oare unde duce ? Sa ma risc sa merg ? " se intrebase ea cu multa indoiala . Mii de voci ii strigau in minte si o indemnau sa mearga si lasandu.se dusa de ele , merse tot inainte , pipaind peretele, incercand sa se orienteze .
Atinse o clanta , o trase si usa se deschise scartiind . In spatele acesteia se profilase o clasa veche , cu multe banci puse unele peste altele si mazgalite cu niste semne necuviincioase . O tabla statea atarnata de un perete avand multe zgariieturi , ca si cum cineva tinea in brate o pisica si aceasta , ca sa scape, isi scosese ghearele si da.i drumul la taiat . Tavanul ce a fost candva alb , era in intregime acoperit cu panze de paianjen de niste culori foarte inchise . Parchetul era distrus pe alocuri si cateva pete mari negre se aflau sub mese .
A pasit peste prag , usa inchizandu.se cu putere in urma ei . Speriata la auzul unei clante trase , se lipise de perete , asteptand ca cineva , oricine , sa arunce asupra ei un Blestem de Neiertat . Insa .. era o fata .
-Hmm..Hey! i.a spus ea uimita si usurata .

**Aylee L. Lovel** · 08 Jul 2011, 22:06

Aylee o privi din nou pe Viperina din fata ei. II pica fisa. O chema Eliza. Si locuiau in acelasi dormitor de trei ani, iar acum aproape ca se explodasera un pe cealalta. Aylee se aproprie de fata cu parul verde si zise scurt. 'Aylee'. Fata dadu din cap, semn ca intelese mesajul. Amandoua se uitara din nou in jur. Dupa privirile aruncate de Eliza prin clasa se vedea ca si ea ajunsese acolo cam deodata cu Aylee. Au pornit una langa alta inspre catedra sfaramata. Cu o viteza fulgeratoare Raven isi scoase cutitul si il infipse in lemnul candva atat de puternic. Acesta se sfarama, ramanand in urma doar aschii, singurele martore ale unei nenorociri care lovise sala aceea. Cauta in memorie. Trebuia sa existe vre-o referire la camera aceea in vre-una dintre cartile cu istoria scolii. Nu ii veni nimic in minte. Parca acea camera nu existase pana ele nu o descoperisera. Insa ceva sigur a existat acolo inaintea lor, dezatrele de genul acesta nu se produc asa, singure. Pierduta in gandurile ei nu mai fusese atenta la ce facea fata de langa ea. Aceasta o trezi insa tragand-o de maneca. Ii arata o bucata de perete. Sau ce mai ramasese din acesta, deoarece in mijlocul sau isi facea aparitia o uriasa gaura. Panzele de paianjen o acopereau, astfel incat lumina isi facea greu aparitia. Se chinua exact ca un mut in clipe de agonie, cand ar striga, ar urla, dar nu are cum, e fara speranta. Inainte sa treaca prin perete, Aylee privi marginile gaurii. Erau negre, aproape transformate in scrum, pete negre ca cele ce se gaseau sub banci. Se uita la colega ei care se pare ca ajunsese la aceeasi concluzie. Dar ce putea sa provoace un foc atat de puternic incat sa gaureasca pereti? Si cum de distrugerea era doar in sala de clasa si in camera de langa, care probabil apartinuse profesorului? Coridorul ce ducea la usa era intact, daca nu luai in seama mizeria care ar fi trebuit curatata de mult si de multe ori. Cumva trebuia sa dea la o parte panza de paianjen care acoperea poarta spre camera alaturata. Insa Raven nu avea de gand sa atinga asa ceva. Nu de frica, dar bluza ei era noua, nu avea de gand sa o murdareasca deja. O privi pe Eliza, dar aceasta nu mai era la locul ei, nu era unde o vazuse ultima oara. Aylee se intoarse si o vazu ca venind inspre ea cu un scaun. Si acesta zbura. Pentru cateva clipe invinse gravitatia, levitand intre cer si pamant. Raven se dadu la o parte din calea acestuia, astfel incat acesta trecu exact prin poarta de panza de paianjen, lasand in urma sa o gaura. Iar cand ajunse dincolo se facu tandari. Lui Aylee i se parea ca asa, distrus se potrivea mult mai bine in decor, decat cum era inainte. Intreg. Aproape intact.'Frumoasa aruncare, Verde' zise Aylee, hotarand ca ii place culoarea parului colegei sale. 'Cred ca acesta a fost un cos de trei puncte. Ba mai mult, eu ti-as mai da un punct pentru aterizarea faina pe care a avut-o saracul scaun...' continua Aylee razandu-i colegei sale, in timp ce trecea prin gaura. In fata ei, Eliza radea si ea.

**Eliza G. Blest** · (This post was last modified: 10 Jul 2011, 18:21 by Eliza G. Blest.)

Pasise in mijlocul incaperii inca privind uimita peretii acesteia . Erau absolut ciudati , gauri mari , negre , ca niste goluri se afla pe acestia de parca un dragon vruse sa intre cu forta in camera , pe usa mica si ingusta , si drept razbunare , si.a dat drumul la jetul lui de flacari . Insa , ideea nu era foarte buna . Peretele de la usa era in stare perfecta . "Cam prea perfecta . Toata aceasta camera e cu susul in jos si totusi acest perete e intreg .De ce ? "
Prietena Elizei , Aylee se plimba si ea prin clasa , analizand la randul ei peretii. "Desigur , si ea se gandeste la gaurile acelea interesante . Oare cum am putea intra ? " se intreba ea si ochii ii cazusera spre un scaun subred . Il luase de spatar si cu toata forta ce o avea in maini , il aruncase in gaura , curatand toate panzele de paianjen .
"Nice!! Da ce ma dor mainile !! Yay !"
'Frumoasa aruncare, Verde' "Verde??Acum mai am si o porecla! "
-Merci Roz !
'Cred ca acesta a fost un cos de trei puncte. Ba mai mult, eu ti-as mai da un punct pentru aterizarea faina pe care a avut-o saracul scaun...'
"Hmm..de fapt , era sarac de mai mult timp , so , nu iti mai fa griji pentru el . O sa vina cineva sa il bandajeze daca iti este asa mila de el " , ii spuse Eliza cu un zambet strengar pe buze .
Aylee intrase prin gaura mare si acelasi lucru o facuse si Eliza defel . Era un tunel lung de un cot , si mirosea urat . "Yay!Zici ca un vierme a mancat acest zid si si.a lasat resturile aici . Nemernic ce ii !"Pasise incet si cu grija , tinandu.se strans de nas .
-Stii ce ?Nu prea imi arde sa ne varam nasurile pe aici mai mult de 2 secunde ! spuse Eliza cu o voce groasa .
Ajunsera intr.o camera mai mare fata de cealalta , mai intunecata si cu un aer mai prafuit - Eliza isi dadu

**Aylee L. Lovel** · 14 Jul 2011, 03:09

Aylee trebuia sa ii dea dreptate prietenei sale. Intradevar nu mirosea prea frumos, dar nu reusea sa identifice sursa mirosului. Astfel le ramanea doar sa se obisnuiasca. O auzi cand Eliza o strigase "Roz". 'Sti ceva? Roz, verde, toate culorile astea ma zapacesc. Zici ca suntem Skittles.' Nu era sigura daca cealalta viperina a auzit comentariul ei. Statea nemiscata si se uita la un perete. Raven se duse langa ea, observand ceva ce mai inainte ii scapase din cauza unghiului din care privise mai devreme. Exact langa gaura prin care venisera ele era o usa. Plina de praf si panze de paianjen,ca toate lucrurile de pe acolo, innegrita. Logica ei, si mai mult ca sigur ca si a Elizei ii spunea acelasi lucru, anume ca erau trei camere conectate. Sala de clasa, camera de zi a profesorului si camera spre care ducea usa. Usa. Cel mai ciudat lucru la ea era fapul ca era baricadata. Sapte sau opt leaturi erau puse peste usa si tintuite de perete cu cate patru-cinci cuie la fiecare capat. Cuiele erau batute neglijent, fara vre-un sistem anume. Erau puse aici una peste alta, acolo erau indoite fara a fi fost intrate cu totul. Parea ca cel care a batut cuiele a fost foarte grabit. Sau speriat. De asemenea erau mai multe lacate si incuietori. Fetele sau apropriat de usa. Aceasta era un pic bombata inspre camera de zi, de parca o mare presiune ar fi apasat pe aceasta dinspre camera alaturata. Aylee era acum si mai curioasa de istoria incaperilor misterioase. Isi privi prietena. 'Verde, te las sa faci onorurile. Tu ai descoperit usa, tu o deschizi' zise ea, bagand zambetul ei angelic, desi nu era sigura ca functiona si cu fetele.
'Curajoasa pana in maduva oaselor' zise Eliza. Se aproprie de usa, intinzand mana ca sa o atinga usa mistica. O mai desparteau cativa centimetri de usa cand sari inapoi eliberand o injuratura colorata. 'Curentea za', zise scurt aceasta.
Aylee se uita cu neincredere la prietena ei. 'Curenteaza?' Se aproprie incet de usa. Intinse mana si simti o furnicaura care se intensifica pana cand deveni dureros. Acest lucru dura cateva secunde, Raven fiind nevoita sa isi retraga la randul ei mana. I se parea anormal. Isi scoase bagheta si murmura o vraja pe care toamai o invatase la cursul de farmece. Din bagheta ei neagra tasni un fum dens, inchis la culoare. Nu ar fi crezut ca din cei 53 de centimetri de salcie avea de unde sa iasa atata fum, dar era adevarat. Misca din bagheta si fumul se opri, dupa ce intesa usa. Eliza se aproprie si ea,probabil termina cu linsul proprilor rani. Multumita fumului se putea observa un scut energetic. Deci usa nu era aparata doar cu metode de-ale incuiatilor, ci si cu magie. Aylee isi privi prietena. 'Am o teorie. Oricine sau orice a fost in camera aia, cel de aici a facut tot posibilul sa il impiedice sa intre. Creatura, umana sau nu, si-a dat seama ca nu poate trece, asa ca a trecut prin perete. Eh,ce parere ai?' incheie Raven, asteptand parerea celeilalte viperine.

**Eliza G. Blest** · 20 Jul 2011, 14:23

"I sold my soul to rock-n-roll , I'll never get it back , but I belive,We gonna make it , Yes , I believe , we can take it ." Muzica canta in capul Elizei , distragandu.i atentia si gandirea . Se plimba prin camera , precum facuse si in cealalta incapere , si ochii ii alunecau asupra peisajului intunecat .
Camera era slab luminata , aceasta provenind dintr.un locusor mic si stramt dintr.un colt , cazand o raza plapanda ,cu mii de globulete lovindu.se , asupra unui birou firav si distrus de trecerea timpului. In spatele acestuia se afla un scaunel cu spatar ce astepta sa fie ocupat de proprietar , insa nu se intamplase acest lucru de mult timp , acesta avand un strat gros de praf .
Biroul era acoperit de cateva carti deschise si pergamente ingalbenite si foarte finute , dar scrisul era neimaginabil . "Pana si Filtch scrie mai frumos ... " isi zise Eliza la vederea acestuia . Luase o foaie , incercand sa nu o tina prea strans de teama sa nu se sfarame , si scrisul era intr.o limba cunoscuta , dar nefolosibila .
Isi ridicase capul din foi , cautand.o cu privirea pe Aylee . Aceasta era in fata unei usi negre si putin arsa si lovita pe alocuri . Multe lacate atarnau de aceasta , cu mii de lanturi intre ele , batute in cuie , dar acesteau aveau o pozitie ciudata . Nu erau lovite in lemn , cum se facea in mod normal , ci cum s.a nimerit . Ca si cum acea persoana , daca o fi fost o persoana , a facut.o ori in graba , ori de teama . Orice ar fi fost , ceva se afla in spatele acelei usi .
"Dar daca , acel lucru sau acea fiinta , depinde ce se afla in spatele usii , a produs acele pagube dezastruoase ? "
O privise intrebator pe Aylee , dar si ea avea aceeasi idee . Se apropiase de Aylee , analizand mai bine usa .
'Verde, te las sa faci onorurile. Tu ai descoperit usa, tu o deschizi' ii zise Aylee Elizei .
Nici nu vroia mai mult de atat . Era interesata sa dezvaluie misterul acelei usi . Se apropiase de usa dar un camp magnetic o oprise si un fior patrunsese prin degetele ei apoi in tot corpul, cutremurand.se .
"Curentea za " rostise ea , putin confuza .
Stia ca Aylee o privea nedumerita si fara sa inteleaga , dar Eliza nu stia ce era cu acea senzatie stranie . Isi zgaltuise in sus si in jos mana , dorind sa scape de furnicaturile de la varfurile degetelor . "Asta da senzatie ! " Aylee ii urmase instinctul si se intorsese spre Eliza , cu aceeasi expresie pe fata .
'Am o teorie. Oricine sau orice a fost in camera aia, cel de aici a facut tot posibilul sa il impiedice sa intre. Creatura, umana sau nu, si-a dat seama ca nu poate trece, asa ca a trecut prin perete. Eh,ce parere ai?'
Viperina ascultase in liniste spusele prietenei ei , apoi ramase pe ganduri . "Daca ar fi fost un obiect , acesta nu ar fi putut face atatea pagube . Dar , o fiinta , de marimea unui dragon sau ... un vierme or un sarpe , ar putea . "
-Daca e sa o luam logic , numai doua dihanii ar fi in stare sa faca acest dezastru , spuse Eliza in soapta . Un vierme ... sau un sarpe . Si totusi , pare curios . Usa a rezistat , dar langa ea se afla o gaura . Orice ar fi fost acolo , trebuia sa fi intrat mai intai in camera in care suntem noi , apoi sa o ia prin perete . Dar mai ramane un mister . Cum a iesit din camera ? Desigur , se pot trage concluzii : cineva a mai trecut pe aici inaintea noastra si ia dat drumul . Si de ar fi sa luam aceasta cale , atunci mai vine o intrebare : Unde a disparut creatura ?
Eliza pusese punctul pe i , si era constienta de asta , dar ura foarte mult ca o intrebare sa nu aiba un raspuns . Privise in jos si un beculet se aprinse deasupra capului . Pergamentele erau inca in palma ei , aceasta simtindu.le prezenta .
-Aylee , uita.te la podea , zise viperina , asezandu.se pe vine .

**Aylee L. Lovel** · 23 Aug 2011, 17:01

Nu mai intelegea nimic. Nu mai intelegea absolut nimic. Pergamente scrise in limba serpilor. Nu existau multe persoane persoane care sa stie limba si foarte putini profesori cu aceasta abilitate. Si totusi. Se aproprie cat putu de hartie, la fel si Eliza. Incerca sa descifreze ce scria. Nu citise prea mult la viata ei in acea limba, mereu o vorbea. Incepu sa citeasca cu voce tare, ca sa isi dea seama ce scrie. Dar era greu de inteles. Lipseau atat de multe cuvinte incat nu prea avea sens. Cuvinte mazgalite, cuvinte sterse de vreme, pergamentul rupt in mai multe locuri faceau greu de inteles ceea ce scrie. Era ceva despre o vraja straveche care ii permiteau unui... om, probabil, sa isi faca animalul... ...rte din el insusi? Ai vre-o idee ce poate insemna asta? intreba Aylee privind-o pe noua ei viitoare prietena. Aceasta privi ganditoare tavanul. Rte, rte. Ar putea fi "carte din el", dar nu are prea multa logica... Hmm. Ce zici de "foarte din el"? Nu, parca nu suna bine nici asa... Aylee o privea mirata Eliza punea cate o intrebare, dupa care, fara sa lase timp de gandire, raspundea tot ea. Aylee se hotara sa citeasca mai departe, pentru a nu pierde timpul. Viperina de langa ea mormaia cuvinte care se terminau cu literele rte. 'Contraindicatii. Nu lasati animalul prea mult...' Nu apuca sa termine fraza, ca Eliza sari in picioare. Parte! Parte din el! Asta e cuvantul care lipseste din propozitie. Raven se uita recunoscatoare la Green, dorind totusi sa se intoarca la lectura sa despre contraindicatiile vrajii. Privi din nou inspre pergament si scoase un tipat. In marea ei bucurie, Eliza sarise pe pergament. La tipatul lui Aylee observa ce facuse. Se dadu jos de pe el, dar era prea tarziu. Batranul pergament nu mai rezistase. Supravietuise singur atatia ani, trecuse prin atatea, vazuse atatea. Daca cineva ar fi putut afla de pataniile lui, poate ar mai fi avut un motiv sa se lupte, sa incerce sa supravietuiasca. Dar nu era posibil. El era doar un batran pergament ce putrezise atatia ani intr-o sala de clasa uitata de lume. Daca ar fi putut sa strige ar fi urlat inainte de ultima sfasiere un multumesc urias, din inima de hartie si venele de cerneala. Multumesc ca m-ati ajutat sa mor. Multumesc ca nu mor singur. Dar fetele nu aveau de unde sa stie asta. Ele stiau doar ca singura lor sursa de informatie nu mai era. Raven se ridica si ea. Lua bucatile de hartie indescifrabile ramase si ii dadu foc. Merita macar atat, sa fie luat de focul purificator. Acum avem o problema. Ce facem? Eliza se uita la ea, dupa care intoarse discret capul inspre usa. Hai sa vedem cum intram acolo, zise dintr-o data foarte sigura pe ea. Raven trebuia sa ii dea dreptate. Sigur aveau sa gaseasca ceva acolo. Porni inspre usa.

**Eliza G. Blest** · 23 Aug 2011, 17:33

Ii aratase pergamentele ce urmau sa se descompuna in curand daca nu aveau grija de ele iar Aylee i le luase de mana , le pusese pe podea , si incercase sa le citeasca . Rostea acele cuvinte ce erau intr.o limba cunoscuta . "Reptomita!" Viperina se uitase la ea , avand aceeasi propunere . [/b[b]]"Deci , cel care a scris asta, era un reptomit si numai viperinii , doar cei care stiau , puteau intelege acest manuscris . Dar nu are nicio logica.. " Stateau amandoua aplecate asupra acestuia , iar bagheta Elizei era aprinsa , luminand pergamentul . Dupa ce amandoua erau concentrate si nu mai aveau mult si isi dadeau cu capul de pereti , in cazul Elizei cel mult , Aylee pusese o intrebare ce o framantase :*...rte din el insusi? Ai vre-o idee ce poate insemna asta? * Chiar la acel cuvint era si viperina , statea si il privea iar in mintea ei zburau mii de cuvinte , incercand sa se lege intre ele . Dar nu gasise nimic . Cu dureri mari de cap ,isi daduse drumul la gandurile ei , rostindu.le mai mult pentru ea decat pentru Aylee . *Rte, rte. Ar putea fi "carte din el", dar nu are prea multa logica... Hmm. Ce zici de "foarte din el"? Nu,
parca nu suna bine nici asa...* Nu stia ce sa mai creada ... era ceva cu el . Era prezent o persoana la masculin , un el . Dar ce era cu acel ,,el'' ??? Isi intoarse privirea spre Aylee , incercand si ea sa ii afle misterul . Atunci ii picase fisa ... o parte , o bucata , ca la un horcrux . Era.. *Parte din el ! Asta lipseste din propozitie !!* spuse Eliza sarind in sus , inconstienta de pagubele ce urmau sa vina . Raven o privea fericita , dar , la vazul pergamentului , tipase la viperina . Imediat , se daduse la o parte , dar era prea tarziu . Pergamentul era facut bucati , imposibil sa le mai pui cap la cap .Prietena ei rostise o vraja , iar gramajoara mica de foi ardea intr.un foc micut , albastrui , ce se stingea incet , lasand pe jos doar trupul , sufletul zburand pe langa ele . Aylee se ridicase in picioare ,analizand usa care se incapatanea sa fie deschisa . *Acum avem o problema. Ce facem?* intrebase ea .* Hai sa vedem cum intram acolo* Viperina statuse un pic pe ganduri , si , cu o miscare rapida , se apropiase de usa . Se daduse imediat in spate , simtind ca cineva o impinsese cu brutalitate ,si o senzatie stranie , de fermacaturi , se aflau pe tot corpul . Se frecase cu putere , injurand blestemata de protectie . *Asculta!* spuse ea dupa ce isi reveni . *Parca exista o vraja , ce poate anula orice blestem .. Daca ar merge si aici ? * Aylee daduse din umeri , indiferenta . [/color[color=#FF1493]]*Sa facem orice ne trece prin cap ,potentialul e sa ajungem in acea camera . * Eliza luase bagheta ce in lumina , si se stinsese imediat la atingerea ei .[/color[color=#32CD32]]*Anulo!* rostise ea , un strafulger portocaliu iesind din bagheta ei , si atinsese scutul de protectie , disparand putin . *Cred ca ar fi mai bine sa o facem amandoua ! Poate asa va avea intregul efect ! * Fata daduse din cap si isi luase bagheta , rostind in acelasi timp cu Green . O lumina portocalie se indepta spre scut , trecand prin el . Eliza , nefiind sigura de efect , se apropiase de acesta si il atinse incet . Simtea numai aerul printre degete , nici urma de furnicaturi . Zambise fericita spre Aylee , ce o privea uimita .
*Bon ! Acum sa trecem la faza a doua ! * spuse ea , dandu.se cu cativa pasi inapoi , isi facuse elan , alergase doi metri si cu un picior drept in orizontala , lovise cu putere usa ce se deschise imediat , zgomotul facand ecouri peste ecouri . *Ehh bine .. intram ? *

**Aylee L. Lovel** · 23 Aug 2011, 20:47

Vraja le reusi. Acum tot ce mai aveau de facut era sa intre. Eliza ii dadu usii o frumoasa lovitura kung-fu, iar aceasta se deschise. Intrara in camera. Raven incerca sa ramana pozitiva. Nu aveau ce sa gaseasca rau in acea incapere. Nu a mai fost folosita de zeci de ani. Insa imaginea camerei o lovi. Intr-o parte era un birou spart, ceea ce nu era o noutate prin partile acelea. Dar de cealalta parte a peretelui... Simturile lui Aylee o luara razna. Geana de lumina ce venea prin geamul murdar si prafuit i se parea orbitoare. Inchise ochii, dar asta nu facu altceva decat sa ii ascuta restul simturilor. Mirosurile din camera o inebuneau. Mirosea a vechi, a mucegai. Se putea simti pana si un miros de frica aflat acolo de cine stie cat timp. Praful ii intra in nas, estompand restul mirosurilor. Dar praful, praful continea atatea lucruri. Hartie, cenusa, chiar si ceva animalic, ca pielea, sau blana, nu era sigura. Dar cele mai enervante erau sunetele. Erau tipete. Avea impresia cat tot ce se afla in acea camera tipa la ea. Parca toate obiectele prinsera glas, si toate incercau sa isi spuna pasul in acelasi timp. I se parea imposibil, dar intelegea obiectele. Incerca sa le inteleaga, incerca sa le desparta, sa isi dea seama ce are de facut. Iar obiectele, parca simtind ca cineva le aude au inceput sa isi focuseze toata energia pe ea. Nu mai suporta. Merse poticnit pana la perete si se sprijini de el. Picioarele nu o mai sustineau, se lasa sa alunece pe perete. Statea ghemuita, cu genunchii la piept si cu palmele lipite de urechi. '...A fost aici...' '...Lanturi...' '...Niciodata...' Fa-le sa se opreasca! Te rog... Lacrimi fierbinti curgeau pe fata micutei viperine, udandu-i genunchi. Nu putea sa se opreasca din plans, exact cum nu putea sa opreasca vocile din capul ei. '...Si atunci...' De ce nu se opresc? '...Distrugere...' Apoi dintr-o data totul se opri. Nu mai auzea nimic, nimic in afara unei respiratii incete langa urechea ei. Se intoarse inspre sursa ei si o vazu pe Eliza. Statea cu o mana pe genunchiul ei. Oare atingerea ei o linistise? Nu conta in acel moment. Tot ce conta era ca se simtea mult mai calma. Se intoarse inspre ea, dar atunci observa ce se afla in spatele ei. Se dadu un pic inapoi. 'Dar ce inseamna asta? Esti o Viperina, nu mai fi asa fricoasa!' Se ridica si se aproprie de perete. Se opri langa Green, care deja se dusese langa perete. Erau doua lanturi tintuite de perete, cu doua catuse la fiecare capat. Daca puneai mainile in catuse atunci erai prins de perete. Lanturile erau destul de lungi, cam un metru, astfel ca cel care era incatusat putea sa isi miste bratele destul de lejer. Erau niste lanturi la fel si in partea de jos a peretelui, probabil pentru picioare. Ceea ce era si mai ciudat era ca langa lanturi era o farfurie. Nu un bol sau ceva asemanator, era o farfurie, cu furculita si cutit. Devenea ciudat. Dupa toate indiciile, acolo fusese incatusat un...om? Dar de ce ar fi tintuit cineva un om de perete? In camera mai erau si un pat vechi, de fier, cu o saltea de pe acum mucegaita. Mai era si un birou. Oare omul nu statea mereu incatusat? Dar atunci de ce era incatusat cand era incatusat? Si mai era o intrebare ce o framanta pe Raven. 'De ce i-o fi fost frica profesorului din camera alaturata de un...om?' O privi pe Eliza, dar aceasta nu o baga in seama, studia foarte atent unul dintre lanturi..

**Eliza G. Blest** · 23 Aug 2011, 20:48

Aylee intrase inaintea Viperinei in noua incapere. Green isi luase bagheta de pe podea, o pusese la nivelul ochilor , din ea iesind cateva stelute verzi , apoi o urmase pe prietena ei .Mirosul putred din camera o lovise din plin,aceasta punandu.si mana la nas . Lumina era slaba , dar fata putea deslusi conturile lucrurilor ce erau prezente.Un dulap distrus , rupt in doua bucati egale , cateva aschii erau la marginea lor, de parca o persoana , sau un animal , o lovise cu putere.Isi luase privirea de la acel birou , ce devenea un deja vu pentru ea , aceasta alunecand pe peretii negrii cu mucegai pe la alocuri si cativa paianjeni isi faceau culcus pe panzele stralucitoare croite de ele . Era ceva ciudat la un perete , doua lanturi mari , atarnau de tavan , cazand pe perete si la marginea lor aveau catuse , ce aveau o distanta de un metru , distanta in care o persoana putea sa stea lejer . *Oare ce o sa zica Aylee la vederea lor ? Ca tot intreb de ea ...unde este ? * Se intoarse imediat , cautand.o cu privirea pe prietena ei . Aceasta era la podea , ghemuita , tremurand usor . Viperina se apropiase de ea surprinsa si suparata , ii atinse cu mana un genunchi al ei ce era umed . *Teama , frica , suferinta..nu este ea genul de persoana care sa accepte aceste sentimente. Cineva se joaca cu ea!*Isi chemase in ea calmarea si relaxarea , doua stari ce nu le avea in acel moment . si i.o transmise prin atingerea ei lui Pink . Aceasta isi ridicase capul , Green observandu.i ochii rosii de la olans . Se abtinuse de la vreun comentariu , i.a dat mana in semn de sprijin si a ridicat.o in picioare . Fara sa ii zica un cuvant se intorsese la peretele ei , ingenunchind la poalele sale , analizand lanturile de fier si catusele de la capetele lor . Ridicase una ,punand.o la nivelul ochilor . Pe partea de interior a inelului , era un inscris mare , dar nu apartinea reptomitei . Uimita de noile indicii , fata lasase sa
cada lantul greu pe podea , asteptandu.se sa faca un zgomot infernal la ciocnirea acesteia cu cimentul . Dar nu fusese asa cum dorise Eliza . Sunetul format era ascutit , de parca lantul se lovise de ... *Sticla ? Ce ? Farfurie ? Si tacamuri pe deasupra ? De unde ? * se intrebase ea uimita la vederea farfuriei ce nu se sparsese.O ridicase analizand.o, tinand.o cu ambele maini, si o intorcea pe toate fetele. Nu era nimic scris pe ea,dar culmea,nu se sparsese. Cu o slaba licarire in ochii ei mov si cu o privire sireata si curioasa, se ridicase in picioare,stand perfect dreapta si... trantise cu putere farfuria de podea. Efectul nu fusese prea promitator. Doar un zgomot ce.ti spargea timpanul.*Ce te.a apucat?!*tipase Aylee apropiindu.se de ea si tragand.o cu putere de umar, facand.o sa stea fata in fata cu ea. *Nimic important.Doar un experiment.Vezi?Aceasta farfurie nu s.a spart la contactul ei cu podeaua.E intacta.Tu ce crezi?*Viperina statuse un timp pe ganduri,apoi ii spuse problema ce o durea pe ea. * Intr.adevar,e foarte ciudat.Aceasta ersoana,oricine ar fi fost, era un prizonier al profesorului.Intrebarea e alta. Ce facea cu el de il tinea ba intemnitat ba liber?Si care e legatura dintre acele gauri mari cu el?Doar daca...eu am o propunere,dar e numai o idee , nimic mai mult.Daca acest barbat, sau acea. femeie , era un/o bun/buna practicant/practicanta in tainele magiei negre si a chemat un sarpe prin reptomita ca sa il/o salveze.Daca e asa cum spun eu,trebuie sa mai fie o gaura in camera principala,adica clasa,pe langa usa.Sau sa se fi transformat. Inca nu stiu sigur, dar amandoua variantele sunt bune.In fine,aceasta reptila a vrut sa intre cu forta in biroul profesorului,reusind prin facerea unui gauri nu prea frumoase.Profu a incercat sa scape de el prin intermediul vrajii de pe acel pergament.Insa nu a reusit,posibil, a deschis aceasta usa ce duce in incaperea in care suntem si a aruncat, la
figurat spun, sarpele aici.Dupa ce isi daduse seama de fapta pe care o comise , a luat/vrajit niste cuie,lacate si lanturi aruncandu.le pe usa in speranta opririi.Lucru ce a rezistat si pana acum.Dar,ma intreb totusi . Cum au evadat cei doi?*intrebase ea incurcata si confuza. O privea absenta pe Aylee , incercand sa gaseasca o solutie pentru acea intrebare.Dupa un scurt timp , pocnise din degete , uimind.o pe Pink. *Asta e! Mai trebuie sa fie o usa.O usa secreta!* zise si se apropiase de un perete ciocanind in el.

Darkmark RPG Forum / Hogwarts / Coridoare « Previous 1 2 3 4 5 6 7 Next » //  / Undeva

Darkmark RPG Forum / Hogwarts / Coridoare
« Previous 1 2 3 4 5 6 7 Next »
/ Undeva